Biblia vs. traditie

Biblia vs. traditie

 

Definitie  si atitudini fata de traditie

Traditia ( predania ) este invatatura transmisa oral la inceputurile crestinismului, care ulterior a fost fixata si in scris.

Bisericile care accepta traditia , considerand-o egala cu revelatia Scripturii, sunt bisericile istorice: catolica si ortodoxa, precum si Biserica Episcopaliana, provenita din Biserica Anglicana.

Bisericile protestante si neoprotestante nu recunosc traditia ca avand aceeasi autoritate cu cea a Bibliei. Ulrich Zwingli ( 1484- 1531 ), reformatorul elvetian care a enuntat principiul protestant “Sola Scriptura” ( “Biblia si numai Biblia” ), a considerat ca este o eroare sa afirmam ca Biblia nu are valoare fara marturia data de traditie. Ca un raspuns la pozitia protestanta, in 1563, la Conciliul de la Trident, s-a formulat teza contra protestantismului prin care traditiei i se conferea aceeasi autoritate cu cea a Scripturii.

Texte biblice folosite in sprijinul traditiei

1) Ioan 21, 25 : “Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a facut Iisus care, daca s-ar fi scris cu deamanuntul, cred ca nici chiar in lumea aceasta n-ar fi putut incapea cartile care s-ar fi scris.”

2) 2 Tesaloniceni 2, 15: “Asadar, fratilor, ramaneti tari si tineti invataturile pe care le-ati primit, fie prin viu grai, fie prin epistola noastra.”

3) Luca 1, 4: “ Ca sa poti cunoaste astfel temeinicia invataturilor pe care le-ai primit prin viu grai.”

4) Faptele Apostolilor 15, 27: “Am trimis dar pe Iuda si pe Sila care va vor spune prin viu grai aceleasi lucruri.

Apare o intrebare justificata: Care erau acele lucruri transmise prin “viu grai” in vremea apostolilor ? Care era continutul predicilor ( “viu grai” ) de pe vremea lui Pavel ?

Biblia ne ofera suficiente date in acest sens in cartea Faptele Apostolilor: 1) cap. 10, 28-43 ( predica lui Petru in casa lui Corneliu); 2) cap. 2, 22-36 ( predica lui Petru in Ziua Cincizecimii ); 3) cap. 3, 12-26 ( predica lui Petru dupa vindecarea ologului din nastere ); 4) cap. 7, 2-53 ( cuvantul de aparare al lui Stefan cu ocazia martiriului sau ); 5) cap. 18,5 ( predica lui Pavel in Corint ); 6) cap. 18, 28 ( predica lui Apolo in Efes ); 7) cap. 17, 2-3 ( predica lui Pavel in Tesalonic ).

Textul – cheie care ne ajuta sa intelegem care era continutul predicilor apostolilor, a acelor invataturi transmise prin “viu grai”, este 1 Corinteni 2, 2: “N-am avut de gand sa stiu intre voi altceva decat pe Iisus Christos, si pe El rastignit.

Este clar faptul ca invataturile transmise prin “viu grai” din acea vreme nu erau altceva decat Evanghelia asa cum ne-a fost transmisa si in scris. In inima predicilor apostolilor se afla Christos cel rastignit si inviat, Christos care va reveni in slava, aducand cu El rasplata credinciosilor. Multe predici aveau la baza profetiile mesianice implinite in viata si lucrarea Mantuitorului.

In cuprinsul Epistolei catre Galateni, apostolul Pavel ii avertizeaza pe credinciosii din comunitatea Galatiei ca sunt in pericol sa uite Evanghelia care le-a fost propovaduita de apostoli, primind in schimb o alta evanghelie: “O, galateni nechibzuiti ! Cine v-a fermecat pe voi inaintea ochilor carora a fost zugravit Iisus Christos ca rastignit ?” ( Galateni 3, 1) Avertismentul apostolului este cat se poate de solemn: “Dar chiar daca noi insine sau un inger din cer ar veni sa va propovaduiasca o Evanghelie deosebita de aceea pe care v-am propovaduit-o noi, sa fie anathema!”

Tinand cont de datele pe care ni le ofera Scriptura, se ridica intrebarea: Unde gasim in aceste predici ale apostolilor invataturi precum inchinarea la icoane, cinstirea moastelor, aprinderea lumanarilor, inchinarea la sfinti, invataturile despre iad si rai, despre nemurirea sufletului, strigoi, vami, etc. ? Puteau oare apostolii sa transmita pe cale orala invataturi care sa le contazica pe cele transmise prin scris ? Invataturile transmise prin “viu grai” puteau contrazice Evanghelia scrisa ? E greu de crezut asa ceva, tinand cont de cele scrise de Pavel galatenilor.

Iisus si traditia

Evreii din vremea lui Iisus aveau si ei traditia lor. Pozitia Mantuitorului fata de “datina batranilor” la care evreii tineau atat de mult este evidenta in dialogul purtat de El cu fariseii si carturarii din Ierusalim, dialog redat de Matei in cap. 15, 1-14.

Din acest dialog rezulta cateva adevaruri importante legate de traditie:

1) Domnul Iisus ii mustra pe interlocutorii Sai pentru faptul ca ei calca porunca lui Dumnezeu in folosul traditiei: Matei 15, 3: “Dar voi de ce calcati porunca lui Dumnezeu in folosul datinei voastre ?”

2) Domnul Iisus ii acuza pe farisei si carturari pentru faptul de a fi desfiintat Cuvantul lui Dumnezeu in folosul aceleiasi traditii: Matei 15, 6: “Si ati desfiintat astfel Cuvantul lui Dumnezeu in folosul datinei voastre.”

3) Domnul Iisus afirma clar ca pazirea traditiilor este zadarnica, fiind de origine omeneasca: Matei 15, 9: “Degeaba Ma cinstesc ei , invatand ca invataturi niste porunci omenesti.”

4) Si, in final, Domnul Iisus ne asigura ca orice invatatura care nu-si are originea in Dumnezeu nu va avea viitor: Matei 15, 13: “Orice rasad pe care nu l-a sadit Tatal Meu cel ceresc va fi smuls din radacina.

In concluzie, deoarece traditia , de regula, vine in conflict cu invataturile Bibliei, cinstirea lui Dumnezeu prin respectarea traditiei este nu doar zadarnica, ci ci primejdioasa. Invataturile traditiilor omenesti, nefiind de origine divina, nu sunt recunoscute de cer si vor fi nimicite. Principiul protestant “Sola Scrptura” ramane singura temelie suficienta pentru cunoasterea adevarului mantuitor.

Biblia este singura autoritate in materie de doctrina si este atotsuficienta pentru omul care doreste sa afle calea spre cer. Cele trei avertismente divine prezente in Biblie cu privire la incercarea omului de a adauga sau a scoate ceva din continutul Scripturii ar trebui sa dea de gandit oricui este tentat sa modifice mesajul divin:

Deuteronom 4, 2 : “Sa nu adaugati nimic la cele ce va poruncesc eu si sa nu scadeti nimic din ele, ci sa paziti poruncile Domnului, Dumnezeului vostru asa cum vi le dau eu.”

Proverbe 30, 6 : “Orice Cuvant al lui Dumnezeu este incercat. El este un scut pentru cei ce se incred in El. Nu adauga nimic la cuvintele Lui ca sa nu te pedepseasca si sa fii gasit mincinos.”

Apocalipsa 22, 18-19: “Marturisesc oricui aude cuvintele proorociei din cartea aceasta ca, daca va adauga cineva ceva la ele, Dumnezeu ii va adauga urgiile scrise in cartea aceasta. Si daca scoate cineva ceva din cuvintele cartii acestei proorocii, ii va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vietii si din cetatea sfanta, scrise in cartea aceasta.”

Lori Balogh

Acest articol a fost publicat în Adevaruri biblice și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free