Iisus Christos – Singurul nascut din Tatal

Iisus Christos – Singurul nascut din Tatal

 

O alta conceptie care circula in  lumea crestina cu privire la Persoana lui Iisus Christos este aceea ca El are un inceput al existentei, fiind nascut din Tatal. Textul biblic care sta la baza acestei conceptii este Ioan 1, 14:

“ Si Cuvantul S-a facut trup si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. Si noi am privit slava Lui, o slava intocmai ca slava singurului nascut din Tatal.”

De retinut este faptul ca originalul grec al Evangheliei lui Ioan nu foloseste cuvantul “nascut” in acest verset. Termenul folosit este “monogenes” care semnifica: “Cel deopotriva cu Tatal”, “Cel de o faptura cu El”.

Daca am accepta ideea ca Iisus Christos are un inceput al existentei, fiind nascut din Dumnezeu Tatal, ar aparea o serie de probleme de nerezolvat:

1) Biblia vorbeste despre existenta din vesnicii a lui Christos. Daca El ar fi fost nascut din Tatal, ar aparea o contradictie intre afirmatiile Scripturii. Profetul Isaia Il numeste pe Mesia  “Parinte al vesniciilor” – Cel ce se afla deasupra timpului, Cel vesnic.

“ Caci un Copil ni s-a nascut, un Fiu ni S-a dat, si domnia va fi pe umarul Lui. Il vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii.” ( Isaia 9, 6 )

Profetul Mica, de partea sa, afirma acelasi lucru despre Persoana lui Christos:

Si tu, Betleeme Efrata, macar ca esti prea mic intre cetatile de capetenie ale lui Iuda, totusi din tine Imi va iesi Cel ce va stapani peste Israel, si a carui obarsie se suie pana in vremuri stravechi, pana in zilele vesniciei.” ( Mica 5, 2; vezi si Ioan 1, 1-3; Coloseni 1, 17 ) )

2) Daca Iisus Christos S-ar fi nascut din Dumnezeu Tatal, El ar avea o pozitie de inferioritate in sanul Dumnezeirii, pozitie care s-ar mentine in vesnicie. Aceasta ar insemna ca fiintele create sa aduca o inchinare diferita celor doua Persoane divine ( Tatal si Fiul ). De asemenea, in Dumnezeire ar exista doi Dumnezei de rang diferit, iar religia crestina nu ar mai fi monoteista, ci politeista.

Biblia sustine insa deplina egalitate si unitate intre cele doua Persoane divine:

“El, macar ca avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, ci S-a dezbracat pe Sine Insusi si a luat chip de rob…” ( Filipeni 2, 6-7 )

“ Caci in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii ( Coloseni 2, ( )

“Pentru ca toti sa cinsteasca pe Fiul cum cinstesc pe Tatal. Cine nu cinsteste pe Fiul, nu cinsteste pe Tatal care L-a trimis.” ( Ioan 5, 23 ; vezi si Matei 28, 19; 1 Ioan 5, 20 )

Aparenta pozitie de inferioritatea a lui Iisus fatza de Tatal este legata strict de derularea Planului Mantuirii. Ca sa Se poata jertfi pentru omenirea cazuta, Iisus a trebuit sa  Se intrupeze, nascandu-se pe pamant asemenea oricarei fiinte omenesti si depinzand in totul de grija Tatalui ceresc.

Iisus S-a nascut ca om in Betleem, acesta fiind inceputul existentei Sale ca Om. Pana in acest moment, El a imbracat doar ocazional natura umana in diferite momente din istoria Vechiului Testament ( intalnirea lui Avraam cu cele trei persoane ceresti – Geneza 18; intalnirea lui Iosua cu “Capetenia ostirii Domnului” – Iosua 5, 13-15; solul ceresc trimis la Manoah, tatal lui Samson – Judecatori 13 ).

Din considerentele amintite, expresia “Maria – nascatoare de Dumnezeu” este incorecta, deoarece ea a dat nastere lui Iisus ca om. Ca Fiu al lui Dumnezeu, El exista din vesnicie.

Limbajul omenesc cuprinde, pe langa intelesul literal, si intelesuri figurate ale cuvantului “nascut”. Acest termen poate sa insemne schimbarea mentalitatii, inceputul unei vieti noi, redobandirea sanatatii sau a libertatii, precum si salvarea dintr-o primejdie majora.

In cazul Domnului Iisus Christos, pot fi luate in considerare cel putin trei sensuri ale cuvantului “nascut”:

1) Intocmirea Planului Mantuirii

Cand a fost intocmit Planul Mantuirii, candva in vesnicie, Persoanele Dumnezeirii Si-au luat fiecare rolul Lor bine definit in derularea acestuia. Christos, a doua Persoana a Dumnezeirii, “S-a nascut” ca Fiu in cadrul acestui plan. Din Dumnezeire S-au desprins cele trei roluri: Tatal, care trebuia sa supravegheze desfasurarea planului salvarii;  Fiul, care trebuia sa se intrupeze si sa aduca la indeplinire Jertfa si lucrarea de mijlocire; si Duhul Sfant, care trebuia sa lucreze in inima omului, restabilind in el chipul pierdut al lui Dumnezeu. Cu toate acestea, nu s-a pierdut nimic din unitatea care domneste  intre cele trei Persoane divine.

Aceasta “nastere” a lui Christos este redata de El Insusi astfel: “Am iesit de la Tatal si am venit in lume; acum las lumea si Ma duc la Tatal” ( Ioan 16, 28 ).

2) Invierea

Biblia interpreteaza expresia “intai nascut” pusa in dreptul lui Iisus Christos prin invierea Sa din morti;

“Si noi va aducem vestea aceasta buna ca fagaduinta facuta parintilor nostri, Dumnezeu a implinit-o pentru noi, copiii lor, inviind pe Iisus, dupa cum este scris in Psalmul al doilea: “Tu esti Fiul Meu, astazi Te-am nascut” ( Faptele apostolilor 13, 32-33 )

“El este Capul trupului, al Bisericii; El este Inceputul, Cel intai nascut dintre cei morti” ( Coloseni 1, 18 ).

“ Si din partea lui Iisus Christos, martorul credincios, Cel intai nascut din morti, Domnul imparatilor pamantului ‘ ( Apocalipsa 1, 5; vezi si Faptele apostolilor 26, 23 )

De ce Iisus este considerat cel dintai nascut dintre cei morti, din moment ce inainte de nasterea Sa pe pamant au existat mai multe invieri consemnate pe paginile Vechiului Testament ( invierea fiului sunamitei de care Elisei, invierea lui Moise ) ?

Invierea lui Iisus a stat la baza invierii celorlati oameni. Fara ea, celelalte invieri nu ar fi fost posibile, nici invierea finala a dreptilor nu ar fi fost garantata.

3) Treapta si pozitia

In timpurile Vechiului Testament, mostenitorul de drept al celei mai mari parti din averea parinteasca ii revenea intaiului nascut, care prelua si rolul de preot al familiei. Intaiul nascut avea o pozitie privilegiata intre frati.

Cand ne referim la Iisus Christos, expresia “intai nascut” nu poate fi luata in sens fizic, deoarece atunci Biblia s-ar contrazice pe sine. Scriptura ne invata ca Iisus este singurul Fiu al Tatalui ( Ioan 3, 16; Coloseni 1, 15 ).

De observat este si faptul ca expresia “intai nascut” este folosita si in dreptul poporului evreu: “Israel este fiul Meu, intaiul Meu nascut” ( Exod 4, 22 ). Este evident ca avem aici exemplul unui sens figurat al expresiei, caci Israel nu s-a nascut fizic din Dumnezeu, ci avea, prin alegere, intaietatea intre popoare.

Expresia “intai nascut”este folosita si in dreptul unei semintii din Israel – Efraim: “Efraim este intaiul Meu nascut( Ieremia 31, 9 ). Efraim, ca fiu al lui Iosif, nu avea cum sa fie , din punct de vedere fizic, intaiul nascut nici al lui Iosif, nici al lui Iacov ( Ruben era intaiul nascut al lui Iacov ). In cazul lui Efraim, expresia “intaiul Meu nascut” are un sens figurat, referindu-se la intaietatea in privilegii, nu la nasterea fizica.

De asemenea, Biblia foloseste cuvantul “nascut” si in sensul convertirii, al intoarcerii unui om de la viata de pacat la o viata noua, traita intr-o relatie de armonie cu Dumnezeu (Ioan 1, 12;1 Petru 1, 23 ).

In concluzie, expresiile “nascut” si “intai nascut” trebuie intelese in sens figurat cand ele se refera la Persoana lui Iisus Christos. Aceste expresii arata rolul lui Christos in derularea Planului de Mantuire, arata spre invierea Sa ca baza si garantie a invierii celor drepti, si spre intaietatea Sa intre copiii lui Dumnezeu. Este acel sens figurat prin care si noi putem sa ne nastem din nou, devenind copii ai lui Dumnezeu ( Ioan 1, 12 ).

Lori Balogh

Acest articol a fost publicat în Tri(u)nitatea Divina și etichetat cu . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free