Ilustratii despre multumire si recunostinta

Ilustratii despre multumire si recunostinta

Gandire pozitiva

Sunt recunoscator  / recunoscatoare :

Sotiei / sotului care sforaie toata noaptea, pentru ca doarme acasa cu mine si nu cu altcineva

Fiicei mele adolescente care se plange ca trebuie sa spele vasele,
Pentru ca inseamna ca este acasa si nu pe strazi.

Impozitelor pe care le platesc, pentru ca inseamna ca sunt angajat.

Murdariei de curatat dupa o petrecere, pentru ca inseamna ca am fost inconjurat de prieteni.

Hainelor care sunt putin cam strimte, pentru ca inseamna ca am destul de mincare.

Umbrei mele care ma insoteste la munca, pentru ca inseamna ca sunt afara la lumina soarelui.

Podelei care trebuie stearsa si ferestrelor care trebuiesc spalate,
Pentru ca inseamna ca am o locuinta.

Tuturor nemultumirilor la adresa guvernului pe care le aud
Pentru ca inseamna ca avem libertatea cuvintului.

Locului de parcare pe care il gasesc tocmai la capatul parcarii,
Pentru ca inseamna ca pot sa merg si ca am fost binecuvantat cu un mijloc de transport.

Zgomotului pe care trebuie sa-l suport de la vecini, pentru ca inseamna ca pot auzi.

Gramezii de rufe de spalat si calcat,
Pentru ca inseamna ca am haine de imbracat.

Oboselii si durerilor musculare la sfarsitul unei zile,
Pentru ca inseamna ca am fost capabil sa muncesc din greu.

Soneriei care ma trezeste in zorii zilei,
Pentru ca inseamna ca sunt viu.

O zi frumoasa…si incercati sa ganditi pozitiv…
doar avem atatea daruri… pe care le uitam, din pacate !

 

 

 

Trilurile privighetorii

Odata, C. H. Spurgeon a plecat in concediu intr-o localitate din Anglia, unde se spunea ca sunt multe privighetori. Cand a ajuns acolo, era o vreme rece, posomorata si incepuse sa ploua. El a fost putin deceptionat, se gandea ca pe o asa vreme urata nu va auzi glasul privighetorilor. Dar abia a inceput sa-si desfaca bagajul si nu departe de fereastra hotelului a auzit trilurile privighetorii. El s-a dus usor la fereastra si a vazut-o pe un tufis de spini.

Afara in ploaie, pe o vreme intunecata, ea se desfata cu cantecul ei minunat. Atunci Spurgeon si-a luat carnetul sau si a scris: „Nu ma astept sa aud un cantec mai dulce, mai maret, pana ce voi ajunge sus sa aud cantecul minunat al ingerilor in glorie”. Intr-o zi nefavorabila, din virful spinilor, privighetoarea inalta cea mai frumoasa cantare Creatorului. Spurgeon, care era suferind, n-a uitat niciodata lectia aceasta.
In Psalmul 34.1 e scris: „Voi binecuvanta pe Domnul in orice vreme, lauda Lui va fi totdeauna in gura mea.”

 

Dinte pentru dinte

Un medic stomatolog din America avea mari necazuri pricinuite de niste copii golani din vecinatatea cabinetului sau. Ii spargeau geamurile, ii stricau gardul, ii zgariau masina…Intr-o zi, la cabinetul sau vine o femeie simpla  cu un baiat ce suferea mult din cauza unui dinte stricat. Femeia nu avea insa bani, caci era foarte saraca.

-“Femeie, eu sunt doctor, si cand cineva sufera, eu sunt dator sa-l ajut, fie ca are bani, fie ca nu are.”

L-a tratat pe baiat, fara bani, si cei doi au plecat. Din ziua aceea doctorul nu a mai avut nicio problema cu golanii, dimpotriva. Vedea ca cineva ii facea curatenie in curte, ii spala masina , iar golanii au disparut.

Intr-o zi il recunoaste pe cel caruia ii tratase dintele gratis si il intreaba de ce face toate acestea pentru el. Baiatul ii raspunde ca el auzise candva o porunca biblica : “dinte pentru dinte”. Si-a adus aminte de aceasta porunca atunci cand medicul i-a tratat dintele bolnav si s-a gandit sa faca si el ceva pentru doctorul care l-a ajutat. Asa a inteles el porunca “dinte pentru dinte.”

Omul trist

A fost odata un baiat care locuia intr-o casa mare, pe un deal. Lui ii placeau cainii si caii, masinile sport si muzica. Printre activitatile sale preferate se numarau inotul, fotbalul si cataratul in copaci. Lui ii placea sa admire fetele dragute. In afara de faptul ca trebuia sa stranga in urma lui, viata lui era placuta.

Intr-o zi baiatul i-a zis lui Dumnezeu : ‘‘ M-am tot gandit si acum stiu ce-mi doresc sa am, atunci cand voi fi mare !’’
‘‘ Ce ?’’ l-a intrebat Dumnezeu.
‘‘ Vreau sa locuiesc intr-o casa spatioasa la tara cu o terasa mare in fata , o gradina frumoasa  in spate si doi caini Saint Bernard. Vreau sa ma casatoresc cu o fata inalta, si foarte frumoasa, care are parul lung si brunet, ochi albastrii, care stie sa cante la chitara si are o voce frumoasa de sopran.
Vreau sa am trei baieti vigurosi cu care sa joc fotbal. Cand se vor face mari, vreau ca unul sa devina un mare om de stiinta, unul sa fie senator, iar cel mai tanar sa fie cel mai bun atacant din echipa nationala de fotbal.
Mai vreau sa devin un aventurier care cutreiera vastele oceane ale lumii, care escaladeaza munti inalti si salveaza oamenii aflati in pericol. Vreau sa conduc un Ferrari rosu si sa nu trebuiasca sa strang niciodata lucrurile in urma mea.’’

‘‘ N-ai gusturi rele” I-a zis Dumnezeu. “Vreau ca tu sa fii fericit.”

Intr-o zi , jucand fotbal, baiatul s-a lovit la un genunchi. Dupa acest eveniment n-a mai putut sa urce pe munti si nici macar in copaci. Astfel el a studia marketing-ul si si-a facut o firma de comercializare a aparaturii medicale.

S-a casatorit cu o fata care era foarte frumoasa ,  foarte amabila si care avea parul lung si negru. Dar ea era mica de statura si nu inalta si avea ochi caprui, nu albasrii. Ea nu stia sa cante la chitara si nici macar din gura, dar stia sa pregateasca meniuri gustoase, asezonate cu mirodenii exotice si picta foarte frumos tot felul de pasari.

Datorita serviciului sau traia intr-un oras mare, la unul din ultimele etaje ale unui bloc foarte inalt cu vedere spre oceanul albastru. De acolo de sus seara se putea admira panorama luminoasa a orasului. Nu avea destul spatiu in apartamentul sau pt. a tine doi caini Saint Bernard, dar avea o pisica siameza.

El avea si trei copii, toate fete, dar care erau foarte frumoase. Cea mai mica  era intr-un scaun cu rotile, dar era cea mai draguta. Cele trei fete isi iubeau foarte mult tatal. Ele nu jucau fotbal cu el, dar uneori toti mergeau impreuna in parc unde  jucau volei, cu exceptia celei mai tinere care statea sub un copac cantand la chitara si cu vocea cantece emotionante.

El castiga destui bani ca sa-si permita o viata confortabila, dar nu a avut un Ferrari rosu. Uneori trebuia sa stranga lucrurile in urma sa si chiar in urma altora. La urma urmei avea trei fete…

Dupa multa vreme, intr-o dimineata, dupa ce s-a trezit din somn, si-a adus aminte de visul sau. ‘‘ Sunt foarte trist…’’ i-a marturisit el celui mai bun prieten al sau.
‘‘ De ce ?’’ l-a intrebat prietenul sau.
‘Pentru ca odata am visat sa ma casatoresc cu o fata inalta cu parul lung si negru, cu ochi albastrii si care sa stie sa cante frumos la chitara si cu vocea. Sotia mea nu poate canta  nici din voce si nici la chitara. Are ochi caprui si nu-i inalta .’’
‘ Sotia ta este frumoasa si foarte amabila,’’ i-a zis prietenul sau. ‘‘Ea picteaza minunat si gateste deasemeni foarte bine.’’
Dar omul nu il asculta deloc pe prietenul sau.

‘‘ Sunt foarte trist…’’ i-a zis omul intr-o zi sotiei sale.
‘ De ce ?’’ l-a intrebat sotia lui.
‘‘ Pentru ca odata am visat sa traiesc intr-o casa spatioasa la tara, cu o terasa mare, o gradina frumoasa in spate si doi caini Saint Bernard. In loc sa am toate acestea, astazi locuiesc intr-un apartament la etajul 47 !’
‘‘ Apartamentul nostru este confortabil, iar de pe canapea putem vedea oceanul ,’’ i-a raspuns sotia. ‘‘ Noi avem dragoste, voie buna,  tablouri cu pasari  si o pisica siameza, pentru a nu mai aminti si pe cele trei fete frumoase ale noastre.’’
Dar omul nu o asculta deloc pe sotia lui.

‘‘Sunt foarte trist …’’I-a spus omul doctorului sau.
“ De ce ?’’ l-a intrebat doctorul.
‘‘Pentru ca odata am visat sa devin un mare explorator si sa salvez oamenii aflati in pericol. In schimb sunt un om de afaceri chel si cu un genunchi bolnav.’’
‘‘ Dar aparatura medicala pe care dv. o vindeti  a salvat multe vieti,’’
i-a zis medicul.
Dar omul parca nici nu-l auzea. Asa ca medicul l-a taxat cu 110 $ pentru sedinta de psihoterapie si l-a trimis acasa.

‘‘Sunt foarte trist,’’
i-a zis omul contabilului sau.
‘‘ De ce ?’’ l-a intrebat contabilul .
‘‘Pentru ca odata am visat sa conduc un Ferrari rosu si sa nu strang lucrurile in urma mea. In schimb, merg cu mijloacele de transport in comun si trebuie mereu sa fac ordine dupa mine, si uneori chiar si dupa altii.’’
‘‘Dar purtati costume scumpe, mancati la restaurante bune si ati facut turul Europei.’’ I-a zis contabilul.
Insa omul nu-l asculta pe contabilul sau. Acesta l-a taxat cu 100$ ; si el visa la un Ferrari rosu.

‘‘ Sunt foarte trist…’’ i-a zis omul pastorului sau.
‘‘ De ce ?’’ l-a intrebat pastorul .
‘‘ Pentru ca odata am visat sa am trei fii care sa devina  unul un mare om de stiinta, altul un politician, si al treilea sportiv. In schimb, eu am trei fete, iar cea mai mai mica nu poate nici macar sa mearga.’’
‘‘ Dar fetele tale sunt frumoase si inteligente,’’ i-a zis pastorul. ‘‘Ele te iubesc foarte mult si au toate  cariere frumoase : una este asistenta medicala, una este artista si cea mai tanara preda muzica la copii.’’
Dar omul nu vroia sa asculte. El era atat de trist incat s-a imbolnavit grav.

A fost internat in spital, intr-un salon unde se afla inconjurat de cateva asistente medicale. Corpul sau era conectat prin mai multe tuburi si fire de  apararate  medicale sofisticate pe care el le vanduse candva spitalului aceluia.
Era teribil de trist. Familia sa prietenii sai, si pastorul s-au strans  in jurul patului sau. Si ei erau foarte tristi. Doar medicul si contabilul sau au ramas fericiti.

Apoi, intr-o noapte , cand toata lumea cu exceptia asistentelor se dusese acasa, omul i-a zis lui Dumnezeu : ‘‘ Iti aduci aminte ca atunci cand eram tanar Ti-am spus care sunt lucrurile pe care mi le doresc in viata ?’
‘‘Era un vis frumos.,’’ i-a zis Dumnezeu.
‘‘ De ce nu mi-ai dat acele lucruri ?’’ l-a intrebat omul.
‘‘ As fi putut,’’ i-a zis Dumnezeu. ‘‘ Dar eu am vrut sa te surprind cu lucruri pe car nu  le-ai visat Presupun ca ai observat ce ti-am dat : o sotie amabila si frumoasa, o afacere prospera , o locuinta confortabila, trei fete dragute – unul dintre cele mai bune pachete pe care le-am pregatit –‘’
‘Da,’’ L-a intrerupt omul. ‘‘ dar eu am crezut ca Tu imi vei da  ceea ce eu imi doream.’’
‘ Si Eu am crezut ca tu imi vei da ceea ce Eu mi-am dorit,’’ a zis Dumnezeu.
‘Ce Ti-ai dorit ?’’ l-a intrebat omul. El niciodata nu se gandise ca si Dumnezeu s-ar putea sa-Si doreasca ceva.
‘‘ Eu am dorit sa te fac fericit cu lucrurile pe care ti le-am dat,’’ a zis Dumnezeu.

Omul a ramas in intuneric toata noaptea reflectand . In final el s-a hotarat sa viseze un vis nou, unul pe care ar fi vrut  sa-l fi visat de la inceput.
Si omul s-a insanatosit, si a trait fericit la etajul 47 bucurandu-se de vocile placute ale copiilor sai, de ochii de un  caprui profund ai sotiei sale si de picturile ei frumoase cu pasari. Ziua privea oceanul, iar noaptea privea multumit luminile orasului care se aprindeau una cate una.

Puteai sa auzi cum cade un ac!…

Robert Whiting, un mosulica american de 83 de ani soseste la Paris cu avionul.
La vama, pierde citeva minute sa-si caute pasaportul, ratacit in sacul de voiaj.
– Ati mai fost in Franta domnule? i se adreseaza sarcastic functionarul vamal.
Domnul Whiting admite ca a mai fost.
– Atunci trebuia sa stiti ca trebuie sa aveti pasaportul la indemina.
Americanul replica:
– Ultima oara cind am fost aici n-a trebuit sa-l arat.
– Imposibil. Dumneavoastra americanii trebuie totdeauna sa aratati pasapoartele cind intrati in Franta.
Batrinul american il privi adinc in ochi pe francez. Apoi explica linistit:
– Cind am ajuns la tarm la Gold Beach in ziua  Z  in 1944, pentru a ajuta la eliberarea acestei tari, n-am gasit nici un francez caruia sa-i pot arata pasaportul.

Puteai sa auzi cum cade un ac!…

 

Dean Rusk, Secretarul de Stat al lui J .F. Kennedy era in Franta in anii 60, cind De Gaulle a decis sa iasa din NATO.
De Gaulle a spus ca vrea ca toti militarii SUA sa paraseasca Franta cit mai curind posibil.
Rusk a raspuns:
– Aceasta se refera si la cei care au murit pentru eliberarea Frantei si sunt inmormintati aici ?
Puteai sa  auzi cum cade un ac!…

 

Culegere de Lori Balogh

Acest articol a fost publicat în Ilustratii, intamplari și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free