Apocalipsa cap. 14 – Solia primului inger ( vers. 6.7 )

Apocalipsa cap. 14 – Solia primului inger

( vers. 6.7 )

Introducere

Tabloul luminos care ii infatiseaza pe mantuiti alaturi de Miel pe Muntele Sionului este doar un interludiu incurajator in scenele finale descrise in Apocalipsa. Copiii lui Dumnezeu, fiind nevoiti sa se confrunte cu fortele unite ale treimii false: balaurul, fiara din mare si fiara din pamant, gasesc in acest tablou suficienta incurajare si motivare pentru a duce lupta pana la capat.

In ceea ce urmeaza acestui tablou, respectiv soliile celor trei ingeri, este descrisa lucrarea pe care biserica lui Christos o are de facut in aceste vremuri tulburi de sfarsit de istorie, in cele mai dificile imprejurari, dar avand si cele mai mari privilegii.

De fapt, soliile celor trei ingeri ne prezinta modul in care Dumnezeu va strange la un loc pe cei mantuiti inainte de inchiderea harului si revenirea Domnului Christos. Cercetarea si intelegerea celor trei solii ingeresti nu poate fi un lucru lipsit de importanta. Dumnezeu Insusi ii insarcineaza pe slujitorii Sai sa aduca la cunostinta lumii cateva adevaruri solemne: ceasul judecatii a sosit, Babilonul a cazut, iar cei ce se vor inchina fiarei si chipului ei vor avea parte de mania lui Dumnezeu.

Sunt rostite aici unele din cele mai teribile avertizari pe care le gasim pe paginile Bibliei, fapt pentru care nimeni nu poate trata cu indiferenta aceste solii, fara sa-si puna in primejdie propria mantuire.

Comentariu

Vers. 6: “ Si am vazut un alt inger care zbura prin mijlocul cerului , cu o Evanghelie vesnica, pentru ca s-o vesteasca locuitorilor pamantului, oricarui neam, oricarei semintii, oricarei limbi si oricarui norod.”

“ Si am vazut un alt inger” – Ioan il introduce pe ingerul care urmeaza sa rosteasca prima solie prin expresia “un alt inger”.

Andrews considera ca acest “alt inger” este acelasi cu cel din cap. 10, ingerul cu carticica in mana. Intelegand prin “carticica” profetiile lui Daniel, sigilate pana la vremea sfarsitului, Andrews considera ca declaratia ingerului din Ap. 14, 6.7, potrivit careia “ceasul judecatii a sosit”, se bazeaza pe timpul profetic descoperit in cartea lui Daniel. Acesta este motivul pentru care el considera cap. 10 ca fiind un capitol explicativ pentru solia primului inger. ( 1 )

Uriah Smith crede ca ingerul cu Evanghelia vesnica ii preinchipuie pe solii care aveau sa vesteasca aceasta Evanghelie, caci cuvantul “inger” ( gr. aggelos ) inseamna “sol”, “trimis” ( 2 ) . Cuvantul “inger” nu desemneaza intotdeauna o fiinta supranaturala, cereasca, ci sensul general al termenului este cel de “sol”, “trimis” de Dumnezeu. Luand in considerare acest sens general, prin “inger” putem intelege fie un om, fie o biserica, fie o miscare religioasa insarcinata de Dumnezeu cu o solie speciala.

Pavel afirma in 2 Corinteni 5, 20 ca Dumnezeu a incredintat predicarea Evangheliei oamenilor ( vezi si trimiterea ucenicilor din Matei 28, 18.19 ).

Acelasi comentator face o observatie interesanta: “In aceste simboluri vedem un contrast izbitor, pe care il releva Biblia, intre lucrurile ceresti si cele pamantesti. Ori de cate ori sunt reprezentate state sau natiuni, conducerile lor, chiar si cele mai bune dintre ele, este folost simbolul cel mai potrivit care poate fi gasit, si anume o fiara salbatica. Dar atunci cand trebuie reprezentata lucrarea lui Dumnezeu, este folosit ca simbol un inger imbracat in frumusete si incins cu putere.” ( 3 )

Intelepciunea divina a ales sa reprezinte caracterul solemn al lucrarii pe care biserica sfarsitului o are de facut inainte de inchiderea harului si revenirea lui Christos prin maretia, curatia si puterea unui sol ceresc, precum si puterea si stralucirea de care urmeaza sa fie insotita.

“Care zbura prin mijlocul cerului” – Zborul ingerului simbolizeaza repeziciunea cu care aceasta solie trebuia dusa lumii intregi. Cand timpul de har este aproape de final, nu mai e vreme de ezitari. Solii lui Dumnezeu trebuie sa se grabeasca pentru a duce Evanghelia vesnica tuturor locuitorilor pamantului.

Faptul ca ingerul este vazut zburand prin mijlocul cerului arata ca aceasta ultima solie de har urmeaza sa atinga o culme, un apogeu.

“Cu o Evanghelie vesnica” – Cuvantul Evanghelie ( gr. Evanggelion ) inseamna “veste buna”, dupa cum au declarat chiar ingerii care au vestit pastorilor din Betleem faptul ca S-a nascut Mesia ( Luca 2, 10 ).

Conform profetiei rostita de Insusi Domnul Christos, aceasta solie urma sa fie vestita cu precadere la sfarsitul timpului: “Evanghelia aceasta a Imparatiei va fi propovaduita in toata lumea, ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfarsitul.” ( Matei 24, 14 )

Evanghelia e numita “vesnica” pentru ca de-a lungul derularii istoriei lumii si a Planului de Mantuire ea nu s-a schimbat. Desi in anumite epoci anumite adevaruri ale Evangheliei vesnice trebuiau sa fie vestite cu precadere, Evanghelia a fost si va ramane aceeasi de la intemeirea lumii si pana la sfarsitul istoriei pacatului. Intentia lui Dumnezeu de a mantui omenirea, precum si conditiile in care se va realiza Planul de Mantuire, au ramas neschimbate.

“Pentru ca s-o vesteasca locuitorilor pamantului, oricarui neam, oricarei semintii, oricarei limbi si oricarui norod.”- Aici se evidentiaza caracterul universal al soliilor celor trei ingeri. Niciun popor, nicio etnie, niciun grup uman nu sunt exceptati de la privilegiul de a afla vestea cea buna a mantuirii prin Iisus Christos. Acesta este planul unui Dumnezeu nepartinitor si drept care nu poate aduce judecata asupra lumii inainte de a-i oferi toate ocaziile de a alege in deplina cunostinta de cauza.

Vers. 7: “El zicea cu glas tare: “Temeti-va de Dumnezeu si dati-I slava, caci a venit ceasul judecatii Lui , si inchinati-va Celui ce a facut cerul si pamantul, marea si izvoarele apelor !”

“El zicea cu glas tare: “Temeti-va de Dumnezeu si dati-I slava “ – Odata cu aceasta somatie a primului inger, intram in continutul soliei sale. Timpul in care urma sa fie vestita solia primului inger il putem deduce din doua amanunte:

1) Contextul in care sunt prezentate cele trei solii ingeresti, respectiv intre cap. 13, care descrie ultimele faze ale luptei dintre bine si rau, si cap. 14,14-20, in care este zugravita revenirea in glorie a Domnului Christos. Asadar contextul ne arata ca cele trei solii ingeresti sunt vestite in ultimele zile de har acordate omenirii.

2) Continutul soliilor ingeresti ne arata ca ele sunt vestite intr-un timp in care judecata lui Dumnezeu nu mai apartine viitorului, ci prezentului. Conform profetiilor din Daniel cap. 8 si 9, judecata lui Dumnezeu a inceput in anul 1844 ( prima faza a judecatii, numita si judecata preadventa, sau judecata de cercetare ). Perioada cuprinsa intre acest an si inchiderea harului, care precede revenirea Domnului Christos, este timpul in care sunt vestite cele trei solii.

Pe vremea apostolilor, scriitorii Noului Testament vorbesc despre judecata ca fiind in viitor ( vezi Fapte 17, 31; 24,25; Romani 2, 16; 2 Petru 2,4 ), fapt care ne impiedica sa afirmam ca judecata lui Dumnezeu a sosit in acel timp. Solia unei judecati care a sosit nu a fost predicata nici de Pavel, nici de crestinii Evului Mediu, nici de reformatori.

Insusi Luther considera ca Domnul Christos urma sa revina , dupa aprecierea lui, dupa aproximativ trei sute de ani. “Sper”, spunea el, “ca ultima zi a judecatii nu este departe. Ma conving intr-adevar ca ea va veni in urmatorii trei sute de ani. Caci Cuvantul lui Dumnezeu se va imputina si va fi intunecat din lipsa de adevarati pastori si slujitori ai lui Dumnezeu. Vocea va rasuna si va fi auzita foarte curand: “Iata Mirele, iesiti-I in intampinare !” Dumnezeu nu vrea si nici nu va putea suporta aceasta lume rea. El va trebui sa loveasca in acea zi teribila si sa-i pedepseasca pe cei ce dispretuiesc Cuvantul Sau.” ( 4 )

Pavel avertiza biserica din vremea lui sa nu astepte revenirea Domnului in acele zile  ( 2 Tesaloniceni 2, 1-4 ). Trebuia sa apara mai intai “omul faradelegii”, si odata cu el apostazia generala a bisericii. Or, perioada suprematiei bisericii apostaziate s-a incheiat abia la sfarsitul celor 1260 de ani care, conform profetiilor lui Daniel, corespunde cu anul 1798.  Abia dupa acest an urma sa fie predicata solia unei judecatii iminente si a revenirii Domnului Christos.

Dupa 1798 si evenimentele care au marcat Revolutia franceza, interesul pentru Biblie si, in mod deosebit, pentru profetiile apocaliptice din Daniel si Apocalipsa, a crescut. Cartea lui Daniel a fost desigilata si oamenii au inceput sa inteleaga adevaruri urgente pentru omenire. Rezultatul acestui interes crescand pentru profetiile biblice a fost aparitia unei mari miscari religioase – miscarea adventa – care urma sa preia misiunea de a vesti lumii cele trei solii ingeresti.

Continutul soliei ingerului al doilea, referitor la caderea Babilonului, ne arata o “coacere”, o accentuare a confuziei din lumea religioasa. Acest amanunt ne indica faptul ca timpul vestirii celor trei solii este timpul sfarsitului.

Cat priveste solia ingerului al treilea, amintirea “semnului fiarei” ne intareste, de asemenea,  convingerea ca timpul sfarsitului este timpul vestirii celor trei solii ingeresti.

“Caci a venit ceasul judecatii Lui” – Solia despre sosirea ceasului judecatii este vestita intr-un timp in care neamul omenesc mai are timp si ocazii sa raspunda pozitiv chemarii Evangheliei, cand usa harului este inca deschisa, iar Domnul Christos inca mijloceste in favoarea celor pacatosi.

Solia este o veste buna. In Daniel cap. 7, sfintilor li se promite eliberarea odata cu judecata lui Dumnezeu, iar in sigiliul al 5-lea ( Ap. 6 ), sufletele de sub altar cer sa inceapa judecata pentru ca sa li se faca dreptate.

In solia primului inger este vorba de prima faza a judecatii finale, numita si judecata preadventa sau judecata de cercetare. Biblia ne prezinta patru faze ale judecatii finale:

1) Judecata preadventa ( de cercetare ), care precede a a doua venire a Domnului Christos. Aceasta prima faza a judecatii este redata in Daniel 7, 9-14.26.27 , cand Fiul omului este vazut venind inaintea Celui Imbatranit de zile, curateste Sanctuarul ceresc ( Daniel 8,14 ) si cerceteaza cartile ( Daniel 7, 10 ) pentru a vedea cine e vrednic sa ramana in cartea vietii ( Daniel 12, 12 ).

2) Judecata din timpul celei de-a doua veniri , cand Domnul Christos va desparti “oile” de “capre” ( Matei 25, 31-46 ).

3) Judecata din timpul mileniului in care sfintii vor judeca lumea ( 1 Corinteni 6, 2.3 ).

4) Executarea sentintei de la sfarsitul mileniului, in care cei nemantuiti, Satana, demonii si chiar moartea vor fi aruncati in iazul de foc ( Ap. 20, 12-15 ).

Continutul primei solii ingeresti ne arata ca chemarea la temere de Dumnezeu si inceputul judecatii trebuie sa aiba loc intr-un timp de har, cand oamenii se mai pot intoarce la Dumnezeu. O astfel de chemare la pocainta si inchinare pentru un timp aflat dincolo de momentul inchiderii harului nu ar avea niciun sens.

Aceasta prima faza a judecatii finale trebuia sa inceapa la sfarsitul celor 2300 de zile-ani, conform profetiei din Daniel 8,14 si 9, 24-27. Sfarsitul celor 2300 de ani ( Daniel 8,14 ) este datat cu anul 1844, deci de la aceasta data putem vorbi de inceputul judecatii preadvente.

“Si inchinati-va Celui ce a facut cerul si pamantul, marea si izvoarele apelor !” – Cea de-a treia parte a soliei primului inger este o chemare la inchinare in fatza Dumnezeului Creator.

Este demn de retinut faptul ca solia primului inger se foloseste de continutul poruncii a patra din Decalog pentru a-i chema pe oameni la adevarata inchinare, ceea ce ne arata ca in aceasta ultima perioada de timp, inceputa in 1844 si pana la revenirea Domnului Christos, Legea lui Dumnezeu va fi adusa din nou in atentia lumii, iar porunca a patra , care vorbeste despre adevaratul Dumnezeu Creator, va fi din nou prezentata lumii.

Miscarea adventa, aparuta in preajma anului 1844, care a dezgropat de sub molozul uitarii si al traditiilor omenesti Legea lui Dumnezeu si adevarata zi de odihna ceruta de porunca a patra, a fost un mijloc randuit de Dumnezeu pentru a contracara alte miscari ostile crestinismului, aparute in aceeasi perioada: comunismul, spiritismul si darwinismul. Toate aceste miscari, care au indepartat de Dumnezeu sute de milioane de oameni, au aparut in preajma anului 1844. Sa fie o simpla coincidenta ?

Solia primului inger profetizeaza aparitia unei mari redesteptari religioase odata cu vestirea sosirii ceasului judecatii si a apropierii revenirii Domnului Christos. Conform profetiilor din Daniel 8,14 si 9, 24-27, in anul 1844 a inceput “marea zi a ispasirii” in Sanctuarul ceresc, respectiv prima faza a judecatii finale, numita si judecata preadventa sau judecata de cercetare.

Deoarece “Dumnezeu nu face nimic fara sa-Si descopere taina sa slujitorilor Sai prooroci” ( Amos 3,7 ), acest mare adevar al inceputului judecatii si al apropierii revenirii Mantuitorului trebuia sa straluceasca in mod deosebit in aceasta perioada.

Solia primului inger a primit o putere deosebita datorita implinirii unor semne profetice. Mantuitorul a spus: “Indata dupa acele zile de necaz ( perioada de 1260 de ani de suprematie papala, cuprinsa intre 538 – 1798 ), soarele se va intuneca, luna nu-si va mai da lumina ei, stelele vor cadea din cer si puterile cerurilor vor fi clatinate” ( Matei 24, 29 ).

Cele doua mari semne: intunecarea soarelui din 1780 si 1783, apoi in 1843-1844, precum si caderea de stele din 12-13 noiembrie 1833, au sensibilizat lumea, pregatind-o sa priveasca cu mai mare atentie la profetiile biblice si la solia miscarii advente din preajma anului 1844.

O dovada graitoare ca redesteptarea religioasa din preajma anului 1844 a fost calauzita de Dumnezeu este faptul ca in aceeasi perioada mai multi barbati ai credintei, independent unul de celalalt, aflati la mare distanta geografica unul de celalalt, au inceput sa studieze Biblia, mai ales cele doua carti profetice: Daniel si Apocalipsa. Ajungand simultan la concluzia ca revenirea Domnului Christos este foarte aproape, ei au inceput sa predice despre acest adevar in diferite parti ale lumii civilizate.

Manuel Lacunza ( 1731-1801 ), un iezuit de origine spaniola care a slujit in Chile, este unul din primii cercetatori ai Bibliei din timpurile moderne care a ajuns la concluzia ca revenirea Domnului Christos este foarte aproape. In urma studiilor sale, Lacunza scrie o carte intitulata “Venirea lui Mesia in slava si glorie”, pe care insa, de teama Inchizitiei, o semneaza cu pseudonimul Juan Josafat Ben-Ezra.

Copii ale acestei carti au circulat in America de Sud si Europa, trezind interesul oamenilor pentru revenirea Domnului Christos. Dupa moartea lui Lacunza, Inchizitia a condamnat cartea, iar in 1824, Papa Leon al XX-lea a interzis publicarea ei in orice limba.

In 1826, Eduard Irving ( 1792-1834 ) traduce lucrarea lui Lacunza in limba engleza, apoi, un ambasador englez duce in Chile doua sute de exemplare din aceasta lucrare. Si astazi exista in aceasta tara un club Lacunza. De partea lui, Eduard Irving s-a dedicat predicarii soliei despre a doua venire a Domnului inaltei societati.

Joseph Wolf ( 1791-1862 ), supranumit si “misionarul lumii”, la trei ani dupa ce W. Miller ajunge la explicatia sa cu privire la revenirea Domnului, in 1821, incepe sa vesteasca si el acest adevar. Nascut intr-o familie de evrei ( tatal sau era rabin ), Wolf  asista la multe discutii pe tema venirii lui Mesia. La varsta de sapte ani, el se lauda inaintea unui crestin batran ca poporul evreu il asteapta pe Mesia si ca acesta isi va elibera poporul si-i va da slava. Batranul ii raspunde zambind si-l indeamna sa citeasca Isaia cap. 53, spunandu-i ca adevaratul Mesia este Christos pe care parintii lui L-au rastignit.

Citind acasa capitolul indicat, Wolf il intreaba pe tatal sau despre acest capitol, insa acesta , in loc sa-i raspunda, tace. In mintea copilului apar tot mai multe intrebari: “Nu cumva Iisus este Mesia ?” Pe masura ce frecventeaza tot mai multe adunari crestine, Wolf ajunge la convingerea ca adevaratul Mesia este Iisus Christos.

La varsta de unsprezece ani, Wolf  pleaca in lume, fiind alungat de familie ca fiind un apostaziat. Initial se converteste la catolicism insa, dupa ce vede si critica abuzurile bisericii, devine protestant. Intre 1821-1843, Wolf calatoreste mult in Egipt, Etiopia, Palestina, Siria, Persia si India.

In 1837 predica in fatza Congresului SUA despre acelasi subiect al revenirii Domnului. Apoi calatoreste in tari barbare, fara protectie, supus multor primejdii, lucrand mai ales cu evreii. Este batut, infometat, de trei ori condamnat la moarte, jefuit si silit sa mearga pe jos sute de mile. Este chiar vandut ca sclav. Dupa calculele lui Wolf, cei 2300 de ani din Daniel 8,14 trebuiau sa se sfarseasca in anul 1847, deci la o data foarte apropiata de cea gasita de Miller.

In Anglia, solia adventa este predicata incepand din 1826. Aproximativ sapte sute de slujitori ai bisericii se angajeaza  in predicarea soliei revenirii Mantuitorului. In 1842, Robert Winter, un englez stabilit in SUA care primise solia adventa, se reintoarce in Anglia si o predica cu putere. Ca rezultat, multi se alatura acestei mari redesteptari religioase.

Henry Drummond ( 1786-1860 ), un bancher englez, membru al Parlamentului si al Societatii Regale Engleze, isi foloseste timpul si banii pentru a vesti solia adventa. In perioada 1826-1830, la Albany Park se tin cinci conferinte cu privire la profetii, gazduite si sustinute financiar de Drummond.

Iohann Richter, in Germania,  scrie o lucrare in sase volume intitutlata “Comentariu biblic familial”, in care subliniaza adevarul despre apropiata revenire a Domnului Christos.

Gaussen ( 1790-1863 ) predica la Geneva despre acelasi subiect. Pentru ca nu i se permite sa vorbeasca de la amvon, el continua sa le vorbeasca copiilor la scoala duminicala.

Numerosi predicatori ai soliei advente se ridica si in Suedia, insa clerul bisericii ii aduce la tacere. Solia continua insa sa fie predicata de catre copii din clasele sarace, cu varste cuprinse intre sase si opt ani. Atunci cand predica, acesti copii devin solemni ,avertizand lumea cu privire la apropierea judecatii si folosindu-se chiar de textul soliei primului inger din Apocalipsa 14, 6.7.

In Germania secolului al XIX-lea, pastorul luteran Bengel, in timp ce pregateste o predica pe marginea pasajului din Ap. cap. 21, este iluminat cu privire la adevarul despre revenirea Mantuitorului. Din acel moment se dedica studiului profetiilor si stabileste chiar si o data a revenirii Domnului Christos, la o diferenta de cativa ani de data stabilita de Miller. Numeroasele carti pe care Bengel le scrie despre profetiile biblice se raspandesc in intreaga lume.

Dupa moartea lui Bengel, miscarea adventa continua in Germania, fiind apoi dusa si in Rusia de catre cei care au format acolo colonii. Dar cea mai mare amploare a redesteptarii religioase produsa de solia revenirii Mantuitorului este cunoscuta de America, centrul miscarii advente si locul in care solia primului inger cunoaste cea mai directa implinire.

William Miller, un fermier american sarac, dar cinstit, avand un caracter moral fara repros, cu o inteligenta sclipitoare si o rezistenta psihica remarcabila, este cel mai proeminent reprezentant al miscarii advente de la mijocul secolului al XIX-lea.

Initial el este un sceptic, caci intra impreuna cu mama sa sub influenta deista. Timp de doisprezece ani sustine vederile deiste, indoindu-se de autoritatea divina a Bibliei. La varsta de 34 de ani, Miller devine tot mai constient de natura sa pacatoasa, insa nu stie solutia. Criza sufleteasca prin care trece nu va disparea decat atunci cand isi fixeaza privirea la caracterul lui IIsus. Isi da seama ca Mantuitorul raspunde tuturor nevoilor sufletesti ale omului pacatos si, din acel moment, face din Iisus prietenul sau, iar din Biblie , cartea sa de capatai.

Vechii prieteni incearca sa-i rastoarne convingerea, iar Miller se simte nepregatit sa le dea raspunsurile potrivite. De aceea, Miller se hotaraste sa studieze Biblia si sa lamureasca toate contradictiile aparente ale ei. Lasa deoparte orice prejudecata si studiaza Biblia verset cu verset, folosind trimiterile si concordanta. Foarte ordonat si metodic, el incepe cu Geneza, insa nu inainteaza niciodata in studiu pana ce nu este totul clar.

Cand gaseste ceva neclar, compara toate textele care au legatura cu subiectul in cauza. Astfel, o multime de lucruri se clarifica in mintea lui Miller. Folosind acelasi pricipiu, el se opreste cu mare atentie asupra cartilor Daniel si Apocalipsa, studiu care ii aduce cheia intelegerii multor simboluri.

Pe vremea lui se credea ca inainte de revenirea personala a lui Christos vor fi o mie de ani de pace si neprihanire, timp in care lumea intreaga se va pocai. Aceasta invatatura ii tinea pe oameni intr-o stare de siguranta falsa. Studiind profetiile, Miller intelege ca revenirea Mantuitorului va fi personala si reala, si ca acest maret eveniment va avea loc curand.

In urma sudierii profetiilor din Daniel 8,14 si 9, 24-27, Miller ajunge la concluzia, pe baza unor calcule profetice, ca Domnul urma sa revina in anul 1844. Simte o bucurie imensa la acest gand, insa pe umeri incepe sa apese povara de a spune si altora despre acest adevar. In 1818, dupa doi ani de studiu intens, ajunge la convingerea ca mai sunt aproximativ 25 de ani pana la maretul eveniment. Timp de noua ani tine acest adevar ascuns in suflet, dar in 1831 nu mai poate rezista mustrarilor de constiinta si incepe sa prezinte public rezultatele cercetarilor sale.

La prima adunare publica se convertesc treisprezece familii, apoi este chemat in diferite locuri sa predice si pretutindeni se produce o mare redesteptare religioasa. In cele mai multe orase, Miller este invitat sa predice in bisericile protestante. Sunt convertiti deisti, atei si pacatosi, iar multi oameni de afaceri isi parasesc afacerile necinstite, formand grupe de rugaciune.

In 1833, Miller primeste aprobarea oficiala a Bisericii Baptiste de a predica despre solia adventa. Suportand personal toate cheltuielile legate de aceata lucrare, averea ii scade simtitor, dar Miller continua. In 13 noiembrie 1833, la doi ani dupa ce Miller incepe sa predice solia adventa, se implineste semnul prezis de Mantuitorul cu privire la caderea de stele, fapt ce lasa o adanca impresie asupra lumii.

Mai mult decat atat, in 1840 se implineste literal prezicerea din Apocalipsa cap. 9, pe care Iosiach Litch, un predicator adventist, o descrisese ca fiind caderea Imperiului Otoman. Exact in ziua prezisa, 11 august 1840, Imperiul Otoman cade, recunoscand tutela puterilor europene crestine. Implinirea exacta a profetiei lasa o impresie adanca, marind increderea in corectitudinea calculelor profetice ale lui Miller.

Opozitia nu intarzie sa apara. Miller este denigrat, batjocorit, considerat fanatic, mincinos, escroc… Presa laica insa ii ia apararea. Rezultatul predicarii soliei advente a fost, din partea bisericilor protestante americane, excluderea celor care aderasera la miscarea adventa.

Concluzii

Solia primului inger a inceput sa fie vestita in preajma anului 1844, producand o mare redesteptare religioasa in diferite parti ale lumii. Solia aceasta insa va continua sa fie vestita in paralel cu celelalte doua solii, rasunand pana la inchiderea harului. Ea va merge inainte hotarat, indiferent de opozitia lui Satana si a partenerilor lui, iar cei care au urechi de auzit, vor intelege mesajul cerului pentru aceste timpuri.

Mounce spune despre acesta prima solie ca este “un ultim apel adresat tuturor oamenilor de a-L recunoaste pe singurul si adevaratul Dumnezeu. Auzim acum ultima chemare adresata lumii civilizate, chemand la pocainta si la a da slava lui Dumnezeu.” ( 5 )

In timp ce fiara si inselaciunea ei se ridica din pamant ( Ap. 13, 11 ), ingerul care vesteste aceasta solie este din cer. Si daca este din cer, nici balaurul cu toti aliatii sai pamantesti nu o vor putea opri.

Lori Balogh

Referinte:

( 1 ) – J. Andrews, Three Messages of Revelation 14, p. 25-28

( 2 ) – Compilatie E. G. White, Uriah Smith si D. Nicolici,  Explicarea profetiilor lui Daniel si Apocalipsa, p. 430

( 3 ) – Uriah Smith, Revelation, p. 629, citat de D. Popa in Apocalipsa lui Ioan, apostolul, vol. II, p. 376

( 4 ) – Martin Luther, Familiar Discourses, p. 78, citat de U. Smith in Revelation, p. 632

( 5 ) – R. Mounce, The Book of Revelation, p. 272.273

Acest articol a fost publicat în Apocalipsa și etichetat cu . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free