Apocalipsa cap.20 – Consideratii generale

Apocalipsa cap.20 – Consideratii generale

Capitolul 20 al Apocalipsei este unic in intreaga Biblie. Daca nu ar fi existat acest pasaj biblic, nu am fi stiut nimic cu privire la unul din cele mai sensibile subiecte escatologice: mileniul.

In lipsa invataturii despre mileniu, mari adevaruri biblice ca revenirea Domnului Christos, cele doua invieri, judecata, Noul Pamant, moartea a doua si nimicirea nelegiuitilor nu ar fi fost intelese asa cum sunt intelese astazi. Mileniul este piesa de puzzle care completeaza in mod armonios tabloul sfarsitului istoriei pacatului.

Probabil ca niciun alt capitol al Apocalipsei nu a provocat atatea dezbateri si discutii contradictorii in sanul crestinismului ca acest capitol din finalul cartii. Interpretarea lui diferita a dus la dezbateri nesfarsite si chiar la conflicte, mai ales in sanul bisericilor evanghelice, devenite uneori intolerante fatza de cei care inteleg altfel continutul acestui capitol si sensul termenului “mileniu”.

Capitolul 20 a cunoscut trei mari interpretari diferite in decursul istoriei crestinismului. In cartea  “Apocalipsa lui Ioan, apostolul”, Dumitru Popa prezinta pe larg cele trei interpretari diferite ale acestui controversat pasaj apocaliptic: premilenismul, postmilenismul si amilenismul ( 1 ).

1) Premilenismul

Cei care adopta aceasta interpretare considera ca revenirea Domnului Christos precede mileniul. In conceptia premilenista, la a doua venire a Domnului Christos mortii cei drepti vor invia ( prima inviere ) si, impreuna cu sfintii gasiti in viata la acea data, Il vor intampina pe Manutuitorul in vazduh ( 1 Tesaloniceni 4,17 ). Timp de o mie de ani ( mileniu ), ei vor domni impreuna cu Domnul Christos, timp in care Satana va fi legat pe pamant. Dupa scurgerea mileniului, Satana va fi dezlegat pentru scurt timp prin invierea tuturor celor nelegiuiti care au trait pe pamant ( a doua inviere ). Urmeaza judecata executorie, cand se va aplica sentinta asupra tuturor nelegiuitilor, in frunte cu Satana si demonii lui. Pacatul si pacatosii sunt nimiciti si o noua Creatie iese din mana lui Dumnezeu, o Imparatie vesnica in care va domni neprihanirea.

De remarcat este faptul ca primii crestini si parintii  bisericii din primele trei secole ale erei crestine au fost premilenisti. Biserica oficiala ( catolica ) a inlocuit premilenismul cu amilenism, pentru ca in secolul al XVII-lea premilenismul sa reapara in randurile protestantilor.

Premilenismul se imparte in trei conceptii diferite:

a) Premilenismul dispensationalist

A  fost adoptat de majoritatea bisericilor protestante din America ( in mod deosebit de baptistii conservatori ),  si mai putin de cele din Europa.

O parte importanta a premilenismului dispensationalist o reprezinta teoria rapirii secrete a bisericii inainte de necazul cel mare. Se crede ca rapirea bisericii este iminenta, putand avea loc in orice moment. Dispensationalistii cred intr-o domnie literala a iudeilor pe pamant, dupa ce vor fi persecutati de antichrist in timpul celor sapte ani de necaz si dupa ce Il vor primi pe Domnul Christos, devenind din nou poporul lui Dumnezeu.

In timpul mileniului, iudeii vor conduce natiunile nelegiuite, templul din Ierusalim va fi reconstruit, iar sistemul jertfelor va fi restabilit. In esenta, premilenismul dispensationalist se refera doar la restaurarea poporului Israel in zilele din urma, biserica crestina fiind doar o paranteza. Adevaratul popor al lui Dumnezeu este considerat a fi poporul Israel, iar fagaduintele si profetiile Vechiului Testament cu privire la Israel sunt privite ca fiind neconditionate. Se crede ca toate aceste promisiuni se vor implini in timpul mileniului cu poporul literal al lui Israel, nu cu cel simbolic – biserica.

Cu exceptia capitolelor 2 si 3, incepand cu cap.4, dispensationalistii considera ca intregul continut al Apocalipsei se ocupa cu evenimente ce vor avea loc cu putin timp inainte de revenirea Domnului Christos. Astfel, capitolele 4 si 5 s-ar referi la rapirea bisericii, capitolele 6-18 ar prezenta o perioada de trei ani de evanghelizare iudaica, trei ani ai necazului celui mare si ai maniei lui Dumnezeu impotriva celor nelegiuiti.

Dispensationalistii acorda o mare importanta unor evenimente ca infiintarea statului evreu in 1948, incorporarea Ierusalimului in statul evreu in 1967, criza petrolului din 1970, etc. Unii dispensationalisti au tendinta de a fixa date ale sfarsitului lumii in urmatorii ani.

b) Premilenismul istoric

Se numeste astfel deoarece se afirma ca aceasta conceptie a fost sustinuta de prima biserica crestina. Premilenistii istorici sustin ca in timpul mileniului va exista o Imparatie a lui Dumnezeu pe pamant, insa nu in exclusivitate iudaica. Si ei cred in mantuirea generala a poporului evreu, insa imparatia din timpul mileniului va apartine deopotriva iudeilor si crestinilor care vor conduce impreuna lumea.

Premilenistii istorici cred ca revenirea Domnului Christos este apropiata, insa nu iminenta, considerand ca inainte de sfarsit trebuie sa aiba loc mai multe evenimente majore. De asemenea, spre deosebire de dispensationalisti, premilenistii istorici cred ca biserica crestina va avea parte de numeroase incercari in zilele din urma, fiind persecutata de antichrist.

c) Premilenismul adventist de ziua a saptea

Spre deosebire de ceilalti premilenisti, adventistii de ziua a saptea considera ca Apocalipsa cap. 20 se refera la Imparatia lui Dumnezeu de o mie de ani din ceruri, nu de pe pamant. Ei cred ca Apocalipsa cap. 4-18 prezinta evenimentele erei crestine, si nicidecum evenimente din ultimii ani inaintea revenirii Domnului Christos.

Invatatura despre o Imparatie a lui Dumnezeu pe pamant in timpul mileniului este falsa, spun adventistii, deoarece ea este inspirata din apocalipsele iudaice necanonice, care au stat la baza tuturor conceptiilor mileniste gresite: amilenismul, postmilenismul, premilenismul istoric si cel dispensationalist. Potrivit premilenismului adventist de ziua a saptea, nu toti iudeii dupa trup vor fi mantuiti, iar cap. 20 nu are nimic de-a face cu poporul iudeu.

O deosebire majora intre conceptia adventista si celelalte conceptii despre mileniu este aceea ca adventistii cred ca in timpul mileniului nu va mai exista nicio fiinta vie pe pamant, “legarea” Diavolului in timpul celor o mie de ani constand tocmai in faptul ca acesta nu va mai avea pe cine sa ispiteasca si sa corupa in tot acest timp.

2) Postmilenismul

Aceasta conceptie sustine ideea ca revenirea Domnului Christos nu va avea loc pana ce Imparatia lui Dumnezeu nu va fi stabilita de catre biserica prin predicarea Evangheliei in lume. Postmilenistii, numiti de J. Badina “optimisti sociali”, cred ca lumea se va converti treptat la religia crestina, pentru ca in final sa existe o lunga perioada de pace si neprihanire, numita mileniu ( 2 ). La sfarsitul mileniului, cred acestia, Domnul Christos va reveni.

Cap. 19, conform conceptiei postmilenistilor, nu descrie revenirea Domnului Christos, ci triumful principiilor crestine in lume prin lucrarea bisericii. Dupa acest “veac de aur”, Domnul Christos va reveni, ii va invia pe morti, va judeca lumea si va instaura o noua ordine in univers.

Datorita celor doua razboaie mondiale si a amenintarii nucleare, care au zguduit lumea in secolul al XX-lea, conceptia postmilenista are din ce in ce mai putini sustinatori, caci evenimentele care se desfasoara in lume dovedesc faptul ca societatea nu devine mai buna odata cu apropierea sfarsitului, ci dimpotriva.

3) Amilenismul

Cei care sustin aceasta conceptie nu cred intr-un mileniu in care va domni Domnul Christos, fie inainte , fie dupa revenirea Sa. Avand originea in teologia lui Augustin, amilenismul s-a raspandit in era crestina, devenind punctul de vedere oficial al Bisericii Catolice si al Bisericii Ortodoxe. De asemenea, unele grupari protestante, cum ar fi prezbiterienii, sunt amileniste.

Caracteristic amilenismului este interpretarea simbolica a cap. 20. Ei nu cred ca aici e vorba de un mileniu literal, ci de o era sau o perioada de timp cuprinsa intre prima si a doua venire a Mantuitorului. Legarea lui Satana ar insemna infrangerea lui, activitatea sa fiind astfel redusa incat sa nu poata impiedica predicarea Evangheliei.

Prima inviere ar insemna, in conceptia amilenistilor, nasterea din nou prin credinta in Domnul Christos, sau botezul. Imparatia lui Dumnezeu este prezenta pe pamant inca de pe acum, spun amilenistii. Unii dintre ei vad in cap. 20 biserica triumfatoare formata din sufletele credinciosilor care domnesc acum cu Domnul Christos in ceruri. Pentru ei, prima inviere reprezinta inaltarea la cer a sufletelor celor credinciosi.

Amilenistii considera ca Apoc. 20,1 ne duce inapoi la inceputurile erei crestine, facand ca mileniul sa aiba loc inainte de a doua venire a domnului Christos, si nu dupa acest glorios eveniment.

Iata cum un capitol atat de important al cartii Apocalipsa a impartit lumea crestina in atatea conceptii atat de diferite unele de altele. Care dintre aceste conceptii este cea adevarata ?

“ Daca vrea cineva sa faca voia Lui, va ajunge sa cunoasca …” ( Ioan 7, 17 )

Lori Balogh

Referinte:
( 1 ) – D. Popa, Apocalipsa lui Ioan, apostolul, vol. III, p. 222-227
( 2 ) – J. Badina, The Millenium Symposium on Revelation, Book 2, ed. 1992, p. 229.232

Acest articol a fost publicat în Apocalipsa și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free