Benjamin Franklin ( 1706 – 1790 )

Benjamin Franklin

( 1706 – 1790 )

Viata lui Benjamin Franklin este un exemplu de reusita prin perseverenta si tenacitate, chiar pentru oamenii care se nasc pe cele mai de jos trepte sociale. “Acesta este omul care a smuls fulgerul din inaltimea cerului si sceptrul din mainile tiranilor, scrie pe soclul monumentului ridicat in onoarea acestui american intelept, bun la suflet, sfatos si extraordinar de muncitor.

Benjamin Franklin se naste pe 17 ianuarie 1706, langa Boston, in familia unui fabricant de sapun ce avea nu mai putin de 16 copii, Benjamin fiind al 17-lea. Initial, tatal doreste sa-l faca preot, insa saracia il impiedica sa-i poata plati taxele scolare, asa ca isi da fiul sa invete diferite meserii.

Observand pasiunea fiului sau pentru carte, tatal il da pe Benjamin la o tipografie. Meseria il atrage pe copil, mai ales ca are la indemana o multime de carti pe care le citeste pe nerasuflate in timpul noptii. Adesea, dimineata il gaseste pe Benjamin cu cartea in mana, fara ca acest fapt sa afecteze constiinciozitatea lui la lucru. Niciodata patronul sau nu a avut motive sa se planga de ceva rau in dreptul lui, caci prin munca sa, Benjamin reuseste sa se faca stimat si respectat de toti cei din jur.

La doar 15 ani, Benjamin ajunge gazetar la un ziar ce se tiparea in tipografia unui frate al sau. Noua postura il aduce in legatura cu multi intelectuali din Philadelphia, avand ocazia sa asiste la multe discutii animate. Ceea ce este de remarcat inca din acesti ani ai tineretii lui Benjamin Franklin este deosebita lui modestie. Vorbirea lui este plina de tact si lipsita de expresii care ar fi putut provoca reactii adverse.

El insusi recunoaste mai tarziu: “Intotdeauna ma folosesc de expresii ca: “imi inchipui”,” eu cred ca”, “mi se pare ca lucrul acela ar fi asa”, “daca nu ma insel”. Acest obicei mi-a adus bogate succese atunci cand eram pus in situatia de a convinge pe altii ca parerea mea e cea mai buna si a-i determina sa ia anumite masuri. Daca m-as fi folosit de expresii pretentioase si tari, as fi provocat rezistenta si dusmanie si nu-mi puteam atinge scopul urmarit.”

Ajuns la conducerea unei tipografii din Philadelphia, se remarca foarte curand prin munca si cinste. Iar roadele nu intarzie sa apara. Vestea despre acest tanar muncitor si cinstit se raspandeste si multi prieteni bogati se ofera sa-l ajute cu bani pentru a-si deschide propria lui tipografie, lucru care s-a si intamplat.

Devenit patron de tipografie, multi s-ar fi asteptat ca viata lui Benjamin Franklin sa se schimbe. Insa el ramane acelasi om modest, fie atunci cand isi indeplineste indatoririle de patron, fie atunci cand lucreaza ca un ucenic sau ca un caraus care duce hartia necesara tipografiei cu roaba.

Curand, tipografia “Franklin” ajunge cea mai renumita din Philadelphia. Dorinta de progres si dezvoltare nu-l va parasi pe tanarul Benjamin niciodata. Pentru a invata sa scrie si sa se exprime mai bine, citeste mult si ia notite. Pentru a invata sa socoteasca, invata aritmetica si geometria. Pentru a-si cumpara carti, face economie la mancare. In timp ce altii cheltuiesc mare parte din bani pe mancare, el isi cumpara struguri si paine, aceasta fiind toata masa lui, fiind convins ca “hrana simpla ii da mintii o patrundere mai agera.”

La 24 de ani, Benjamin Franklin isi face un plan care sa-l ajute sa ajunga la perfectiunea morala. “Mi-am facut planul cutezator si anevoios de a ajunge la perfectiunea morala”, spunea el. “Doream sa-mi petrec viata fara sa fac nicio greseala.

Lupta cu sinele nu este insa usoara. Mai tarziu recunoaste: “Fiindca stiam, sau credeam ca stiu, ce inseamna bine si rau, nu intelegeam de ce nu pot sa fac binele si sa ma feresc de rau. Cand ma straduiam din toate puterile sa ma feresc de o greseala, cadeam in alta, fara sa-mi dau seama. M-am convins repede ca numai interesul pe care-l aveam de a fi pe deplin cinstit nu era de ajuns sa preintampin caderea in pacat; trebuie sa renuntam la deprinderile rele, sa ne formam altele mai bune si sa ne intarim in ele, caci altfel niciodata nu vom putea fi siguri de o statornica si uniforma indreptare a purtarii noastre.

Prin urmare, ca sa ajung aici, m-am gandit ca e bine sa adopt urmatoarea metoda: sa-mi aleg 13 calitati sau virtuti dupa care sa-mi conduc viata si pe care le consideram atunci ca necesare sau de dorit. Am pus langa fiecare cate o scurta invatatura care arata pe deplin marimea si importanta pe care le-o dadeam acestor virtuti.

Luand ca exemplu viata lui Christos, Franklin isi noteaza intr-un caiet toate obiectivele pe care le urmarea:

1) Cumpatare – Nu manca pana la suprasaturatie !

2) Tacere – Nu vorbi decat ce poate fi de folos pentru tine si pentru altii; fereste-te de discutii inutile !

3) Ordine – Fiecare lucru sa-si aiba un loc, fiecare afacere, un timp hotarat !

4) Hotarare – Fii decis sa faci ce esti dator sa faci; executa fara amanare ceea ce ai decis !

5) Economie – Nu cheltui nimic fara a fi necesar !

6) Munca – Nu pierde timpul, ci ocupa-te neincetat cu ce este folositor; abtine-te de la orice fapta de prisos !

7) Sinceritate – Fereste-te de orice fel de prefacatorie; formeaza-ti judecati drepte si sincere si conformeaza-te lor cand vorbesti !

8) Dreptate – Nu face rau nimanui; nu afecta interesele altora si nu intarzia sa faci binele la care te obliga datoria !

9) Moderatie – Fereste-te de extreme; nu te supara pe nedreptatile care ti se fac, daca tu crezi ca nu le meriti !

10) Curatenie – Nu suferi necuratenia nici pe corp, nici pe haine, nici in casa !

11) Liniste – Nu te tulbura de nimicuri, nici de intamplari obisnuite de care poti scapa !

12) Castitate – Nu te lasa in voia placerilor trupesti !

13) Umilinta – Imita-L pe Christos in aceasta privinta !

Franklin era convins ca nu va putea obtine rezultatul dorit urmarind simultan toate aceste obiective. Asa ca isi propune sa abordeze problema metodic, luand in atentie cate o virtute pe care o urmareste zi de zi, notand intr-un caiet toate greselile, esecurile sau reusitele. De abia dupa ce devine convins ca stapaneste virtutea respectiva, va trece la urmatoarea.

“Asa face si cel ce vrea sa curete o gradina”, spunea el mai tarziu. “El nu incearca sa smulga dintr-o data toate buruienile, nici nu lucreaza mai multe razoare deodata, ci dupa ce termina unul, trece la altul.

Zilele vietii lui Benjamin Franklin se scurg de acum incolo dupa un program bine stabilit. Nimic nu va fi lasat la voia intamplarii. Examinandu-si caietul cu observatii, el poate constata cu surprindere: “M-am inspaimantat de greselile pe care le gaseam in mine. Cu fiecare zi ce trecea, simteam insa si nedescrisa fericire sa le vad imputinandu-se. Eram incantat cand vedeam cum paginile inregistreaza progresele mele. Tot mai putine semne, pana cand, in final, am avut fericirea sa vad o pagina pe care erau trecute toate virtutile, fara niciun semn.

Franklin recunoaste ca dintre toate virtutile, cea care i-a dat cea mai mare bataie de cap a fost ordinea. Este interesant de stiut cum arata programul unei zile obisnuite din viata sa.  Primul lucru pe care-l facea dimineata era sa se intrebe: “Ce bine as putea face astazi?” Apoi, totul era planuit cu rigurozitate:

Orele 5-7: Sculare, igiena personala, masa si notarea celor ce trebuiau facute in acea zi

Orele 8-11: Lucru

Orele 12 si 13: Pranz, plimbare si lectura

Orele 14-17: Lucru

Orele 18-21: Ordonarea tuturor lucrurilor, masa de seara, muzica, discutii, recreere si examinarea celor realizate in cursul zilei

Ultima intrebare a zilei: “Ce bine am facut astazi ?

Acest stil de viata ii permite lui Franklin sa duca o viata linistita, plina de satisfactie si de fapte bune, care i-au castigat stima si iubirea oamenilor. Tipografia in care lucreaza ca patron nu e folosita doar pentru castig material, ci mai ales pentru a raspandi intre oameni adevaruri si lucruri care sa-i innobileze.

Ajungand la concluzia ca un om trebuie sa cunoasca mai multe limbi, si avand ca principiu ideea ca niciodata nu e prea tarziu, la varsta de 27 de ani incepe sa invete limba franceza, pe care o va stapani foarte curand. Continua apoi cu italiana, spaniola si latina, cunostinte care-i vor fi de mare folos in viitoarea lui cariera politica, cand va deveni ambasador al Americii la Londra si Paris.

Datorita vastelor sale cunostinte, Franklin e numit secretar al Parlamentului colonial, apoi, in 1737, director general al Postei din Pennsylvania. In 1752, Franklin e numit director general al Postei din coloniile nord-americane, el fiind primul care introduce timbrul in serviciul postal.

Fiind convins de importanta culturii si educatiei in viata unui popor, infiinteaza prima biblioteca populara americana. De asemenea, contribuie la infiintarea unui spital si la instruirea primei organizatii de pompieri.

Franklin isi continua cercetarile si pe taram stiintific. Observand ca orice corp metalic ascutit are insusirea de a atrage fulgerele, el confectioneaza o bara de fier ascutita pe care o aseaza in varful unui turn. In felul acesta, in 1752, este inventat paratrasnetul, descoperire care-l va face pe Franklin cunoscut in intreaga lume. Ca recompensa, Academia din Londra il alege membru al sau, acordandu-i “Medalia de aur pentru stiinta”.

Pe plan politic, Franklin are un rol imens in obtinerea independentei poporului american. In calitate de ambasador al Americii la Londra, el trebuie sa raspunda tuturor intrebarilor puse in Parlamentul englez, lucru pe care-l face cu intelepciune si tact, dar si cu hotarare. Franklin este cel care determina poporul american sa-si proclame independenta in 4 iulie 1776.

Ca diplomat, Franklin ajunge si la Paris unde, datorita felului sau simplu si modest de a trai, castiga simpatia francezilor. La 80 de ani, reintors pe pamantul Americii, Franklin este intampinat ca un rege, cu salve de tun si recunostinta intregului popor. Este ales de trei ori guvernator al statului Pennsylvania pana cand, ajuns la varsta de 82 de ani, in 1788, se retrage definitiv din politica. Ultimul sau act este unul inchinat libertatii umane si consta in infiintarea Asociatiei pentru Abolirea Sclaviei.

Benjamin Franklin se stinge din viata pe 17 aprilie 1790, plin de glorie. In cinstea lui, Congresul American decreteaza un doliu national de o luna, numaindu-l cel mai mare cetatean al Lumii Noi. Franta, la randul ei, la indemnul lui Mirabeau, tine un doliu national de trei zile.

Care a fost secretul reusitei acestui om ridicat de pe cele mai sarace trepte sociale pana la cele mai inalte culmi ale succesului ?  Viata lui ne dezvaluie acest secret: munca, ordinea, cumpatarea, economia, perseverenta, dreptatea, cinstea, binele si linistea sufleteasca. Aceste insusiri l-au ridicat pe Benjamin Franklin pe cele mai inalte trepte ale societatii si tot ele il vor ridica pe orice om care le va cultiva.

Lori Balogh

Acest articol a fost publicat în Biografii. Salvează legătura permanentă.

3 răspunsuri la Benjamin Franklin ( 1706 – 1790 )

  1. bogdanian spune:

    superb

  2. Franklin a fost un om extrem de intelept.

  3. Daniel Bratuianu spune:

    Execelenta trecere prin viata!
    Excelenta pilda pentru cine vrea sa lase urme în viata!
    Excelent blog si multumim pentru tot domnule Lori Balogh!
    Dumnezeu sa fie lăudat pentru toate!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free