Coloseni 2,16: “Nimeni sa nu va judece cu privire la…o zi de Sabat”

Coloseni 2,16: “Nimeni sa nu va judece cu privire la…o zi de Sabat”

“Nimeni dar sa nu va judece cu privire la mancare sau bautura, sau cu privire la o zi de sarbatoare, cu privire la o luna noua sau cu privire la o zi de Sabat”

     Cel mai adesea, acest pasaj din scrierile apostolului Pavel este folosit pentru a ataca doctrina Sabatului, demonstrand ca respectarea lui nu mai este ceruta in timpurile Noului Testament. Insusi marele reformator Luther a interpretat textul in sensul desfiintarii Sabatului, afirmand: “Aici Pavel a anulat pe nume Sabatul si l-a numit “umbra”, pentru ca trupul, care este Christos Insusi, a venit” ( 1 )

     Greseala unei astfel de interpretari este evidenta. Aici, apostolul nu ii avertizeaza pe crestinii din Colose impotriva pazirii unor practici ( intre care se numara si pazirea Sabatului ), ci impotriva celor care ii judecau pe crestini pentru felul in care mancau, beau si pazeau sarbatorile. Nu crestinii din Colose erau vizati pentru ca mancau, beau si pazeau sarbatorile intr-un anumit fel, ci aceia care ii judecau.

     In prima sa Epistola catre corinteni, acelasi apostol atragea atentia asupra faptului ca “omul duhovnicesc… nu poate fi judecat de nimeni”, decat doar de Dumnezeu ( 1 Corinteni 2,15 ). Cine erau deci aceia care isi luasera prerogativul de judecator, asezandu-se in locul lui Dumnezeu, pentru ca sa-i condamne pe crestinii din Colose pentru felul in care mancau, beau si respectau sarbatorile ?

     Din intregul context al Epistolei catre coloseni rezulta ca in acea comunitate aparuse o erezie promovata de unii invatatori cu influenta. In Epistola catre coloseni, Pavel nu isi propune sa intocmeasca o lista cu invataturile eronate pe care le raspandeau acesti invatatori, insa ne lasa cateva indicii din care ne putem forma o imagine cu privire la erezia coloseana.

     Existau in acea comunitate “filozofi” care isi bazau invataturile nu pe adevarurile Evangheliei lui Christos, ci pe datinile omenesti ( cap. 2,8 ). Acestia ii indemnau pe credinciosi sa aduca omagiu ingerilor ( cap. 2,18 ) si sa urmeze anumite practici de ritual ascetic, abtinandu-se de la anumite alimente permise de legea Vechiului Testament ( cap. 2, 20-23 ). Scopul respectarii unor astfel de reguli stricte si ascetice era acela de a se ajunge cat mai repede la plinatatea divina.

     Credinciosii din Colose erau invatati ca, prin respectarea acestor reguli ascetice, abtinandu-se de la anumite feluri de mancare si pazind intr-un mod foarte strict sarbatorile ( luna noua, Sabatul ), ei urmau sa beneficieze de un plus de ocrotire divina, ajungand la plinatatea de care aminteste apostolul in epistola sa ( cap. 2,9.10 ).

     Sabatul nu este mentionat de Pavel in contextul unei discutii daca Legea morala mai trebuie sau nu respectata in Noul Testament. Nici vorba de asa ceva. Sabatul este amintit  in contextul unor erezii care tulburau Biserica din Colose. Nu credinciosii erau mustrati de Pavel pentru ca tineau anumite sarbatori, inclusiv Sabatul saptamanal, ci aceia care ii judecau pe crestinii din Colose pentru ca nu se supuneau cerintelor lor extremiste, ascetice.

     Aceste cerinte, asa cum se poate observa din intreaga Epistola catre coloseni, nu rezultau din Legea lui Dumnezeu ( Tora ), ci din ideologii pagane care incercau sa-si faca loc in crestinism. In lumea antica, era larg raspandita credinta ca practicile ascetice, postul si pazirea stricta a unor sarbatori il apropie pe om de divinitate. Crestinii din Colose erau invatati de catre “filozofii” din acea comunitate ca respecatand cu strictete anumite reguli cu privire la mancare, bautura si sarbatori ( reguli care nu izvorau din legea mozaica ), ei puteau sa ajunga mai repede la plinatatea divina.

     Ceea ce incearca Pavel sa le demonstreze crestinilor din Colose este adevarul ca la plinatatea divina nu se ajunge prin reguli stricte, ascetice, ci doar prin Iisus Christos: “Caci in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii. Voi aveti totul deplin in El, care este Capul oricarei domnii si stapaniri” ( Coloseni 2, 9.10 ).

    Asadar, in pasajul biblic citat, ca de altfel in intreaga Epistola catre coloseni, Pavel nu condamna prevederile Legii ( inclusiv pazirea Sabatului ), ci folosirea lor gresita de catre falsii invatatori din Colose. Asa cum afirma Samuele Bacchiochi: “Un precept nu este anulat prin condamnarea pervertirii lui” ( 2 ).

Lori Balogh

 

Referinte:

( 1 ) Martin Luther, “Wieder die himmlischen Propheten”, Samtliche Schriften, ed. by Johann Georg Walch ( 1890 ), vol. XX, col. 148, citat de Samuele Bacchiochi in “Sabatul sub foc incrucisat”, ed. Viata si Sanatate, Bucuresti, 2001, pag. 264

( 2 ) Samuele Bacchiochi, “Sabatul sub foc incrucisat”, ed. Viata si Sanatate, Bucuresti, 2001, pag. 266

Acest articol a fost publicat în Texte biblice dificile, Ziua de odihna și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.

6 răspunsuri la Coloseni 2,16: “Nimeni sa nu va judece cu privire la…o zi de Sabat”

  1. palcau ioan spune:

    nu ceea ce intra spurca pe om,ci ceea ce iese din el! cat adevar dumnezeesc! lori multumesc pt incredibilele articole!! o zi buna

  2. adi spune:

    Acum, dacă slujba aducătoare de moarte, scrisă şi săpată în pietre, era cu atîta slavă încît fiii lui Israel nu puteau să-şi pironească ochii asupra feţei lui Moise, din pricina strălucirii feţei lui, măcar că strălucirea aceasta era trecătoare, 8 cum n’ar fi cu slavă mai degrabă slujba Duhului? 9 Dacă slujba aducătoare de osîndă, a fost slăvită, cu cît mai mult o întrece în slavă slujba aducătoare de neprihănire? 1

    Ce-Mi trebuie Mie multimea jertfelor voastre, zice Domnul. Sunt satul de arderile de tot ale berbecilor si de grasimea viteilor, nu-Mi place sangele taurilor, oilor si tapilor. Cand veniti sa va infatisati inaintea Mea, cine va cere astfel de lucruri, ca sa-Mi spurcati curtile? Nu mai aduceti daruri de mancare nefolositoare, caci Mi-e scarba de tamaie! Nu vreau luni noi, Sabate si adunari de sarbatoare, nu pot sa vad nelegiuirea unita cu sarbatoarea ! Urasc lunile voastre cele noi si praznicele voastre, Mi-au ajuns o povara, nu le mai pot suferi. Cand va intindeti mainile, Imi intorc ochii de la voi si oricat de mult v-ati ruga, n-ascult, caci mainile va sunt pline de sange! Spalati-va deci si curatati-va! Luati dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-ati facut ! Incetati sa mai faceti raul ! Invatati-va sa faceti binele, cautati dreptatea, ocrotiti pe cel asuprit, faceti dreptate orfanului, aparati pe vaduva

    despre ce este vorba in acest text ?

    2. preoti calcau sabatul !!

    • Lori Balogh spune:

      La timpul potrivit, voi incerca sa fac un comentariu al celor doua pasaje biblice. Pana atunci, o singura idee as vrea sa subliniez: Toate randuielile amintite in Isaia cap. 1, despre care Dumnezeu declara ca Ii este scarba, au fost stabilite de El, nu de Moise. Ceea ce nu poate admite Dumnezeu este amestecul dintre nelegiuire si sarbatoare: „Nu pot sa vad nelegiuirea unita cu sarbatoarea” ( Isaia 1, 13 up. ). Dar aceasta nu inseamna ca aceste randuieli nu sunt bune, caci ele isi au originea in Dumnezeu. Ceea ce le altereaza este pacatul omului. Daca intr-un pahar cu cea mai buna si sanatoasa bautura adaugi cateva picaturi de otrava, intregul continut devine otravit. Exact acest lucru s-a intamplat cu evreii.
      Sa nu uitam ca rugaciunea este cel mai bun mijloc de comunicare cu cerul pe care ni l-a lasat Insusi Dumnezeu. Chiar Mantuitorul ne indeamna: „Vegheati si rugati-va !” Totusi, daca rugaciunea nu e insotita si de ascultare fatza de vointa lui Dumnezeu, si ea poate deveni o scarba inaintea Lui. „Daca cineva isi intoarce urechea ca sa n-asculte Legea, chiar si rugaciunea lui este o scarba” ( Proverbe 28,9 ) Dupa cum nimeni nu intelege din acest text ca un crestin nu mai trebuie sa se roage, la fel nimeni nu trebuie sa inteleaga din pasajul din Isaia ca nu mai trebuie sa tina Sabatul.

  3. Dorin spune:

    In Isaia 66:23 Dumnezeu spune ca fiecare faptura se va inchina Lui in fiecare luna noua si in fiecare Sabat. De care tip de Sabat e vorba, cel saptamanal, nu?
    Atunci in Coloseni 2:16 de ce spune Pavel ca luna noua si Sabatul sau alte sarbatori ar fi umbra lucrurilor viitoare? Nu poate fi vorba aici de o altfel de luna noua sau Sabat aduse in Biserica din Colose de acei „filozofi”.
    Eu ceea ce vad intre Vechiul si Noul Legamant este un transfer de la nivel fizic la nivel spiritual. Vedem cum circumcizia, taierea imprejur, este trecuta din carne in inima, din fizic in spiritual. Apoi mai vad cum odihna sabatica este trecuta si ea din plan fizic in plan spiritual (Evrei capitolele 3,4). Asa cum practic in predica de pe munte, Mantuitorul nostru aprofundeaza legile din ascultare prin fapte (ex. sa nu ucizi) in ascultare in duh (sa nici nu ai vreun gand ce iese din firea pamanteasca).
    Daca Sabatul a fost respectat de Isus (si cred ca a facut-o), de ce a permis ca apostolii sa-l incalce? (Matei capitolul 12).
    Puteti sa va uitati la predica urmatoare (daca aveti timp):
    https://rodiagnusdei.wordpress.com/2016/02/03/nu-va-apucati-la-vorba-asupra-parerilor-indoielnice-beniamin-faragau/
    Fiti binecuvantat

    • Lori Balogh spune:

      Cu privire la profetia din Isaia 65, 17-25 am incercat sa scriu cate ceva aici: http://www.loribalogh.ro/2015/05/pe-noul-pamant-va-mai-exista-moarte/
      In opinia mea, capitolele 65 si 66 din Isaia nu se refera la Noul Pamant, asa cum va fi recreat de Dumnezeu dupa incheierea istoriei pacatului, ci la restaurarea poporului evreu dupa intoarcerea din robie. Un argument in acest sens este faptul ca se vorbeste de moarte si de oameni care vor muri la 100 de ani ( Isaia 65,20 ). Or, pe Noul Pamant, despre care vorbeste Apocalipsa, nu va mai exista moarte ( Apocalipsa 21,4 ). Profetia din Isaia este insa conditionata.
      Ar fi interesant un studiu aprofundat cu privire la sarbatorile anuale ale poporului evreu si semnificatia lor in cadrul Planului de Mantuire. Eu nu am avut inca timpul sa studiez acest subiect, insa il am pe lista de asteptare. Un astfel de studiu ne-ar arata ca sabatele ceremoniale ( cele 7 din Leviticul 23 ) isi gasesc implinirea in lucrarea Mantuitorului. In sensul acesta, ele erau o „umbra a lucrurilor viitoare”, caci trimiteau spre lucrarea lui Iisus. Odata ce simbolul s-a intalnit cu realitatea, simbolul si-a pierdut importanta ( deci sabatele ceremoniale nu mai sunt obligatorii pentru crestini ). Cu privire la Sabatul saptamanal insa, lucrurile stau cu totul altfel. Sabatul saptamanal nu este o „umbra a lucrurilor viitoare”, ci un memorial al lucrurilor trecute, adica un memorial al Creatiei. Putem spune ca Sabatul este „ziua de nastere” a Creatiei. Or, ziua de nastere nu o poate schimba nimeni.
      Cu privire la Matei 12 si scena in care ucenicii au fost acuzati de calcarea Sabatului, va marturisesc cu toata sinceritatea ca eu nu consider ca ei au calcat Sabatul, incercand sa-si potoleasca foamea cu acele spice de grau. Cei care ii acuzau de calcare de Sabat erau fariseii si carturarii ( cei care ingradisera Sabatul cu sute de porunci omenesti, facand din aceasta zi o zi greu de suportat ). Acestia ar fi trebuit, poate, sa-i invite la masa pe Iisus si pe ucencii sai, nu sa-i acuze ca mancau niste spice ca sa-si astampere foamea.
      Ma gandesc la primii nostri parinti: oare in Sabat nu aveau voie sa mamance din pomii din gradina ? Cum ar fi fost pentru ei Sabatul, daca in toate celelalte zile ar fi avut voie sa manance, iar in Sabat ar fi trebuit sa posteasca ? Mantuitorul a spus ca Sabatul a fost facut pentru om, nu invers ( Marcu 2,27.28 ). In Sabat nu ni se interzice implinirea unor nevoi legate de natura noastra. Porunca a patra ne ajuta sa ne concentram asupra relatiei cu Dumnezeu si cu semenii nostri, oprindu-ne din iuresul alergarii dupa cele pamantesti. Calitativ, aceasta zi ar trebui sa le intreaca pe toate celelalte, mai ales in domeniul spiritual, al relatiei cu Creatorul si cu Creatia Sa.
      Cu stima,
      Lori B.

  4. Andreea spune:

    Bună Lori.
    Am vazut ca erai tentat sa studiezi Sărbătorile Domnului. ..sper ca nu mă înșel. ..
    Ai reușit?
    As fi curioada sa aflu la ce concluzie ai ajuns.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free