Ziua intai a saptamanii in Noul Testament

Ziua intai a saptamanii in Noul Testament

     Crestinii care contesta valabilitatea Legii morale in timpurile Noului Testament, in mod deosebit  valabilitatea Sabatului zilei a saptea, aduc ca argument faptul ca, in repetate randuri, apostolii si crestinii primului secol se intalneau pentru inchinare in prima zi a saptamanii. Acest argument este considerat ca fiind suficient pentru a demonstra ca ziua de odihna serbata de crestini a fost prima si nu a saptea zi din saptamana.

     O prima observatie care trebuie facuta este aceea ca termenul “duminica” nu exista in Noul Testament, ci doar expresia “prima zi a saptamanii”. Termenul “duminica” ( Dies Domini ) pentru prima zi a saptamanii a aparut mult mai tarziu si doar lipsa simtului istoric il poate determina pe un om sa foloseasca acest cuvant in contextul primului secol crestin.

     Expresia “prima zi a saptamanii” poate fi gasita de opt ori pe paginile Noului Testament. Un studiu atent si in contextul biblic al celor opt pasaje ne va conduce la rezolvarea dilemei: A fost Sabatul zilei a saptea schimbat cu prima zi a saptamanii ca zi de inchinare sau nu ?

     1) Matei 28,1:La sfarsitul zilei Sabatului, cand incepea sa se lumineze inspre ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena si cealalta Marie au venit sa vada mormantul.”

     Aceste cuvinte au fost scrise la sase ani de la invierea Domnului Christos. Totusi, la acea data nu se face nicio referire la o eventuala schimbare a zilei de odihna. Mai mult decat atat, autorul textului face o deosebire evidenta intre ziua a saptea – Sabatul – si ziua intai a saptamanii – o zi fara nume la acea data.

     Daca Iisus i-ar fi invatat pe ucenici sa pazeasca o alta zi in locul Sabatului zilei a saptea, apostolii si crestinii, deja in numar mare la acea data,  ar fi trebuit sa stie acest lucru.

     2) Marcu 16, 1.2: “Dupa ce a trecut ziua Sabatului, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov si Salome au cumparat miresme ca sa se duca sa unga trupul lui Iisus. In ziua dintai a saptamanii s-au dus la mormant dis-de-dimineata , pe cand rasarea soarele.”

     Textul a fost scris la zece ani de la inaltarea la cer a Mantuitorului si nici el nu aminteste nimic de o eventuala schimbare a zilei de odihna.

     3) Marcu 16,9: “Iisus, dupa ce a inviat in dimineata zilei dintai a saptamanii, S-a aratat mai intai Mariei Magdalena, din care scosese sapte draci.”

     Nici de data aceasta  nu gasim in acest verset vreo aluzie cu privire la schimbarea zilei de odihna.

     4) Luca 24,1: “In ziua intai a saptamanii, femeile acestea si altele impreuna cu ele au venit la mormant dis-de-dimineata si au adus miresmele pe care le pregatisera.”

     Textul a fost scris la 30 de ani dupa invierea Domnului Christos, insa nici el nu aminteste nimic despre o eventuala schimbare a zilei de odihna. Dupa trecerea a trei decenii, evanghelistul Luca ar fi trebuit sa ne dea un indiciu in acest sens, daca schimbarea zilei de odihna ar fi fost reala.

     5) Ioan 20,1: “In ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineata la mormant pe cand era inca intuneric; si a vazut ca piatra fusese luata de pe mormant.”

     Evanghelia lui Ioan a fost scrisa aproximativ la 60 de ani de la invierea Domnului Christos, dar nici atunci, spre sfarsitul primului secol crestin, apostolul Ioan nu aminteste nimic de o eventuala schimbare a zilei de odihna.

     6) Ioan 20,19: “In seara aceleiasi zile, cea dintai a saptamanii, pe cand usile locului unde erau adunati ucenicii erau incuiate de frica iudeilor, a venit Iisus, a statut in mijlocul lor si a zis: “Pace voua !

     Adunarea ucenicilor in seara primei zile a saptamanii nu avea drept scop sarbatorirea invierii lui Iisus. Ucenicii erau adunati intr-o incapere pe care o incuiasera “de frica iudeilor”. Ei erau derutati de evenimentele dramatice ale ultimelor zile, iar moartea Domnului lor i-a debusolat complet. Desi Maria Magdalena le spusese ca L-a vazut pe Domnul inviat, ei erau inca retinuti, crezand in realitatea invierii doar dupa ce L-au vazut cu ochii lor si au fost pusi in fatza dovezilor invierii: ranile din mainile si coasta lui Iisus ( vers. 20 ).

     Asadar, adunarea ucenicilor din acea seara a primei zile a saptamanii nu a avut nicio legatura cu inchinarea sau cu o eventuala schimbare a zilei de odihna.

     7) Fapte 20,7: “In ziua dintai a saptamanii eram adunati laolalta ca sa frangem painea. Pavel, care trebuia sa plece a doua zi, vorbea ucenicilor si si-a lungit vorbirea pana la miezul noptii.

     Ziua a saptea, Sabatul, se incheiase la apusul soarelui, adica sambata seara, dupa care incepea prima zi a saptamanii urmatoare. Reiese ca timpul in care a avut loc adunarea mentionata in text era sambata seara. Acest fapt este confirmat de alte traduceri ale Bibliei.

     Asadar, in acest caz este vorba de intalnirea de adio, un caz deosebit, o exceptie si nu o regula. Expresia “frangerea painii” se refera fie la masa obisnuita ( Fapte 2,46 ), fie la Sfanta Cina. Faptul ca ucenicii au frant painea in acea seara a primei zile a saptamanii, intr-o ocazie exceptionala, nu face in mod automat ca acea zi sa devina o zi sfanta. Sa ne reamintim ca Mantuitorul a frant painea la Sfanta Cina intr-o joi noaptea, fara ca ziua de joi sa devina sfanta pentru crestini.

     8) 1 Corinteni 16,2: “In ziua dintai a saptamanii, fiecare din voi sa puna deoparte acasa ce va putea, dupa castigul lui, ca sa nu se stranga ajutoarele cand voi veni eu.

     Textul a fost  scris la circa 28 de ani de la invierea Domnului, fara ca el sa aminteasca ceva concret cu privire la o eventuala schimbare a zilei de odihna. De asemenea, nu ni se spune ca in prima zi a saptamanii credinciosii s-ar fi intalnit pentru inchnare si ca ar fi existat vreun serviciu divin  in aceasta zi.

     Era vorba doar de un indemn al apostolului Pavel cu privire la darnicie, incercand sa puna ordine si la acest capitol. O darnicie sistematica presupunea ca in mod regulat credinciosii sa faca ceva concret in privinta ajutorarii semenilor lor aflati in nevoie. Insa faptul ca aceasta strangere de ajutoare trebuia facuta in prima zi a saptamanii nu transforma aceasta zi intr-o zi de inchinare care sa inlocuiasca Sabatul zilei a saptea.

     Concluzii

     Acestea sunt cele opt pasaje biblice in care apare expresia “prima zi a saptamanii.” Analizandu-le, se observa ca nici Domnul Christos, nici apostolii Sai nu amintesc nimic de o eventuala schimbare a zilei de odihna din Sabatul zilei a saptea in prima zi a saptamanii. Daca schimbarea aceasta, pe care o proclama majoritatea bisericilor crestine, ar fi fost in planul lui Dumnezeu, aceasta ar fi trebuit sa fie clar descoperita in scrierile Noului Testament. Lucru care nu s-a intamplat…

     Cuvantul lui Dumnezeu este de neschimbat, dupa cum Dumnezeu Insusi este neschimbator:

     “Eu sunt Domnul, Eu nu Ma schimb” ( Maleahi 3,6 ).

     “Iisus Christos este acelasi: ieri si azi si in veci !” ( Evrei 13,8 ).

     “ Orice ni se da bun si orice dar desavarsit este de sus, pogorandu-se de la Tatal luminilor, in care nu este nici schimbare, nici umbra de mutare.” ( Iacov 1,17 ).

     Daca Dumnezeu este neschimbator si daca Cuvantul Sau este vesnic, ar fi posibil ca Legea Sa sa fie efemera ? Ar fi absurd sa sustinem asa ceva…

     “Temelia Cuvantului Tau este adevarul si toate legile Tale cele drepte sunt vesnice.”  ( Psalmul 119, 160 )

Lori Balogh

Acest articol a fost publicat în Subiecte controversate, Ziua de odihna și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.

2 răspunsuri la Ziua intai a saptamanii in Noul Testament

  1. palcau ioan spune:

    adevaratul sabat pt om este fara indoiala ziua de sambata iar prima zi a saptamanii este fara indoiala ziua de duminica! restul sunt bazaconii umane care n-au nici un suport biblic doar invataturi si traditii omenesti,departe rau de tot de adevarata credinta insa nu ma mir biblia spune clar despre invatatura dracilor si lipsa adevaratei credinti la sfarsitul veacurilor aleluia! vino Doamne Isuse! salutari,lori!

  2. vasile spune:

    ‘daca cum spuneti dv domnule palcau, ca simbata ¿e a 7-a zi si duminica prima zi a saptaminii :de ce nu va odihniti simbata si sa lucrati duminica ?Eu in Genesa am inteles ca prima zi a fost o zi de lucru asa spune Biblia , deci Dumnezeu a inceput lucrarea cu prima zi in care a creat ,deci a muncit,atunci cum putem noi sa spunem ca duminica e prima zi din saptamina cind noi ne odihnim? Apoi cind femeile au pregatit miresmele pt imbalsamare spune ca s-au odihnit in urmatoarea zi ca era zi de sabat si in prima zi din saptamina au mers la mormint,de unde reiese ca au respectat ziua de sabat ( ziua de odihna pe care Dumnezeu a spus in poruncile pe care le-a dat lui Moise sa o pazeasca) zi in care erau limitati in sa faca munci sau alte lucruri, si Domnul Isus a respectat acest lucru si a inviat in zorii zilei dintii a saptaminii conform Matei 28 versetele 1 si 2,atunci cum putem sa spunem ca Isus a inviat in ziua sabatului ? Ar trebui studiat mai amanuntit Cuvintul Domnului si apoi schimbate anumite lucruri pe care Dumnezeu le-a stabilit de la intemeierea lumii . Domnul sa ne dea intelepciune sa nu schimbam nimic din ce a spus El . Amin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free