Este Sabatul zilei a saptea o “umbra a lucrurilor viitoare?”

Este Sabatul zilei a saptea o “umbra a lucrurilor viitoare?”

     Pasajul biblic din Coloseni 2,16.17 a fost intotdeauna folosit de antisabatarieni ca fiind un argument impotriva obligativitatii crestinilor de a respecta Sabatul saptamanal:

“Nimeni dar sa nu va judece cu privire la o mancare sau bautura sau cu privire la o zi de sarbatoare, cu privire la o luna noua sau cu privire la o zi de sabat, care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Christos.”

Parafrazand aceste doua versete in lumina interpretarii generale care li se da, ele ar suna astfel: “Nimeni nu are dreptul sa va judece pe voi daca mai respectati sau nu vechile legi cu privire la mancaruri , sarbatori sau sabate. Ele sunt doar “umbre”. Noi umblam acum nu dupa “umbre”, ci dupa realitati.” Oare aceasta a intentionat  sa ne transmita apostolul Pavel in cele doua versete ?

O prima idee care se desprinde din pasajul citat este legata de judecata omeneasca. “Nimeni sa nu va judece” este un apel la renuntarea tendintei de a ne judeca semenii in legatura cu probleme de constiinta. Pentru astfel de probleme exista un singur judecator: Dumnezeu, singurul care cunoaste motivele ascunse ale inimii ( Psalm 139, 1-6.23.24 ).

Noi, oamenii, ar trebui sa renuntam de a-i judeca pe semenii nostri, cel putin din acest motiv: nu le putem cunoaste inima. De aceea, Domnul Christos ne indemna: “Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. Caci cu ce judecata judecati, veti fi judecati si cu ce masura masurati, vi se va masura” ( Matei 7, 1.2 ), iar apostolul Pavel le scrie corintenilor ca “omul duhovnicesc, el insusi nu poate fi judecat de nimeni” ( 1 Corinteni 2,15 up. ).

Asadar, daca un om este convins in fiinta lui launtrica de faptul ca trebuie sa tina anumite sarbatori care tin de legea mozaica, e liber sa o faca. Daca el este convins ca trebuie sa respecte anumite reguli cu privire la mancare si bautura, e liber sa o faca. Daca el este convins ca trebuie sa tina sabatele ceremoniale sau Sabatul zilei a saptea, e liber sa o faca. Oamenii nu au dreptul sa intervina si sa judece in problemele de constiinta ale semenilor lor. Doar Dumnezeu are acest drept.

Din acest punct de vedere este inexplicabila si lipsita de orice fundament biblic ura si prigoana indreptata de unii “crestini” impotriva altor crestini pe baza deosebirilor in ce priveste modul in care au inteles sa se inchine lui Dumnezeu.

In alta ordine de idei, este important sa intelegem la care legi face referire Pavel in enumerarea din pasajul din Coloseni 2,16.17. Este vorba de legile ceremoniale sau de Legea morala ? Intrebarea este justificata datorita prezentei termenului “sabat” in aceasta enumerare. Or stim ca sabatele serbate de poporul evreu, conform reglementarilor din Pentateuh, erau de doua feluri: sabate ceremoniale ( sapte la numar, enumerate in Leviticul cap. 23 ) si Sabatele saptamanale ( Sabatul zilei a saptea, la care face referire Porunca a patra a Decalogului in Exodul 20, 8-11).

Antisabatarienii afirma ca pasajul din Coloseni 2,16.17 se refera la Sabatul saptamanal, concluzia lor fiind evidenta: Sabatul zilei a saptea nu mai trebuie tinut, fiind desfiintat prin jertfa lui Christos care “a sters zapisul cu poruncile Lui care statea impotriva noastra si ne era protivnic, pironindu-l pe cruce” ( Coloseni 2,14 ). Numai ca toate argumentele lingvistice, precum si contextul imediat si general al Scripturii, dovedesc faptul ca aici nu e vorba de Legea morala, ci de cea ceremoniala.

Multi comentatori au identificat “zapisul cu poruncile Lui care statea impotriva noastra” cu cartea scrisa de Moise in care erau cuprinse toate prevederile legii ceremoniale. La baza acestei identificari se afla pasajul din Deuteronomul care spune: “Dupa ce a ispravit Moise in totul de scris intr-o carte cuvintele legii acesteia, a dat urmatoarea porunca levitilor care duceau chivotul legamantului Domnului: “Luati cartea aceasta a legii si puneti-o langa chivotul legamantului Domnului Dumnezeului vostru, ca sa fie acolo ca martora impotriva ta ( Deuteronom 31,24-26 ).

Asadar, este vorba de o “carte a legii” asezata langa chivotul Legii si care statea “impotriva noastra” ( a celor care calcau reglementarile ei ). Pasajul din Deuteronom vorbeste despre doua legi: una morala, scrisa de Dumnezeu Insusi pe cele doua table de piatra si asezata in interiorul chivotului si una ceremoniala, scrisa de Moise intr-o carte care a fost asezata langa chivot.

Cele doua legi cuprind  reglementari cu privire la doua feluri de sabate: cel saptamanal ( Sabatul zilei a saptea ), care face obiectul Poruncii a patra din Decalog si sabatele ceremoniale, reglementate de legea mozaica.

Termenul “Sabat” ( “Shabbat” in ebraica si “sabbaton” in greaca ) apare de 180 de ori in Biblie. In circa 85% din cazuri, termenul se refera la Sabatul saptamanal si doar in 15% din cazuri el se refera la sabatele ceremoniale anuale ( Pastele, Rusaliile, Anul Nou, Ziua Ispasirii si Sarbatoarea Corturilor – vezi Leviticul cap. 23 ).

Enumerarea pe care o face apostolul Pavel in Coloseni 2,16.17 este o referire evidenta la prevederile legii mozaice, nu la Legea morala ( Decalog ). De aceea, consecventa ne obliga sa interpretam expresia “o zi de sabat” din aceasta enumerare ca referindu-se nu la Sabatele saptamanale, ci la cele anuale, ceremoniale.

Daca acceptam ca sabatele la care face referire Pavel in Coloseni 2,16.17 sunt cele ceremoniale, se ridica intrebarea: in ce sens sunt ele “o umbra a lucrurilor viitoare”? Raspunsul se afla in semnificatia pe care o aveau marile sarbatori anuale evreiesti. O parte din ele simbolizau evenimente legate de prima venire a Domnului Christos ( Pastele, snopul primelor roade, Rusaliile ), in timp ce altele priveau in viitor, spre finalul Planului de Mantuire ( Ziua Ispasirii, Anul Nou, Sarbatoarea Corturilor ). Din acest punct de vedere, sabatele ceremoniale reprezentau o adevarata “umbra” ,fiind niste simboluri sau tipuri ale unor anti-tipuri sau realitati ce apartin viitorului.

Daca sabatele ceremoniale sunt “umbre” ale unor realitati viitoare, Sabatul saptamanal poate fi considerat si el o astfel de “umbra” ? Raspunsul poate fi si Da si Nu. Da, deoarece daca Sabatul este sarbatorit in spiritul lui adevarat, conform planului si intentiei Creatorului, atunci el poate fi o pregustare ( “umbra” ) a odihnei mantuirii pe care o vor experimenta cei mantuiti, dupa cum este scris:

“Daca iti vei opri piciorul in ziua Sabatului ca sa nu-ti faci gusturile tale in ziua Mea cea sfanta; daca Sabatul va fi desfatarea ta, ca sa sfintesti pe Domnul, slavindu-l, si daca-l vei cinsti, neurmand caile tale, neindeletnicindu-te cu treburile tale si nedandu-te la flecarii, atunci te vei putea desfata in Domnul si Eu te voi sui pe inaltimile tarii, te voi face sa te bucuri de mostenirea tatalui tau Iacov; caci gura Domnului a vorbit” ( Isaia 58, 13.14 ).

In sensul acesta, este de dorit ca Sabatul zilei a saptea sa fie “o umbra a lucrurilor viitoare”. Pe de alta parte, raspunsul la intrebarea de mai sus poate fi si Nu. Sabatul zilei a saptea nu este “o umbra a lucrurilor viitoare”, ci un memorial al lucrurilor trecute: Memorialul Creatiei. Un memorial priveste intotdeauna inapoi, nu inainte.

Dupa cum ziua de nastere a unei persoane nu poate fi schimbata, fiind un memorial al unui eveniment apartinand trecutului, la fel nici Sabatul zilei a saptea nu poate fi desfiintat, el reamintindu-ne permanent de actul unic si irepetabil al Creatiei, de originea noastra si a vietii pe pamant, de Dumnezeu, Creatorul cerului si al pamantului.

Lori Balogh

Acest articol a fost publicat în Dileme crestine, Ziua de odihna și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.

4 răspunsuri la Este Sabatul zilei a saptea o “umbra a lucrurilor viitoare?”

  1. Radu spune:

    Buna ziua,
    Foarte frumos acest comentariu pe l-ati acordat acestui verset din Coloseni(care este edificator pentru unii crestini).
    Insa am o intrebare, as dori sa aflu comentarul la o particica din verset, mai exact;”Nimeni dar sa nu va judece cu privire la mancare sau bautura…”, aici se refera la Lev.11 ?
    Va multumesc!

    • Lori Balogh spune:

      Buna ziua,
      Nu, textul nu se refera la lista de alimente interzise din Leviticul 11, ci la darurile de mancare si de bautura aduse de evrei in cadrul legii ceremoniale. S-a tras in mod gresit concluzia ca Pavel ar desfiinta interdictia din Leviticul 11. Sunt necesare doua observatii:
      – Pavel spune despre mancare si bautura ca sunt o umbra a lucrurilor viitoare, (Coloseni 2,17), adica arata inainte spre jertfa si lucrarea lui Christos. Daca jertfele de mancare si bautura ceremoniale apartineau elementelor care aratau spre jertfa lui Christos, porunca cu privire la alimentele necurate nu facea acest lucru.
      – Interzicerea folosirii anumitor alimente exista si inaintea legii ceremoniale (vezi Geneza 7,2). Prin urmare, anumite animale trebuiau considerate necurate din alte motive decat cele ceremoniale. Apostolul nu le permite crestinilor coloseni sa manance si sa bea orice, ci vrea sa-i invete ca crestinii nu mai sunt obligati sa implineasca cererile legii ceremoniale. Jertfele de mancare si de bautura si-au gasit implinirea in Christos.
      Cu stima,
      Lori B.

  2. Radu spune:

    Multumesc frumos pentru raspuns.
    Faceti o treaba extraordinara prin intermediul acestui blog!

  3. Andreea spune:

    Sărbătorile Domnului, daca la acestea te referi când folosești termenul de sabat ceremonial, sunt sărbătorile pe care le – a poruncit Dumnezeu sa fie tinute in cinstea Lui!
    Acestea erau plăcute înaintea Lui, sfințite prin jertfe.
    Nu spune nicăieri Dumnezeu ca aceste sărbători sa nu se mai tina, cu atât mai mult cu cat jertfele sunt împlinite prin Jertfa supremă.
    Toate aceste sărbători au o importanță covârșitoare!
    Ele se împlinesc spiritual in NL
    Pesahul:Jertfa, Iertarea, învierea, ( care cred eu ca a fost in Sabat, si nu duminică, deci tot intr-o zi sfanta, sărbătorită de credincioși)
    Cincizecimea, sărbătorită de credincioși, cand Duhul sfant a coborât peste ei-semnificatia ei: sarbatoarea primelor roade in VL
    Sukotul ( sarbatoarea Corturilor), nu este inca împlinită:sărbătoarea Strângerii recoltei. Aceasta sărbătoare amintește de ,faptul ca evreii au locuit in colibe înainte sa sjunga in tara promisă.
    Pe mine ma duce cu gândul la Împărăție , la revenirea lui Isus pentru a-si lua Acasă Mireasa ( recolta).
    Este posibil ca noi dacă nu mai respectam aceste sărbători ( in lumina lucrurilor viitoare adică având aceasta trecere înaintea lui Dumnezeu prin Jertfa Mantuitorului) sa intarziem revenirea Lui?
    Noi ca si creștini, copii ai lui Dumnezeu nu ar trebui sa ne bucurăm de aceste sărbători, cu atât mai mult cu cât Jertfa noastră este Isus?
    Doar sunt sărbătorile in cinstea Domnului!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free