Romani 6,14: “Nu sunteti sub Lege, ci sub har”

Romani 6,14: “Nu sunteti sub Lege, ci sub har”

“Caci pacatul nu va mai stapani asupra voastra, pentru ca nu sunteti sub Lege, ci sub har”

     Acest text face parte dintre pasajele biblice des folosite de unii crestini pentru a dovedi ca in timpurile Noului Testament Legea lui Dumnezeu nu mai este valabila. Conform acestei conceptii, odata cu jertfa Domnului  Christos, Legea morala ( Decalogul ) a fost inlocuita cu asa-numita “Lege a iubirii”, din care deriva principiile morale crestine.

Nu este locul si timpul sa discutam pe larg despre implicatiile majore pe care le are ideea schimbarii standardelor morale de-a lungul istoriei. Ideea schimbarii acestor standarde arunca o umbra serioasa asupra caracterului lui Dumnezeu, care ar aparea ca un Dumnezeu schimbator, arbitrar si nedrept.

O astfel de imagine a caracterului lui Dumnezeu este straina de revelatia biblica, care ne prezinta, dimpotriva, un Dumnezeu neschimbator si drept:

“Eu sunt Domnul, Eu nu ma schimb…” ( Maleahi 3,6 )

“…Tatal luminilor, in care nu este nici schimbare, nici umbra de mutare” ( Iacov 1,17 )

“Iisus Christos este Acelasi: ieri, azi si in veci” ( Evrei 13,8 )

“Dreptatea Ta este o dreptate vesnica si Legea Ta este adevarul” ( Psalmul 119,142 )

“Dreptatea si judecata sunt temelia scaunului Tau de domnie; bunatatea si credinciosia sunt inaintea Fetzei Tale” ( Psalmul 89,14 )

Contextul in care se afla afirmatia lui Pavel nu ne ofera niciun indiciu ca apostolul s-ar referi la Legea morala ( Decalogul ). Daca citim cu atentie intregul capitol 6 al Epistolei catre Romani, vom observa ca Pavel face o antiteza intre stapanirea pacatului si puterea harului lui Christos in viata omului. Afirmatia: “Nu mai sunteti sub Lege, ci sub har” inseamna simplu: “Nu mai sunteti sub condamnarea Legii, ci sub puterea eliberatoare a harului lui Christos

Acest har este singurul care il poate elibera pe om de puterea si stapanirea pacatului, dar si de condamnarea pe care o aduce Legea lui Dumnezeu asupra pacatosului. Daca interpretam expresia sub Lege” ca insemnand “sub oranduirea Legii mozaice”, am ajunge la aberatii:

1) O prima consecinta a acestei interpretari este aceea de a considera ca timp de patru milenii, de la Creatiune si pana la jertfa de pe Golgota, nu a existat har pentru oameni, ei fiind “sub Lege”. Or faptul acesta ar fi absurd si total nebiblic. Credinciosii Vechiului Testament au beneficiat in aceeasi masura de harul lui Dumnezeu ca si crestinii Noului Testament. Chiar daca cuvantul “har” nu este folosit in diverse situatii descrise in Vechiul Testament, el a fost prezent in mod evident.

Despre Noe, Biblia ne spune ca “a capatat mila inaintea Domnului” ( Geneza 6,8 ). Aceasta nu inseamna har ?  Dupa pacatuirea lui David cu Batseba, imparatul lui Israel ar fi meritat nimicirea. Cu toate acestea, solia trimisa de Dumnezeu prin profetul Natan a fost: “Domnul iti iarta pacatul, nu vei muri” ( 2 Samuel 12,13 ). Aceasta nu inseamna har ? Iar ingerul care a vizitat-o  pe Maria, mama lui Iisus, inainte ca ea sa ramana insarcinata de la Duhul Sfant, a salutat-o: “Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har” ( Luca 1,28 ).

Intreaga istorie a Vechiului Testament, de la caderea primilor nostri parinti si pana la cruce, este plina de harul lui Dumnezeu. Daca nu ar fi existat harul, omenirea ar fi fost nimicita inca din primele clipe, odata cu caderea lui Adam.

Daca credinciosii timpurilor vechi-testamentale se aflau sub autoritatea unei legi morale si vesnice, aceasta nu inseamna ca ei nu se aflau si sub harul lui Dumnezeu, care i-a eliberat si pe ei, ca si pe noi, de condamnarea Legii, atunci cand ea era calcata.

2) A doua consecinta a interpretarii gresite a acestui text este urmatoarea: Daca pacatul nu mai stapaneste asupra celor ce se afla “sub har”, inseamna ca el stapaneste asupra celor ce se afla “sub Lege”, adica asupra credinciosilor din timpurile Vechiului Testament. Intrebarea care se ridica este urmatoarea: Daca credinciosii Vechiului Testament , aflati “sub Lege”, se aflau sub stapanirea pacatului, de ce erau considerati de Dumnezeu neprihaniti ?

Despre patriarhul Iov, Biblia spune, citand chiar cuvintele lui Dumnezeu: “Este un om fara prihana si curat la suflet, care se teme de Dumnezeu si se abate de la rau” ( Iov 1, 1.8; 2,3 ). Cum ar fi putut Iov sa fie neprihanit si curat la suflet daca el se afla “sub Lege,” deci sub stapanirea pacatului, conform interpretarii eronate a textului din Romani 6,14 ?

Aceeasi nedumerire ar aparea si in cazul lui  Avraam, pe care Dumnezeu il numeste “prietenul Meu” ( Isaia 41,8 ), sau in cazul lui Noe, despre care raportul Scripturii ne spune ca “era un om neprihanit si fara pata intre cei din vremea lui” ( Geneza 6,9 ). La fel ni se spune despre Enoh, ca “a umblat cu Dumnezeu, apoi nu s-a mai vazut pentru ca l-a luat Dumnezeu” ( Geneza 5,24 ). Si exemplele pot continua. Cum ar fi putut toti acesti oameni sa-I fie placuti lui Dumnezeu, daca ei, aflandu-se “sub Lege”, ar fi fost stapaniti de puterea pacatului ?

3) Absurditatea interpretarii textului din Romani 6,14 in sensul aratat mai sus este evidenta. Sa ne gandim acum la notiunea de pacat care apare in textul lui Pavel. Apostolul afirma ca “pacatul nu va mai stapani asupra voastra, pentru ca nu sunteti sub Lege, ci sub har”. Daca Legea lui Dumnezeu nu ar mai fi o norma morala in timpurile Noului Testament, nu ar trebui sa dispara si notiunea de “pacat” ?

Totusi,  Biblia vorbeste mult despre pacat si pe paginile Noului Testament, definindu-l ca fiind “faradelege”: “Oricine face pacat , face si faradelege; si pacatul este faradelege” ( 1 Ioan 3,4 ). Daca crestinii nu se mai afla sub autoritatea si administrarea Legii, de unde apare atunci notiunea de pacat ?

In concluzie, apostolul Pavel nu vorbeste in acest text despre Legea lui Dumnezeu, de autoritatea carei crestinii sunt eliberati prin jertfa lui Christos, ci de cu totul altceva. De altfel, in alte pasaje din Epistola catre Romani, acelasi apostol demonstreaza ca crestinii se afla, intr-un anumit sens, “sub Lege”. Daca nu ar fi asa, el nu ar fi scris: “

     “Legea, negresit, este sfanta, si porunca este sfanta, dreapta si buna” ( Romani 7,12 ).

“Deci prin credinta desfiintam noi Legea ? Nicidecum. Dimpotriva, noi intarim Legea”   ( Romani 3,31 )

Asadar, Romani 6,14 ne transmite un mesaj incurajator si clar: “Daca credeti in Christos si jertfa Sa, voi nu mai sunteti sub condamnarea Legii, caci ati fost iertati prin harul lui Dumnezeu. Voi veti implini cerintele Legii din dragoste fatza de Dumnezeu si recunostinta fatza de indurarea Lui. Ca urmare, pacatul nu va mai stapani in vietile voastre, caci nu mai sunteti sub condamnarea Legii, ci sub puterea iertatoare a harului lui Christos.”

Lori Balogh

Acest articol a fost publicat în Texte biblice dificile și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.

5 răspunsuri la Romani 6,14: “Nu sunteti sub Lege, ci sub har”

  1. Nelu spune:

    Total gresit afirmatia ta,cum poti zice ca versetul este eronat?sau tu alegi care versete is bune si care nu?unde scrie in biblie cum ai zis tu”Voi veti implini cerintele Legii din dragoste fatza de Dumnezeu si recunostinta fatza de indurarea Lui.”? vb tu aberatii,in primul rand mantuirea este prin har si nu prin lege si dupa ce am primit harul sau tot Dumnezeu ne-a pregatit faptele bune prin care trebuie sa umblam,deci omul nu afce nimic pt mantuirea sa ca totul face El,noi trebuie sa umblam prin credinta ca Avraam ca daca am implini cerintele legii cum spui tu atunci am zice ca avem merite si ca adaugam noi la mantuirea noastra si am pica din har,dar inca ceva Iisus il cheama la om asa pacatos cum este,cand l-a acceptat ca Mantuitor omul devine neprihanit prin har si atunci omul este curatit de orice pacat si nu mai este sub condamnarea Legii,atunci ce rost mai are legea daca nu mai este osandirea ei cum zice Pavel? si cei nascuti din nou sunt indrumati de Duhul Sfant si nu de lege ca evreii cum au fost inainte de Hristos si legea este pentru cei fara de Hristos scrie in timotei pentru ucigasi,curvari etc dar cei care sunt a lui Hristos sunt calauziti de El si nu de lege care i osandea mereu in Hristos nu mai este osandire si El i calauzeste pe ai sai de asta a zis apostolilor merg ca sa vina Mangaietorul ca sa va invete si sa va indrume peste tot si cine este sub Duh nu mai este sub Lege,noi avem fagaduinta cerul si viata vesnica si nu Canaanul care a fost fagaduit lui Moise si poporul evreu,tu unde vrei sa ajungi in cer la Hristos sau in Canaan?

    • Lori Balogh spune:

      Frate Nelu,

      Va inteleg supararea, dar incercati sa va calmati, caci nimeni nu a sustinut ca omul poate fi mantuiti prin Lege, asa cum insinuati dv. Poate nu ati citit cu atentie articolul. Ceea ce am sustinut si sustin cu toata convingerea este ca dragostea noastra fatza de Dumnezeu, daca este adevarata, se manifesta prin ascultare de vointa Sa. Chiar si in relatiile dintre oameni, daca iubesti pe cineva, incerci sa-i implinesti voia, dorintele, aspiratiile, etc. Insusi Mantuitorul a spus: „Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele” ( Ioan 14,15, etc. )

      Iar cu privire la indemnurile Mangaietorului, este foarte adevarat ce spuneti. V-ati gandit insa vreodata ca indemnurile Duhului Sfant nu pot contrazice ceea ce scrie Scriptura, caci acelasi Duh i-a inspirat si pe scriitorii Bibliei ? Duhul nu Se poate contrazice pe Sine, indemnandu-ne sa facem altceva decat este scris. Pana la urma, duhurile trebuie cercetate ( 1 Ioan 4,1 ) in functie de revelatia Scripturii, care ramane ultimul criteriu.

      Nu inteleg de ce sunteti atat de suparat pe o Lege pe care a dat-o Dumnezeu, nu oamenii. Nu cumva aceasta suparare ascunde o acuzatie subtila la adresa lui Dumnezeu ca nu a dat o Lege buna ?

      Cu stima,
      Lori B.

  2. Vasile Stanila spune:

    Nu putem vorbi numai de o Lege generala, datorita faptului ca insusi Vechiul Testament este format din mai multe Legi. Daca avem privirea numai la Legea Morala (10 porunci) este foarte clar ca sant valabile si le avem si in Noul Testament dar sub alta forma cu acelasi continut. Un lucru important este sa stii cand a anceput NOUL TESTAMENTA ca sa nu ajungi sa ai un amestec, totodata nu am intalnit nici un ucenic al Dl Iesua sa tina Legea Generala ( Moise). Sant uni care le place a zecea parte, alti resping carnea de porc, alti sant numai vegetarieni alti poarta barba si multe altele. Coloseni 2:16-23. Daca m-as antoarce la Lege as cadea din Har. Este foarte clar ca Harul este superior Legi si are fagaduinte mai bune. Toate au un timp si sant constient ca D-zeu le-a asezat pt. anumite perioade cu o mare antelepciune .Noi trebuie sa privim permanent la Dl Iesua si sa traim o viata sfanta fara de care nimeni nu va vedea pe Dumnezeu. Dl. sa va binecuvanteze. Cu respect Stanila.

  3. Flaviu spune:

    Domnule Stanila, puteti dezvolta declaratia „sa traim o viata sfanta” ? Ce inseamna asta ? Ce ar trebui sa facem sa ducem o viata sfanta ?

  4. Sebastian Damaschin spune:

    Atunci când ne bazăm credința doar pe scrierile apostolului Pavel ne putem rătăci relativ ușor. Însăși apostolul Petru, văzând purtarea apostolului Pavel, nu are nimic să-i reproșeze, însă găsește că în scrierile lui sunt „unele lucruri grele de înțeles” și probabil se referea în primul rând la Lege, la Legea morală, deoarece mântuirea este asigurată doar prin harul lui Hristos.
    Apostolul Pavel s-a străduit foarte mult să-L facă cunoscut pe Hristos într-o lume ce se baza pe Lege ca mijloc de mântuire. De aceea el are afirmații aparent contradictorii cu privire la Legea morală, afirmații pentru care se pare că a avut mustrări de conștiință. De exemplu, dacă iau epistola către Romani, putem citi:
    Romani 4:15 – „Legea aduce mânie;”
    Romani 7:6 – „Dar acum am fost izbăviți de Lege..”
    Romani 10:4 – „Căci Hristos este sfârșitul Legii..”
    sau
    Romani 3:31 – „Deci, prin credință desființăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.”
    Romani 6:1,2 – „Ce vom zice dar? Să păcătuim mereu ca să se înmulțească harul? Nicidecum! Noi, care am murit față de păcat, cum să mai trăim în păcat?”
    Romani 6:15 – „Să păcătuim pentru că nu mai suntem sub Lege ci sub har? Nicidecum.”
    Romani 7:12 – „Așa că Legea, negreșit, este sfântă și porunca este sfântă, dreaptă și bună.”
    Romani 8:4 – „pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi care trăim nu după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului.”
    Romani 13:10 – „Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.”
    Este de crezut că primele trei versete pe care le-am citat și care aparent sunt împotriva Legii, se referă la legalism.
    Totuși, care creștin care respectă astăzi cele 10 porunci originale își mai îngăduie să vorbească în acest fel? Despre creștinii de azi și de mâine, Apocalipsa ne spune că ei vor cânta cântarea lui Moise și a Mielului (Apocalipsa 15:3).
    Așadar, dacă dorim să citim întâi scrierile apostolului Pavel e foarte bine, dar sfatul Bibliei este să-L urmăm mai întâi pe Hristos, apoi pe Moise, apoi pe Pavel (dacă mă refer doar la aceștia și fără a da ceva la o parte) și atunci vom înțelege mântuirea prin har, Decalogul, zecimea, alimentația curată și alte lucruri. Vă doresc multă pace !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free