Are serbarea duminicii o baza biblica ?

Are serbarea duminicii o baza biblica ?

     Intr-o revista crestina din perioada interbelica am intalnit un articol in care se aduceau sasesprezece  argumente impotriva Sabatului zilei a saptea si sase argumente in favoarea pazirii duminicii. Cu cele sasesprezece  argumente impotriva Sabatului ne-am ocupat in articolul intitulat “Sabatul inaintea plutonului de executie” , postat la categoria: Doctrine biblice/Subiecte controversate.

Am ramas dator cu un comentariu asupra celor sase argumente in favoarea pazirii duminicii, analizand temeinicia lor in raport cu afirmatiile Scripturii. Vor fi luate in discutie doar primele patru argumente, deoarece acestea sunt biblice. Ultimele doua nu au relevanta, deoarece nu se bazeaza pe Scriptura, ci pe scrieri crestine nebiblice ( “Invatatura celor doisprezece apostoli” si “Epistola lui Ignatie” ).

Daca aceste argumente sunt demne de luat in seama, ramane ca fiecare cititor sa traga propriile concluzii. Iata argumentele:

 

1) Apostolii se adunau duminica pentru a lua Sfanta Cina ( Fapte 20, 7 )

    Raspuns: Textul adus ca argument in favoarea pazirii duminicii este urmatorul: “In ziua dintai a saptamanii eram adunati laolalta ca sa frangem painea. Pavel, care trebuia sa plece a doua zi, vorbea ucenicilor si si-a lungit vorbirea pana la miezul noptii”

Dintre toate textele biblice aduse de antisabatarieni pentru a sustine ideea ca primii crestini au pazit prima zi a saptamanii si nu Sabatul zilei a saptea, pasajul din Fapte 20, 7-11 este singurul care aminteste de o adunare crestina “in ziua dintai a saptamanii… ca sa frangem painea.”

In epistola sa pastorala, “Dies Domini”, promulgata in 31 mai 1998, papa Ioan Paul II acorda acestui pasaj biblic o importanta fundamentala, afirmand ca aici este vorba de o adunare obisnuita de duminica in care s-a celebrat sfanta impartasanie. Ideea este acceptata de numerosi catolici si protestanti, vazand in relatarea din Faptele apostolilor cea mai timpurie marturie despre o adunare crestina de inchinare in prima zi a saptamanii.

Intrebarea care se ridica cu privire la acest pasaj este urmatoarea: adunarea crestina din Troa a fost una obisnuita sau una extraordinara, cauzata de un eveniment special: plecarea apostolului Pavel ? Intrebarea isi are ratiunea ei, avand in vedere cel putin doua aspecte care rezulta din text: 1) adunarea a avut loc seara ( vers. 7 ) si 2) “frangerea painii” s-a facut tarziu, dupa miezul noptii ( vers. 11 ).

Contextul ne arata cat se poate de clar ca adunarea la care face referire Fapte 20, 7-11 nu era o adunare obisnuita, ci una speciala, de ramas-bun, cu ocazia plecarii lui Pavel din cetatea Troa. Nu avem niciun indiciu ca aici se vorbeste despre o adunare de inchinare regulata de duminica.

Atunci cand vrem sa identificam exact timpul in care a avut loc aceasta adunare speciala, trebuie sa tinem cont de modul ebraic de socotire a timpului: “a fost o seara si apoi o dimineata; aceasta a fost ziua intai” ( Geneza 1,5 ). La evrei, ziua incepea cu seara, cu partea intunecata a zilei, odata cu apusul soarelui.

Asadar, seara zilei intai, dupa modul ebraic de calculare a timpului, nu era duminica seara, asa cum ar parea, ci era sambata seara. Adunarea a continuat pana duminica dimineata devreme, cand Pavel a parasit Troa. O astfel de adunare de seara, care a continuat intreaga noapte, pana in zorii primei zile a saptamanii, nu poate justifica o practica regulata a primilor crestini de a pazi duminica.

Ca pazitor al Sabatului zilei a saptea, Pavel nu putea calatori in Sabat, acest lucru nefiind ingaduit unui iudeu. De aceea, el a inceput calatoria imediat ce acest lucru a fost posibil: in dimineata primei zile a saptamanii. De fapt, inceputul calatoriei apostolului in dimineata primei zile a saptamanii nici nu ar fi fost un exemplu bun de pazire a duminicii, in cazul in care primii crestini ar fi pazit duminica, nu Sabatul zilei a saptea.

Ceea ce ne atrage atentia in acest pasaj biblic este expresia “frangerea painii”, pe care crestinii antisabatarieni o folosesc pentru a dovedi ca in acea ocazie a fost celebrata Cina Domnului. Cartea Faptele Apostolilor ne arata ca expresia “frangerea painii” ( in greaca, “klasai arton” ) se refera la un obicei simplu si necesar pentru pregatirea si luarea mesei impreuna. Era un act al gazdei care deschidea masa, la fel cum in cultura noastra gazda deschide masa cu urarea “Pofta buna !” Dupa aceasta “frangere a painii”, cei invitati puteau incepe sa manance.

Literatura post-apostolica foloseste expresia “frangerea painii” ca o denumire alternativa pentru Cina Domnului, insa aceasta inlocuire de expresii este fortata. Sensul obisnuit al “frangerii painii” nu este acesta.

In Noul Testament intalnim de 15 ori expresia “frangerea painii” ( verbul “klao” – “a frange”, urmat de substantivul “artos” – “paine” ). Din cele 15 referiri, 9 se refera la Domnul Christos care a frant painea in diferite ocazii: cand a hranit multimile, cand a participat la Cina cea de Taina, cand a mancat impreuna cu ucenicii Sai si dupa inviere ( Matei 14,19; 15,36; 26,26; Marcu 8,6; 6,41; 14,22; Luca 22,19; 24,30; 24,35 ); de doua ori este descris inceputul si participarea la o masa a lui Pavel ( Fapte 20,11; 27,35 ); de doua ori descrie adevarata frangere a painii la Cina Domnului ( 1 Corinteni 10,16; 11,24 ) si de doua ori este folosita ca o referire generala la ucenici sau credinciosi, “frangand painea impreuna” ( Fapte 2,46; 20,7 ).

In niciunul din aceste cazuri “frangerea painii” nu este identificata cu actul de inchinare comun al Cinei Domnului. Mai mult decat atat, in Fapte 2,46, se spune ca ucenicii “frangeau painea acasa”, ceea ce face referire clara la obiceiul zilnic de luare a mesei de catre crestini, “cu bucurie si curatie de inima, laudand pe Dumnezeu” ( Fapte 2,46.47 ).

Participarea zilnica si impreuna la masa a primilor crestini nu poate sa indice o celebrare liturgica si exclusiva a Cinei Domnului. Masa putea include si Cina Domnului, dar nu insemna in mod obligatoriu ca ea reprezinta actul de cult al Cinei Domnului.

Asadar, afirmatia din Fapte 20,7: “eram adunati laolalta ca sa frangem painea” nu inseamna in mod obligatoriu participarea la Cina Domnului, ci doar: “eram adunati laolalta ca sa mancam impreuna”.

Textul ne spune ca dupa ce a frant painea, Pavel a mancat fara sa faca vreo aluzie la o eventuala binecuvantare a paharului, la citirea unor pasaje din Scriptura, dupa care sa imparta painea si vinul credinciosilor. Dimpotriva, “frangerea painii” a fost urmata de o masa obisnuita, Pavel fiind flamand dupa cuvantarea prelungita si avand nevoie de refacerea puterilor inainte de a incepe lunga sa calatorie.

Pavel ii sfatuise pe credinciosii din Corint sa-si satisfaca foamea, mancand acasa inainte de a se aduna pentru celebrarea Cinei Domnului ( 1 Corinteni 11,2.22.34 ). Daca in ocazia la care face referire pasajul din Fapte 20, 7-11 , Pavel ar fi mancat, potolindu-si foamea dupa celebrarea Cinei Domnului, el ar fi actionat contrar recomandarilor pe care el insusi le-a facut crestinilor.

In realitate, Noul Testament nu ne ofera nicio informatie cu privire la fixarea unei zile pentru celebrarea Cinei Domnului. Daca pentru adunarea fondurilor necesare ajutorarii saracilor el fixeaza o zi speciala: prima zi a saptamanii ( 1 Corinteni 16,2 ), atunci cand vorbeste de celebrarea Cinei Domnului, el le spune acelorasi oameni, in aceeasi epistola, folosind expresia “cand va adunati” ( 1 Corinteni 11, 18.20.33.34 ). Expresia “cand va adunati” nu indica o zi speciala pentru celebrarea Cinei Domnului, ci un timp si niste zile nedeterminate.

In concluzie, pasajul din Fapte 20, 7-11 zugraveste o intalnire exceptionala, nu una obisnuita, inceputa in seara zilei de sambata ( “seara zilei dintai a saptamanii” ), pana in zorii zilei de duminica, cu ocazia plecarii lui Pavel din Troa. Frangerea painii facuta de Pavel in acea ocazie nu indica celebrarea Cinei Domnului, ci doar masa de ramas-bun luata de Pavel impreuna cu credinciosii din acea cetate.

Afirmatia ca aici este vorba de o intalnire obisnuita de inchinare in prima zi a saptamanii este denaturata si iese din contextul general biblic.

 

2) Crestinii se adunau in prima zi a saptamanii ( 1 Corinteni 16,2 ).

     Raspuns: Textul adus ca argument este urmatorul: “In ziua dintai a saptamanii, fiecare din voi sa puna deoparte acasa ce va putea, dupa castigul lui, ca sa nu se stranga ajutoarele cand voi veni eu”

Textul citat mai sus face parte din pasajele biblice nou-testamentale, folosite de antisabatarieni pentru a sustine ca pazirea duminicii, ca zi de cult si de odihna, a fost o realitate inca din primii ani ai erei crestine.

In 1 Corinteni 16,2, apostolul Pavel recomanda credinciosilor din Corint un plan pentru strangerea de ajutoare pentru crestinii saraci din Iudea, plan care trebuia aplicat in prima zi a saptamanii. Conform papei Ioan Paul II, acesta ar reprezenta un indiciu ca inca din timpurile apostolice prima zi a saptamanii a inceput sa fie pazita in locul Sabatului evreiesc.

Strangerea de fonduri pentru saracii din Iudea in prima zi a saptamanii este privita ca o indicatie clara ca crestinii se adunau pentru inchinare in acea zi. Ideea este sustinuta nu doar de catolici, ci si de protestanti, acestia vazand in aceasta colecta un adevarat serviciu divin de inchinare de duminica in comunitatile crestine din primul secol.

Analizand cu discernamant aceasta argumentatie, se observa ca, de fapt, argumentele sunt fabricate in mod artificial si nu rezulta dintr-o lectura naturala a textului. Nimic nu ne sugereaza ca ar fi avut loc adunari publice de inchinare in prima zi a saptamanii. Dimpotriva, indemnul apostolului Pavel specifica: “Fiecare din voi sa puna deoparte ACASA ce va putea” ( in greceste, “par heauto” – “la el insusi” ).

Apelul lui Pavel sugereaza ca aceasta strangere de ajutoare trebuia facuta de fiecare crestin, in mod individual si in taina. Nu avem niciun indiciu ca ea ar fi trebuit sa fie facuta public, intr-o adunare de inchinare.

Daca crestinii s-ar fi adunat duminica pentru serviciul de inchinare, indemnul lui Pavel ar fi un nonsens, caci ce rost avea ca crestinii sa puna deoparte acasa darul lor, in timp ce ei se adunau pentru inchinare ?

De fapt, citind textul cu atentie, observam ca adevaratul scop al strangerii de ajutoare in ziua intai era cel specificat de insusi Pavel: “Ca sa nu se stranga ajutoarele cand voi veni eu”. Asadar, planul propus de apostol nu tintea la intarirea inchinarii in prima zi a saptamanii prin oferirea darurilor, ci pentru a asigura o colecta bogata si substantiala atunci cand el urma sa soseasca in Corint.

Intr-o alta ocazie, Pavel a trimis in Corint mai multi frati cu acelasi scop exprimat: “sa vina mai inainte… si sa pregateasca strangerea darurilor fagaduite, ca ele sa fie gata, facute cu darnicie” ( 2 Corinteni 9,5 ).

De fapt, planul propus de apostol viza evitarea unor probleme si incurcaturi produse datorita nestrangerii fondurilor la timp. De aceea, el recomanda ca timp pentru aceasta colecta de fonduri prima zi a saptamanii, iar ca loc, acasa la fiecare.

Analizand planul lui Pavel, putem desprinde patru caracteristici. Ajutoarele trebuiau puse deoparte in mod periodic ( “in prima zi a saptamanii” ); ele trebuiau aduse in mod personal ( “fiecare din voi” ); ele trebuiau aduse in mod privat ( “la sine insusi”, trad. engl. KJV ) si proportional cu puterea fiecaruia ( “cat va putea” ).

Faptul ca Pavel asociaza acest plan de strangere de ajutoare  cu prima zi a sapatamanii are ratiuni foarte practice. Daca crestinii ar fi amanat aceasta punere deoparte a darurilor pentru sfarsitul saptamanii sau al lunii, ar fi fost mult mai dificil de realizat proiectul, caci cheltuielile pentru nevoile de baza ale familiei ar fi secat bugetul, iar colecta ar fi fost compromisa.

Dimpotriva, punerea deoparte a darurilor pentru cei saraci la inceputul fiecarei saptamani, inainte de a intra in valtoarea vietii, asigura o daruire ordonata si sistematica in prima Biserica. A folosi acest text pentru a sustine ca primii crestini se adunau pentru serviciul de inchinare in prima zi a saptamanii este o denaturare a mesajului sau. E nevoie de multa  originalitate si inventivitate pentru a gasi in  acest text un argument in favoarea pazirii duminicii in primul secol crestin.

Adevarul nu se bazeaza insa pe ceea ce inventeaza oamenii, ci pe ceea ce spune Dumnezeu.

 

3) “Ziua Domnului” din Apocalipsa 1,10 este duminica.

     Raspuns: Textul adus ca argument este urmatorul: “In ziua Domnului eram in Duhul. Si am auzit inapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trambite”

Expresia care face obiectul multor controverse in lumea crestina este “ziua Domnului”. La care zi se refera apostolul Ioan in acest pasaj biblic ? Este vorba de Sabatul zilei a saptea, memorialul Creatiei, sau de duminica primei zile a saptamanii, serbata de majoritatea crestinilor in amintirea invierii lui Iisus ?

Unii traducatori ai Bibliei au mers mai departe, inlocuind expresia “ziua Domnului” cu propria interpretare. De exemplu, traducerea in limba franceza a Bibliei, catolica, facuta de abatele Crampon, reda versetul 10 din primul capitol al Apocalipsei astfel:

     “Je tombai en extase un dimanche et derrier moi j’entendais une voix puissante comme celle d’une trompette.” ( “Am cazut in extaz intr-o duminica si in spatele meu am auzit o voce puternica ca cea a unei trompete” )

De asemenea, traducerea ortodoxa a Bibliei, tiparita cu aprobarea Sfantului Sinod, reda textul in felul urmator: “Am fost in duh in zi de duminica si am auzit in urma mea glas mare de trambita.

In epistola sa pastorala, “Dies Domini”, promulgata de papa Ioan Paul II in 31 mai 1998, textul din Apocalipsa 1,10 este folosit, alaturi de alte doua pasaje biblice ( Fapte 20,7-11 si 1 Corinteni 16,2 ) ca principal argument in favoarea ideii ca primii crestini au serbat duminica, prima zi a saptamanii, ca zi de cult si de odihna, si nu Sabatul zilei a saptea, considerat evreiesc si depasit.

In epistola sa, papa Ioan Paul II sustine ca textul citat mai sus dovedeste practica primilor crestini de a numi prima zi a saptamanii “ziua Domnului”. Insa cu privire la aceasta afirmatie nu exista nicio saustinere biblica. Dimpotriva, analizand unele pasaje biblice care vorbesc despre Sabatul zilei a saptea, intelegem ca adevarata “zi a Domnului” era considerata ziua a saptea, Sabatul, si nu ziua intai, cunoscuta in lumea pagana sub numele de “Dies Solis” ( Ziua Soarelui ). Iata cateva argumente:

1) Vechiul Testament face distinctie intre sabatele ceremoniale si Sabatele saptamanale. Primele sunt numite “sabatele voastre”, in timp ce ultimele sunt numite “Sabatele Domnului”  ( Leviticul 23, 3.32.38 ). Daca Sabatul zilei a saptea este al Domnului, conform celor scrise in Leviticul, este evident ca expresia “ziua Domnului” se refera la Sabat, nu la o alta zi.

2) Sabatul este singura zi din saptamana numita de Insusi Dumnezeu “ziua Mea cea sfanta”  ( Isaia 58,13 ). Asadar, Sabatul este ziua Lui, “ziua Domnului.”

3) Domnul Christos Se numeste pe Sine “Domn al Sabatului” ( Marcu 2,27.28 ). Daca El este Domnul zilei de Sabat, logica ne arata ca “ziua Domnului” este Sabatul, nu o alta zi.

Dincolo de aceste dovezi scripturistice, care ne trimit la Sabatul zilei a saptea si nu la prima zi a saptamanii, se ridica alte doua probleme nerezolvate. Daca expresia “ziua Domnului” s-ar referi la duminica, apare intrebarea: De ce apostolul Ioan foloseste in Evanghelia sa, scrisa tot spre sfarsitul secolului I, ca si Apocalipsa, expresia “ziua dintai a saptamanii” ( Ioan 20,1 ) si nu “ziua Domnului” ? Daca termenul “duminica” ar fi intrat in vorbirea curenta a crestinilor de la sfarsitul primului secol, nu ar fi fost natural ca Ioan sa-l foloseasca in Evanghelia sa ?

O alta intrebare care s-ar ridica daca crestinii de la sfarsitul primului secol ar fi serbat duminica si nu Sabatul zilei a saptea ar fi urmatoarea: Cum ar fi fost posibil ca trecerea de la Sabat la duminica  sa se faca atat de linistit si fara nicio opozitie ? La data aceea, Sabatul era o institutie milenara, cu origini edenice, inainte de caderea omului. Cum ar fi putut inchinatorii viului Dumnezeu sa renunte atat de usor la aceasta institutie ?

Cunoastem din relatarea cartii Faptele Apostolilor ce tulburari au aparut in Biserica primului secol datorita discutiilor pro si contra circumciziunii. Daca pentru o prevedere mai putin importanta si care apartinea Legii mozaice, ceremoniale, s-au produs atatea tulburari, incat a fost nevoie de intrunirea Conciliului de la Ierusalim pentru a rezolva disputa, ce s-ar fi intamplat daca cineva ar fi incercat sa sustina ca institutia milenara a Sabatului nu mai este valabila, in locul ei fiind sarbatorita prima zi , numita in paganism “Dies Solis” si avand conotatii puternic pagane ?

Cum de nu se raporteaza despre nicio tulburare cu privire la o eventuala modificare a zilei de odihna si cult ? Raspunsul este simplu: Pentru ca astfel de discutii nu au existat in Biserica crestina a primului secol.

Afirmatia papei Ioan Paul II ca folosirea expresiei “ziua Domnului” din Apocalipsa 1,10 dovedeste ca primii crestini obisnuiau deja sa numeasca prima zi a saptamanii in acest fel nu se bazeaza pe dovezi biblice, ci pe unele marturii din literatura patristica din cel de-al doilea secol, respectiv: Didahia 14,1, Epistola lui Ignatiu catre Magneziu 9,1 si Evanghelia lui Petru 35,50.

Scrisa spre sfarsitul secolului al II-lea, Evanghelia lui Petru se refera explicit la duminica atunci cand se vorbeste despre “ziua Domnului.” O comparatie intre Evangheliile canonice si aceasta evanghelie apocrifa a lui Petru ne arata urmatoarele: In timp ce in Evangheliile adevarate ni se spune ca Maria Magdalena si celelalte femei au mers la mormant “in ziua dintai a saptamanii”                ( Marcu 16,2; Matei 28,1; Luca 24,1; Ioan 20,1 ), in Evanghelia lui Petru se spune ca ele au mers “in dimineata zilei Domnului”.

Daca la sfarsitul secolului al II-lea crestinii deja foloseau pentru prima zi a saptamanii expresia “ziua Domnului”, nu acelasi lucru il putem spune despre crestinii primului secol. A folosi termenul “duminica” in contextul primului secol crestin dovedeste lipsa simtului istoric. Cand Ioan a scris Apocalipsa , spre sfarsitul primului secol, el nu cunostea o alta “zi a Domnului” decat Sabatul zilei a saptea, singura zi cu privire la care Domnul Christos S-a proclamat pe Sine ca fiind “Domn”: “Caci Fiul Omului este Domn si al Sabatului” ( Marcu 2, 27.28 ).

Absenta oricarei controverse cu privire la Sabat/duminica in Noul Testament dovedeste faptul ca pazirea duminicii a fost un fenomen tarziu, postapostolic si fara sustinere scripturistica.

 

4) Al patrulea argument in favoarea pazirii duminicii consta in doua texte din Noul Testament: Romani 7,6 si Evrei 7,18.

     Raspuns: Cele doua versete biblice sunt urmatoarele:

“Dar acum am fost izbaviti de Lege si suntem morti fatza de Legea aceasta care ne tinea robi, pentru ca sa slujim lui Dumnezeu intr-un duh nou, iar nu dupa vechea slova” ( Romani 7,6 ).

“Astfel, pe deoparte, se desfiinteaza aici o porunca de mai inainte, din pricina neputintei si zadarniciei ei” ( Evrei 7,18 ).

Inainte de a comenta cele doua texte aduse ca argument in favoarea pazirii duminicii in Noul Testament, doresc sa amintesc un fapt petrecut in timpul razboiului rece dintre Est si Vest. In dorinta de a descifra rapid anumite texte scrise in limba rusa, guvernul american a incercat sa conceapa un aparat care sa traduca automat texte din limba rusa in limba engleza.

Au fost cheltuite in acest proiect multe milioane de dolari si au fost solicitati cei mai talentati lingvisti din tara pentru realizarea acestui aparat. Cand specialistii l-au pus pe masa gata de testare, i-au fost date cateva texte in limba rusa. Dupa doar cateva minute, aparatul a scos la imprimanta traducerea in limba engleza. Insa – stupoare ! – textul nu avea niciun inteles.

Desi cuvintele erau scrise corect si regulile gramaticale erau respectate, nu se putea intelege nimic. In final, proiectul a esuat. Si aceasta nu datorita lipsei de bani, de timp sau de talent, ci din cauza ca aparatul traducea fiecare cuvant separat, fara sa tina seama de context.

In cazul interpretarii Bibliei, lucrurile stau la fel. Incercarea dea interpreta separat texte rupte de contextul lor duce la confuzii sau, si mai primejdios, la doctrine false, straine de adevarul biblic. Sa luam acum in discutie cele doua texte folosite ca argument in favoarea pazirii duminicii in articolul amintit la inceput:

1)  “Dar acum am fost izbaviti de Lege si suntem morti fatza de Legea aceasta care ne tinea robi, pentru ca sa slujim lui Dumnezeu intr-un duh nou, iar nu dupa vechea slova” ( Romani 7,6 ).

     Prima subimpartire a capitolului 7 din Epistola catre romani poarta subtitlul “Crestinul izbavit de Lege”. Expresia izbavit de Lege” are doua sensuri general acceptate:

a) izbavit de condamnarea Legii

b) izbavit de obigativitatea pazirii Legii

Din ratiuni usor de inteles, antinomianistii ( cei care se impotrivesc pazirii Legii in Noul Testament ) prefera cel de-al doilea sens, sustinand ca crestinii nu mai au obligatia de a pazi Legea lui Dumnezeu data in Vechiul Testament.

Insa atunci cand dorim sa aflam adevaratul sens al unei expresii biblice, al unui text sau al unui pasaj biblic, este imperios necesar sa se tina seama de context. Doar contextul in care se gaseste o afirmatie poate clarifica sensul acesteia. Si ce ne spune contextul afirmatiei lui Pavel din Romani 7,6: “am fost izbaviti de Lege “?

In primul rand, contextul ne spune ca Legea nu este ceva rau, pacatos. Dimpotriva, ea are un rol foarte important in viata unui om: de a descoperi si identifica pacatul:

“Deci ce vom zice ? Legea este ceva pacatos ? Nicidecum ! Dimpotriva, pacatul nu l-am fi cunoscut decat prin Lege. De pilda, n-as fi cunoscut pofta, daca Legea nu mi-ar fi spus: “Sa nu poftesti” ( Romani 7,7 ).

Presupunand prin absurd ca Legea morala, data de Dumnezeu, ar fi fost desfiintata in Noul Testament, cum ar mai putea fi identificat pacatul ? Dupa care criterii morale ?

In al doilea rand, contextul afirmatiei lui Pavel ne vorbeste in termenii cei mai elogiosi despre Lege:

“Asa ca Legea, negresit, este sfanta, si porunca este sfanta, dreapta si buna” ( Romani 7,12 ).

Verbul “a izbavi” ( a elibera ) este folosit in legatura cu o situatie neplacuta din care omul cauta sa iasa cat mai curand posibil. Cum poate fi un om “izbavit” de un lucru sfant, drept si bun, asa cum este caracterizata Legea ?

Reiese evident din contextul intregului capitol 7 ca “izbavit de Lege” nu inseamna izbavit de obligatia de a pazi Legea, ci izbavit de sub condamnarea Legii. Harul lui Dumnezeu, care ne este oferit prin jertfa Domnului Christos, ne-a eliberat de vinovatia si condamnarea Legii lui Dumnezeu. Dar este absurd sa credem ca un om eliberat de condamnarea Legii va avea voie de acum inainte sa calce Legea si sa comita pacat dupa pacat, deoarece har este din belsug. Dimpotriva, un om achitat de instanta va avea grija de acum inainte sa respecte legea cu si mai mare grija tocmai pentru ca a fost iertat.

Mi s-a intamplat odata sa traversez un bulevard intens circulat printr-un loc nepermis, si sa fiu prins de un echipaj de politie. Legea circulatiei cerea sa fiu amendat cu o amenda usturatoare, totusi, ofiterul de politie mi-a dat doar un avertisment scris, cerandu-mi sa promit ca nu voi mai calca legea. Ceea ce am si facut…De la acea intamplare, am un respect deosebit nu doar fatza de ofiterul care m-a iertat, ci si fatza de legea pe care o calcasem.

Asadar, am fost “izbavit de lege”, nu in sensul ca legea circulatiei a fost desfiintata pentru mine, ci am fost scutit de condamnarea legii prin “harul” pe care mi l-a acordat ofiterul de politie. Acum, tocmai datorita acestui fapt, respect si mai mult aceasta lege, considerand-o “dreapta si buna”.

2)  “Astfel, pe deoparte, se desfiinteaza aici o porunca de mai inainte, din pricina neputintei si zadarniciei ei” ( Evrei 7,18 ).

Cu privire la Evrei 7,18, lucrurile sunt si mai clare. Scotand afirmatia din contextul ei, se ajunge la aberatii. Astfel, afirmatia autorului : “se desfiinteaza aici o porunca de mai inainte” poate fi aplicata la oricare din poruncile Decalogului sau la oricare din legile lui Moise.

Insa contextul capitolului 7 din Epistola catre evrei nu ne permite sa facem presupuneri si supozitii, caci el ne vorbeste nu despre Legea morala, ci de acea parte a Legii lui Moise care reglementa preotia. Autorul Epistolei catre evrei arata superioritatea preotiei Domnului Christos dupa randuiala lui Melhisedec in comparatie cu preotia aaronica. La aceasta schimbare a preotiei face referire autorul cand spune: “Astfel, pe deoparte, se desfiinteaza aici o porunca de mai inainte”, nicidecum la Legea morala sau la vreuna din poruncile ei.

In concluzie, in Noul Testament:

Nu exista nicio porunca a Domnului Christos de schimbare a zilei de odihna si inchinare din Sabat in duminica

     – Nu exista nicio porunca a apostolilor cu privire la schimbarea zilei de odihna

     – Nu exista niciun indiciu ca Biserica primara ar fi serbat o alta zi de odihna decat Sabatul zilei a saptea, zi de vesnica comemorare a Creatiei lui Dumnezeu.

Lori Balogh

 

This entry was posted in Subiecte controversate, Ziua de odihna and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

55 Responses to Are serbarea duminicii o baza biblica ?

  1. Lucia says:

    La întrebarea ” De ce duminica și nu sâmbăta?, răspunsul clar, de fiecare data, este: „pentru ca atunci a înviat Isus”…..atunci de ce se considera ziua de duminica, zi de odihna? Mergând pe aceasta explicație, ar trebui sa fie sărbătorit Paștele în fiecare duminica și nu doar o data pe an, asa cum o fac ….e o contradicție greu de înțeles.

  2. Eugen Dutu says:

    Pacea Domnului Isus Hristos sa fie in inima ta, frate Mihai.

    Generalizarile nu fac bine nimanui, frate drag.
    (Raspund la comentariul tau incepand cu sfarsitul acestuia.)
    Crestini azs, in Romania, sunt in jur de 70.000 .
    Nu toti acesti frati si surori se afla la acelasi nivel.
    Unii sunt incepatori in cunostinta si in vietuirea crestina, altii sunt aproape complet impietriti la un anumit nivel din cauza ca se multumesc cu putin in plan spiritual, iar altii cauta in fiecare zi sa fie mai aproape de Domnul.
    Sunt sigur ca aceste categorii le gasesti si in biserica ta, daca privesti cu atentie in jur.
    Asa incat e adevarat ca unii adventisti au probleme cu poruncile morale, dar frate, nu toti !
    Adica EXISTA crestini azs care iau foarte in serios relatia lor cu Domnul Isus Hristos si sunt atenti la „amanunte” ca cele enumerate de tine.
    Despre ziua de inchinare … respect la tine frate drag faptul ca iti place ceea ce Duhul Sfant ne-a transmis prin apostolul Pavel.
    Intre materialele postate de fratele Lori vei gasi cu siguranta pe acela care trateaza textul din Romani cu privire la „toate zilele sunt la fel”.
    Acum 20 de ani cand ma luptam si eu cu deosebirile dintre biserici a fost pentru mine important sa inteleg ca desi fratele Pavel a scris asa, totusi nu exista crestini care sa considere ca zi de inchinare una din celelalte 5 zile, ci doar pe cele 2 : sambata si duminica.
    Nu crezi ca e interesant ?
    Apoi, e adevarat ca mantuirea nu are de-a face cu zilele, dar are de-a face cu poruncile Domnului.
    Adica tot apostolul Pavel ne spune ca anumite categorii de oameni, DACA NU SE POCAIESC, pot sa-si ia adio de la mantuire.
    Si gasim scris de el tot felul de nelegiuiti care calca una din poruncile Decalogului.
    (Cunoastem astazi, de la Mantuitorul nostru drag, ca poruncile Decalogului au adancimi ametitoare – ai scris despre asa ceva).
    Asa incat, daca una din poruncile Decalogului se refera la o zi anumita, atunci porunca aceea are si ea treaba cu mantuirea.
    La incheiere : ceea ce BAZS invata este ca noi respectam cele 10 Porunci pentru ca AM FOST mantuiti si nu pentru ca SA FIM mantuiti.
    Mantuirea, frate Mihai, este DOAR prin sangele Domnului Isus Hristos – asa cred majoritatea azs.
    E posibil ca ici colo sa mai intalnesti vreun frate care tine sambata ca sa fie mantuit.
    Imi pare rau daca ai intalnit pe cineva cu problema asta si din cauza asta ai scris ca si cum toti azs respectam poruncile ca sa fim mantuiti. Nu-i adevarat !
    Dar odata ce-am fost mantuit prin jertfa Domnului, cum sa calc poruncile Decalogului ?

    Frate drag, iti doresc din inima ca binecuvantarea Domnului Isus Hristos sa fie peste tine si familia ta.

  3. Mihai Ile says:

    Dece atîta teorie cu privire la ziua săptămînală de închinare?
    În Noul Testament găsim referiri la toate celelalte porunci din decalog, dar Domnul Isus și apostolii nu se referă la porunca a 4-tra.
    De exemplu, găsim referire la celelalte porunci:
    -să nu furi!
    -să nu precurvești! etc.
    dar nu găsim referiri la porunca a 4-tra. pe care adventiștii o consideră cea mai importantă din decalog.
    Dimpotrivă, însuși Domnul Isus a fost acuzat de încălcarea Legii, fiindcă a călcat porunca a 4-tra.
    Mîntuirea nu constă în ținerea unei zile, ci în primirea, – prin credință – a jertfei Domnului Isus.
    De asemeni, niciunul din apostolic, – sau ceilalți scriitori ai Noului Testament nu face caz din ținerea unei zile. Și acest lucru e normal, din moment ce unii oameni sînt obligați de îndatoririle de seviciu să lucreze în ziua Sîmbetei.
    Dacă adventiștii vor să se închin Sîmbăta; s-o facă! Eu nu-i pot acuza că se roagă și slăvesc pe Dumnezeu Sîmbăta; așa cum nici ei nu mă pot acuza pe mine că-L laud pe Dumnezeu, mă rog și-L slăvesc Duminica; sau într-o altă zi.
    Oare n-a știut Domnul Isus și apostolii că pe parcurs vor apare aceste discuții contradic-orii cu privire la ziua de închinare? Cu siguranță că au știut! Cu toate acestea ei nu au înfierat ziua Sîmbetei ca zi de închinare și nu s-au pronunțat împotriva închinării în alte zile; așa cum s-au pronunțat cu privire la alte porunci.
    Să nu pierdem vremea contrazicîndu-ne unii pe alții.
    Și cei ce vor să fie mîntuiți prin faptele Legii, s-au despărțit de Hristos,; au căzut din har.
    Să rămînem la harul lui Dumnezeu, căci prin har am fost mîntuiți, – prin credință – și aceasta nu vine de la noi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să n se laude nimeni. De fapt, niciunul dintre noi nu ținem Legea în așa măsură, ca să ne declarăm mîntuiți fiindcă o ținem. Dacă, – măcar un singur om – ar putea fi mîntuit prin ținerea Legii, Domnul Isus a murit degeaba. Nici adventiștii, – cari fac atîta teorie din ziua Sîmbetei – nu țin Legea; – nu țin nici chiar Sîmbăta – așa cum se cuvine. Dar celelalte porunci, așa cum le-a enunțat (nu Moise) ci Domnul Isus. N-ai păcătuit niciodată cu privirea? N-ai urît pe nimeni, așa încît să fii considerat un criminal, după Legea lui Hristos?

  4. Eugen says:

    Stimate Dorin,

    Nic eu nu doresc sa intram in polemica. Ma bucura faptul ca Dumnezeu descopera copiilor Sai Adevarul in aceste vremuri tulburi.
    In ceea ce priveste Evrei 3 si 4 sunt de acord cu dumneavoastra ca este vorba de odihna mantuirii/salvarii si nu de odihna de Sabat. Ceea ce pierdeti insa din vedere este faptul ca aceasta odihna este asociata/comparata cu odihna zilei de Sabat si din acest motiv se spune ca ramane dar o zi Sambata. Faptul ca in Biblia ortodoxa apare Sambata, ar trebui totusi sa va puna pe ganduri, mai ales in Exod 20 cand este vorba de porunca a patra, pentru ca in acel timp (1688) crestinii stiau care este adevarata zi de odihna si din acest motiv nu au alterat Scriptura asa cum o fac unii astazi!
    Raspundeti-va la intrebarile pe care vi le-am adresat anterior, in mod logic (caci faceati apel la ratiune si judecata) si veti gasi ca LEGEA NU s-a schimbat si ca Sabatul/Sambata a ramas in picioare de la Creatiune! Cred ca sunt atatea argumente in favoarea acestei zile/SEMN incat, facand apel la logica, nu se poate sa te ratacesti…
    M-as bucura sa intelegeti aceste adevaruri, caci ele privesc un adevar mult mai profund si anume acela ca Dumnezeu doreste inchinatori care sa ASCULTE de Cuvant si sa se inchine asa cum El doreste! Va veni o zi, un timp, in care Dumnezeu se va manifesta in mod puternic iar cei care L-au ascultat si au pazit Poruncile Sale vor fi rasplatiti… doar aceia care nu si-au plecat genunchiul inainte Baalilor si decretelor omenesti.
    Putem observa o paralela foarte frumoasa intre Daniel cap.3 si Apocalipsa 13, intre chipul de aur sau falsa inchinare si adevarata inchinare Ezechiel 20:12.20.
    Va doresc numai bine si sanatate spirituala si fizica!

    Eugen

  5. Dorin says:

    Nu mai vreau sa intru in discutii contradictorii privin Sabatul, am facut-o deja cu fratele Lori Balogh. Deocamdata asta este Lumina are mi s-a dat. Ma rog sa inteleg mai multe si mult mai profund Cuvantul Domnului.
    Ideea mea era ca nu mi se pare logic sa „culegem” doar versetele care ne convin din diferite traduceri ale Bibliei. Eu unul compar traducerea Cornilescu cu King James plus ca mai am o aplicatie pe telefon cu textul in original in care se explica diferitele sensuri ale cuvintelor folosite in Biblie. Citand dintr-o Biblie ortodoxa nu raspunde deloc, dupa mine, intrebari privind tinerea Sabatului.
    Pe urma, despre odihna sabatica din Evrei capitolele 3 si 4 am scris mai sus printre comentarii ceea ce inteleg eu la ora actuala, ceea ce Duhul Sfant imi descopera. Cititi ambele capitole din Evrei (3 si 4) si veti intelege ca nu e vorba de o zi de Sabat acolo.
    Iar vis-a-vis de Apocalipsa 1:10 va pun intrebarea care am pus-o si fratelui Lori Balogh. Daca Ioan Evanghelistul e acelasi cu Ioan care a scris Revelatia (si noi stim ca da), cum se face ca in Evanghelia sa, unde e vorba de Sabat foloseste cuvantul Sabbath dar in Apocalipsa 1:10 foloseste “he Kuriake Hemera“? Daca era vorba de Sabbath, nu e logic sa fi folosit acelasi termen?
    Eu ca si crestin non-sabatarien nu ma inchin duminica soarelui (Sunday) precum nici d-voastra nu va inchinati sambata lui Saturn (Saturn’s Day). Am o inchinare sincera in Duh si Adevar Lui YAHVE Creatorul acestui univers si Fiului Sau preaiubit, Isus Christos, Mantuitorul acestei lumi pacatoase.
    Fiti binecuvantat

  6. Eugen says:

    Iar vizavi de faptul ca nu ati gasit in NT exprimarea „aberatii”, dati-mi voie sa va contrazic: in Mat.22:29, Mar. 12:24.27, Domnul Hristos le spune exact acest lucru in alte cuvinte! Ba inca, intr-un loc, este si mai dur: „… pui de naparci!”…

  7. Eugen says:

    Stimate Dorin,

    Multumesc pentru remarci si apreciez sinceritatea dumneavoastra!
    Cand ma refeream la aberatii ma refeream la a spune ca ziua de Sabat s-a schimbat din Sambata in Duminica. Ceea ce am afirmat este in conformitate cu ceea ce am scris.
    Nu inteleg de ce sunteti deranjat daca nu faceti parte din aceasta categorie…
    In plus, nu am scris toti, am scris unii, fara a mentiona nume si fara vreo intentie rea. Si „aberatie”, daca veti cauta in dictionar, inseamna abatere de la ceea ce este corect!
    Ca ziua de Sambata nu s-a schimbat si ca este tot Sabat, ne-o dovedeste cap.4 din Evrei, la versetul 9, unde ni se spune ca ramane o zi de SAMBATA pentru „narodul” lui Dumnezeu!
    Asadar, Apoc. 1:10 nu isi propune sa spuna ca s-a schimbat ziua Domnului, caci s-ar fi contrazis cu Evrei 4:10!!!
    In plus, Domnul Hristos nu ne spune nicaieri ca s-a schimbat Legea, caci daca aceasta s-ar fi putut schimba, mai era nevoie de jertfa? Puneti-va in mod onest aceaste intrebari si cautati raspunsul care sa nu contrazica Scriptura.
    Daca veti cauta in Strongs veti vedea ca la Apoc. 1:10 se spune „Ziua care apartine Domnului” si care este Sambata inca din Geneza 2!
    Dumnezeu ne-a inzestrat nu doar cu inima ci si cu ratiune pentru a intelege logic Cuvantul Sau si pentru a cauta Adevarul si nu pentru a ne sustine o pozitie sau alta!
    Binecuvantari ceresti!

  8. Dorin says:

    N-am gasit in NT vreun text in care Isus sa raspunda carturarilor, fariseilor sau saducheilor cu expresia „astea sunt aberatii”. Spunand ca unii vorbesc aberatii nu va pune in situatia de al urma cu adevarat pe Christos. Am fost si eu in situatia asta dar era la inceput. Cineva care spune ca ar cunoaste Adevarul dar spune ca ceilalti vorbesc aberatii se contrazice singur. Iar vis-a-vis de Biblia Cantacuzino ati uitat sa precizati ce scrie in Apocalipsa 1:10 „Fuiu cu duhul intr-o zi de dumineca si auziiu denapoia mea glas mare ca de trambita”. (http://www.sfantascriptura.com/Biblia_Bucuresti_1688.pdf)
    Fiti binecuvantat

  9. Lori Balogh says:

    Multumesc pentru completare !
    Cu stima,
    Lori B.

  10. Eugen says:

    Cred ca dovezile sunt mai multe in favoarea Adevarului decat in favoarea aberatiilor pe care le sustin unii pe aici…

  11. Eugen says:

    Pentru cei care sustin ca nu Sambata este Ziua a Saptea:
    „Adu-ți aminte de ziua Sâmbetei, să o sfințești pre ea. Șase zile să lucrezi și vei face toate lucrurile tale, iară a șaptea zi, Sâmbăta Domnului Dumnezăului tău, să nu faci într-însa tot lucrul, tu și feciorul tău, și fata ta, sluga ta, și slujnica ta, … Ieșirea (Exodul) Cap. 20:8-10, Biblia Cantacuzino, 1688.

  12. anna says:

    Frate Balogh,
    Faptul ca ne respingeti (pe Anna si pe Yosi) de pe blog este pentru ca respingeti Adevarul ce vine prin noi, asa cum ne-a fost el incredintat noua evreilor atunci cand am devenit crestini. Acest Adevar s-a pastrat nealterat de-a lungul vremii pentru cine l-a cautat, pentru ca Dumnezeu si-a prezervat o ramasita in toata vremea. Dvs. respingeti acest Adevar (nu ma refer numai la Calendar ci la toate comentarile noastre pe blog) pentru ca ele sunt in contradictie flagranta cu doctrina bisericii AZS din care faceti parte. Ca nu va intereseaza Adevarul este confirmat de asigurarea ce ne-o dati ca nu ne veti deranja niciodata pe blogurile noastre. Ori tocmai acesta a fost motivul pentru care v-am vizitat noi: Difuzarea Adevarului asa cum a fost el incredintat evreilor crestini de la inceputuri. Ceea ce a fost incercare/cernere pentru Israelul natural in secerisul veacului lor = Adevar present pentru ei atunci, care i- a separat pe “israelitii adevarati” de Biserca Nominala Judaismul. In zilele noastre” Israelul spiritual” este incercat/cernut in timpul secerisului present = Dumnezeu vrea sa-i scoata pe “israelitii adevarati” din Bisericile Nominale care deţin aşa de multe doctrine contrare Cuvântului lui Dumnezeu. Insa cei greoi la crezut şi greoi în actiune resping Adevarul si aleg Biserica Nominala la fel ca evreii din vechime). In ce priveste poporul evreu de azi la care ne trimiteti pentru ca suntem evrei, ei sunt inca impietriti la Adevar, si ne sunt potrivnici, tot ca la inceput.Nu fara speranta insa!

  13. anna says:

    Frate Balogh,
    Intrebarea pusa de dvs. Care zi din Gregorian o tin ca Sabat e absurda pentru ca eu nu ma raportez la calendarul Gregorian, eu tin Calendarul Ceresc in care zilele sunt numerotate si astfel eu nu ma raportez la zilele planetare, eu am declarat asta cand am descris in comentariile mele ca tin Calendarul Biblic Ceresc dat de Dumnezeu la Creatiune. Sabatul este ziua de odihna poruncita de Dumnezeu dupa Calendarul creat de El pe Cer si nu este nici o analogie cu calendarul creat de om pe pamant. Si atunci n-am cum sa va raspund ce zi planetara tin pentru ca eu nu am zile planetare in calendarul ceresc. Noi copii lui Dumnezeu, nu suntem scosi din lume si cei ce au job se rapoteaza la gregorian pentru existenta seculara si relatiile sociale. Dar in relatia spirituala cu Dumnezeu ne raportam la Calendarul Sau pentru ca Dumnezeu a separat spiritualul de secular.

  14. Lori Balogh says:

    Stimata sora Anna si frate Yosi,
    Consider ca am ajuns intr-un punct in care trebuie sa incheiem „dialogul” nostru. Cu siguranta ca fiecare dintre noi are ceva mai bun de facut decat sa faca polemica in jurul unui subiect sau altul.
    Eu va respect opinia cu privire la felul in care intelegeti sa socotiti zilele ( de la rasarit la rasarit ), desi nu mi-ati raspuns la cateva intrebari concrete. Dar sa trecem peste ele… Rugamintea mea este ca si voi sa-mi respectati crezul pe care-l am si sa renuntati la acuzele, uneori necrestinesti, pe care le aduceti bisericii din care fac parte.
    Daca sunteti atat de siguri ca detineti adevarul, aveti o datorie imensa fatza de restul crestinilor si mai ales fatza de poporul evreu, pe care-i considerati gresiti in modul in care se raporteaza la calendar, zile si sarbatori.
    Va sugerez sa va creati propriul blog, in care sa va expuneti crezul. Va promit ca eu nu va voi deranja si nu va voi rapi timpul atat de pretios.
    Cu stima,
    Lori B.

  15. anna says:

    “Vai de cei ce numesc raul bine, si binele rau, care spun ca intunericul este lumina, si lumina intuneric, care dau amaraciunea in loc de dulceata, si dulceata in loc de amaraciune !” ( Isaia 5,20 ) Cit de adevarat fr. Balogh, dar oare cui se adreseaza daca nu tocmai celor orbiti in tagaduire – un vechi proverb evreiesc spune ca cel cu grumazul intepenit nu se pleaca nici macar atunci cand il izbeste Adevarul in cap.”
    “Smeriti-va dar, caci Dumnezeu sta impotriva celor mindri, dar celor smeriti le da har”
    Si acum revenind la subiect pentru edificarea si pecetluirea subiectului legat de Calendarul Ceresc si de cand incepe Ziua Biblica va aduc aminte ca “era ziua Pregatirii Pastelor” Ioan 19:14 cand Isus a fost judecat si jertfit, la ceasul aducerii jertfei de seara in ziua Pregatirii dinaintea Zilei celei Mari = Pastele …Ioan 19:31
    Asa cum a comentat Yosi, cerinta la Pesach este confirmata de descrierea rastignirii in epistola dupa Ioan care confirma ca mielul lui Dumnezeu a fost jertfit in Ziua Pregatirii care precede Ziua Sarbatorii Pastelui. Aceste detalii de tinerea Sarbatorilor nu infirma evidentele biblice covirsitoare legate de cand incepe Ziua Biblica respective cind incepe Ziua 7-a Sabatul, din contra le sustine si anume de la rasarit la rasarit si NU de la apus la apus.

  16. yosi says:

    Consider ca v-am dat suficiente citate explicite din Biblie care sustin clar Calendarul Ceresc pe care eu il tin pentru ca pentru mine este cel mai important sa ma inchin Adevaratului Dumnezeu si sa tin Sabatul Sau dat de El la Creatiune in Calendarul Sau. Antichrist care s-a incumetat sa schimbe Calendarul Ceresc cu Calendarul Gregorian este un alt afront adus Celui Prea Inalt. Si am fost cat se poate de explicit ce Calendar tin si cui ma inchin si multumesc lui Anna pentru comentarile ei extrem de valoroase si educative. Pentru lamuririle care le solicitati legat de cand si de ce au trecut evreii apostaziati la alte calendare: Până în sec. IV, Sinedriul fixa datele calendarului evreiesc. În anul 59, patriarhul Hillel II a stabilit normele de calculare ale calendarului iar Numele lunilor provine de la deformările asiro – babiloniene asimilate de poporul evreu în timpul exilului în Babilon în sec. IV î.e.n. Va sugerez sa studiati Istoria Calendarului evreiesc precum si a Calendarului Ceresc pe care nu-l tineti cu toate ca e Cel Biblic! Ca dovada cit de gresit sunteti, este ca va legati de Sarbatoarea Yom Kippur Lev 23:32 fara sa stiti ca evreii tin post negru pentru pregatirea sufletului si acest post precede Sarbatoarea Yom Kippur si deaceea postul incepe cu o seara inainte: intii sa va smeriti sufletele pentru ziua aceasta; din seara zilei a noua pana in seara urmatoare,si apoi sa praznuiti Sabatul vostru! Aceiasi gresala de nestiinta o faceti cand va legati de Pesach nestiind ca cerinta este cu o seara inainte sa se jertfeasca Pastele Deuteronom 16, 6: “…acolo sa jertfesti Pastele, seara, la apusul soarelui se refera la pregatirea jertfei dinaintea Zilei Mari. Dar nefiind evreu va hazardati cam mult si va bagati in comentarea Sarbatorile stramosesti evreiesti si cum trebuie tinute.Nu cunosteti. Aceasta oricum nu schimba cu nimic evidentele biblice pe care le-am adus legat de Calendarul Ceresc si cand incepe Ziua Biblica si implicit cand incepe Sabatul Biblic de ziua 7a, ca despre asta era vorba si nu despre cum se tin Sarbatorile evreiesti si ce pregatiri le precede.

  17. Lori Balogh says:

    Daca evreii tin sarbatorile religioase dupa calendarul lunar-solar ( nu dupa cel gregorian ), Sabatul saptamanal ( sambata ), care este o sarbatoare religioasa importanta pentru ei, dupa ce calendar il tin ? Conform teoriei d-v, Sabatele evreiesti ar trebui sa cada in oricare din zilele saptamanii. Si totusi, ei tin intotdeauna Sabatul saptamanal ( sambata ). De ce oare ?
    As vrea sa stiu in ce zi va inchinati d-v Creatorului, conform poruncii a patra, daca toate zilele din calendarul gregorian au nume de zei pagani ?
    Cu stima,
    Lori B.

  18. Lori Balogh says:

    Marturisesc ca nu m-am asteptat la atata originalitate in interpretarea Scripturii. Insa originalitatea nu este intotdeauna identica cu adevarul.
    Pe scurt, de ce nu pot accepta teoria d-v:
    Leviticul 23,32: „Aceasta sa fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihna, si sa va smeriti sufletele in ziua aceasta; din seara zilei a noua pana in seara urmatoare, sa praznuiti Sabatul vostru
    Deuteronom 16, 6: „…acolo sa jertfesti Pastele, seara, la apusul soarelui, pe vremea iesirii tale din Egipt”
    Asadar, daca „seara” este identica cu „apusul soarelui”, iar zilele de Sabat erau socotite de la o seara la alta, de ce ii considerati „smintiti” pe cei care care socotesc ziua de la apus la apus ?
    „Vai de cei ce numesc raul bine, si binele rau, care spun ca intunericul este lumina, si lumina intuneric, care dau amaraciunea in loc de dulceata, si dulceata in loc de amaraciune !” ( Isaia 5,20 )
    Cu stima,
    Lori B.

  19. yosi says:

    In Scriptura “ziua de maine” nu incepe niciodata seara.
    Exemplu in Exod32:5-6 citim in context ca ziua de maine incepe cand se crapa de ziua – interpretare repetata in Scriptura, vezi: Exodus 18:13, Exodus 16:22, and I Samuel 19:11, Esther 2:14. Si in completare pentru dovada ca ziua incepe la rasarit putem cita in context: Leviticus 6:20, I Samuel 9:19, 26; I Samuel 19:10-11, Jonah 4:6-7
    In continuare pentru dovada ca ziua se incheie la apus putem cita in context: Deuteronomy 24:15, Judges 14:18, Judges 19:9, II Samuel 3:35,
    Iata in continuare textele care pastrate in context sunt dovada ca ziua vine inaintea noptii Deuteronomy 9:11, I Samuel 30:17, II Samuel 24:13-15, Job 26:10, Psalm 74:16, Psalm 121:6, Isaiah 38:12-13, Lamentations/plangeri 3:22
    In NT citez fara sa mai fac comentari pentru ca principiul e acelasi Acts/fapte 20:7-11 apoi in Matthew 28:1si in John 20:19 si in Mark 4:35 si exemplele se continua.

    In concluzie cand lumina zilei a trecut si intunericul s-a asternut e o seara, cand au mijit zorile in dimineata urmatoare si a rasarit soarele si s-a facut din nou lumina s-a completata ziua dintii. Astfel zilele se socotesc dela rasarit la rasarit si NU dela apus la apus. . Evreii stapaniti de ratacire si impietrire se incapatineaza sa asculte de traditia rabinica si socot seara ca inceputul zilei urmatoare inselindu-se singuri si smintindu-i pe toti care se iau dupa ei.
    ” Nu e adevarul care ne doare ci faptul ca am fost invatati si am crezut atitea minciuni”. Phil Wilson

  20. anna says:

    Iubiti frati in Domnul,
    Va stimez dar as dori sa nu va rataciti. La argumentul lui Dorin ca Dumnezeu nu ingaduie inselaciunea pentru ca „Dumnezeu a sfintit aceasta a 7-a zi si a pus-o in Decalog inseamna ca El face tot posibilul sa fie cunoscuta iar diavolul n-are decat sa urle de ciuda” va raspund din nou cu Daniel 7:25 prin care Dumnezeu prooroceste insalaciunea si anume ca Antichristul va inlocui Calendarul Ceresc. Saptamana biblica data la creatiune nu are absolut nimic cu saptamana pagana. Zilele biblice ale saptamanii creatiunii, si pe timpul lui Moise, si apoi a lui Hristos, au fost numarate si nu aveau nume, erau:ziua intai, a doua, a treia….a sasea=ziua pregatirii si a saptea=sabatul. Nu purtau nume de zei sau de planete: luni-ziua Lunei, marti-ziua lui Marte, miercuri-ziua lui Mercur, joi-ziua lui Jupiter, vineri-ziua lui Venus, sambata-ziua lui Saturn si duminica-ziua Soarelui. Calendarul lui Dumnezeu este proiectat pe cer, si e invariabil, nu s-a schimbat, e pe cer si acum! Ziua Lunii noi este prima zi din luna care a lasat-o Dumnezeu ca Sarbatoare, apoi incepe saptamana lui Dumnezeu si numeri 7 zile, nu sambata, nici duminica pentru ca Sabatul lasat de Dumnezeu in Calendarul Sau cade pe fazele lunii de pe cer. Totdeauna prima zi din luna este Ziua Lunii Noi (nu face parte din saptamana) dar e zi de inchinare, vezi Isaia 66:23, iar pe fazele lunii de pe cer cad Sabatele Domnului. Nu credeti? Mergeti la Exod 16 si vedeti cum a cazut mana, era in 15=sabat =luna plina cand Moise a zis: maine cade paine din cer, apoi in ziua a 6-a sa culegeti dublu ca e ziua pregatirii=ziua 21, iar in 22 e Sabatul, ultimul patrar.
    Adventistii ar trebui sa stie mai bine decit ceilalti deoarece AZS si-a fondat biserica folosindu-se de calendarul evreiesc lunar-solar dupa care au ajuns la ziua ispasirii pe 22oct.1844. Evreii de azi continua sa foloseasca pentru calculul datelor sarbatorilor religioase calendarul dat de Dumnezeu la creatiune lunar-solar iar pentru afaceri seculare comunităţile evreieşti din intreaga lume folosesc calendarul Gregorian drept calendar civil. Asa ca daca Adventistii se iau dupa evrei de ce sa tina sambata din gregorian dece nu se iau dupa evrei sa tina calendarul evreiesc religios, (care incepe cu ziua a 7-a in Lev.23), in loc sa-l tina pe cel civic/ Gregorian.
    Multa pace.

  21. Lori Balogh says:

    In Geneza 1, 14 ni se spune ca Dumnezeu a creat soarele, luna si stelele pentru a arata “vremile, zilele si anii”. Intelegem da aici ca schimbarea vremilor inseamna schimbarea modului de masurare a timpului. Biblia ne invata sa masuram ziua de la apus de soare la apus de soare ( Geneza 1, 5.8. 13. 19. 23. 31; Levitic 23, 32 ). Astazi omenirea masoara ziua de la 12 noaptea la 12 noaptea. Cine a schimbat “vremile” ( modul de masurare a timpului ) ? Asadar, schimbarea vremilor nu se refera la calendar, asa cum sustineti d-v, ci la modul de masurare a timpului.

  22. Lori Balogh says:

    Cateva precizari:
    1) Adventistii nu accepta sambata ca fiind Sabatul biblic pentru ca evreii tin aceeasi zi saptamanala, ci pentru ca asa cere Creatorul in Porunca a patra. Faptul ca evreii tin aceeasi zi, este doar un argument in plus si o garantie ca ceea ce cred adventistii este corect.
    2) Adventistii nu sustin ca evreii au cazut pentru totdeauna din harul lui Dumnezeu. Trebuie sa facem distinctie intre calitatea de „popor ales”, „semintie aleasa” de Dumnezeu, calitate pe care au pierdut-o prin respingerea lui Mesia, si dreptul fiecarei persoane la mantuire. Sunt doua lucruri total diferite.
    VT este plin de avertismente date poporului evreu de Dumnezeu, prin profetii Sai, ca, daca nu se intorc la Dumnezeu, vor fi lepadati ca popor ales. Cititi, va rog, blestele din Deuteronomul 28 si avertismentele serioase date evreilor acolo. Cititi avertismentele diferitilor profeti ai VT in acelasi sens: „Dumnezeul meu ii va lepada, pentru ca nu L-au ascultat; de aceea, vor rataci printre neamuri” ( Osea 9,17 ). „Poporul Meu ( poporul evreu ) piere din lipsa de cunostinta. Fiindca ai lepadat cunostinta, si Eu te voi lepada si nu-Mi vei mai fi preot. Fiindca ai uitat Legea Dumnezeului tau, voi uita si Eu pe copiii tai !” ( Osea 4,6 ).
    NT este si mai plin de referinte cu privire la lepadarea poporului evreu ca popor ales, fara ca acest lucru sa impiedice mantuirea lor ca indivizi. Pentru a nu repeta argumentele in acest sens, va rog sa cititi articolul „Poporul Israel – Popor alesde la adresa: https://www.loribalogh.ro/2012/01/poporul-israel-un-popor-ales/
    Cat priveste afirmatiile lui Pavel din Romani 11, acestea trebuie corelate cu alte afirmatii ale aceluiasi apostol. De exemplu, in Romani 11,7 el spune „ca Israel ( ca popor ) n-a capatat ce cauta, iar ramasita aleasa ( evreii ca indivizi ) a capatat, pe cand ceilalti au fost impietriti.” Mai mult decat atat, in Romani 9 Pavel ne arata ca „nu copiii trupesti sunt copii ai lui Dumnezeu, ci copiii fagaduintei sunt socotiti ca samanta” ( vers. 8 ). Aici si in alte versete, Pavel aduce ideea unui Israel spiritual, format din evreii care L-au primit pe Christos si crestinii dintre neamuri. La acest Israel spiritual face referire Pavel cand spune ca „atunci tot Israelul va fi mantuit” ( Romani 11, 26 ).
    Un alt lucru care trebuie clarificat: harul se refera la mantuire. Ca indivizi, evreii beneficiaza de acelasi har de care beneficiaza toti oamenii. Dovada se afla in faptul ca tot multi evrei Il accepta pe Christos, devenind crestini. Sa dea Domnul sa Il primeasca pe Mantuitorul toti evreii, nu doar o parte din ei.
    Cu stima,
    Lori B.

  23. Dorin says:

    Aceasta teorie care spune ca nu mai putem cunoaste azi care este ultima zi a saptamani este foarte periculoasa. Spunand ca diavolul a incurcat vremurile si nimeni nu mai poate cunoaste care este aceasta a 7-a zi e ca si cum ai spune ca diavolul are mai multa putere decat Dumnezeu. Daca Dumnezeu a sfintit aceasta a 7-a zi si a pus-o in Decalog inseamna ca El face tot posibilul sa fie cunoscuta iar diavolul n-are decat sa urle de ciuda ca nu poate sa insele toata omenirea. Ceea ce mi se pare insa ciudat la adventistii de ziua a 7-a e ca ei accepta sambata ca fiind Sabatul pentru ca si evreii tin aceeasi zi saptamanala dar in aceeasi masura spun ca evreii au cazut din harul Lui Dumnezeu pentru totdeauna, doar cei care devin crestini pot reprimi harul. Evidente in NT ca poporul evreu va avea un loc important la finalul instoriei omenirii exista (Romani 11 de exemplu). Deci intrebarea mea: daca evreii nu sunt in har, cum stim ca sambata de azi e cu adevarat Sabatul?
    Fiti binecuvantati

  24. anna says:

    Ma surprinde lipsa de discernamant spiritual atunci cand urmarim sa acoperim greseli de doctrina la biserica din care facem parte, cum ar fi aceasta interpretare din Daniel 7:25 „el va rosti vorbe de hula impotriva celui prea inalt, va asupri pe sfiinti celui prea inalt si se va incumeta sa schimbe vremile si legea…”
    Deci, fr. Balogh ati convenit anterior ca “el” din verset se refera la Antichrist adica Papalitatea care ii asupresete pe sfiniti in perioada de Inchizitie a evului mediu, ca mai apoi sa va impotmoliti in acceptiunea ca acelasi Antichrist adica Papalitatea se incumeta sa schimbe “vremea” adica Calendarul lui Dumnezeu si Legea adica Decalogul.
    S-o luam babeste: Despre ce “vremuri” e vorba in Daniel ? Prin analogie in Geneza 1, 14 ni se spune ca Dumnezeu a creat soarele, luna si stelele pentru a arata “vremile, zilele si anii” adica Dumnezeu a creat Calendarul Sau pe cer. Ce intelegem de aici ca inseamna schimbarea vremilor in Daniel?intelegem ca inseamna schimbarea vremilor create de Dumnezeu in Geneza si anume Calendarul.
    Cum poate atunci un copil supus si credincios a lui Dumnezeu sa-si aleaga ziua de inchinare din Calendarul lui Antichrist care s-a incumetat sa schimbe Calendarul lui Dumnezeu ca sa insele omenirea sa i se inchine lui. Fie ca alegeti Simbata, fie ca alegeti Duminica niciuna din aceste zile nu exista in Calendarul creat de Dumnezeu in care zilele sunt numerotate tocmai ca sa o afli pe a 7-a si nu cu denumiri pagane dupa numele planetelor ca in calendarul Gregorian. Chiar nu vedeti inselaciunea?

  25. Lori Balogh says:

    Doamna Anna,
    Nu este vorba de o lupta pentru suprematia unei zile fatza de alta, ci de ascultare de voia lui Dumnezeu. Ceea ce este cu totul altceva ! Iar daca d-v nu gasiti in Biblie nicio dovada ca Sabatul este ziua a saptea, sambata, priviti, va rog, la poporul evreu. De mii de ani, indiferent de calendarele care au existat in lume, el a pastrat sambata ca zi de odihna. Pentru mine, ei sunt garantia ca adevaratul Sabat saptamanal este sambata si nu o alta zi. Insa fiecare poate crede ce doreste…
    Cu stima,
    Lori B.

  26. Lori Balogh says:

    Desigur ca nu ar trebui sa ma acuze nimeni ca tin duminica in acest caz. Insa comparatia acestei situatii cu cea a apostolului Pavel nu este cea mai potrivita.
    Ca evreu, si mai ales ca fost fariseu, el nu putea sa ignore Sabatul, alaturi de celelalte porunci ale Decalogului. Problema care se pune nu este legata de propria sa persoana, ci de indemnurile pe care el le da credinciosilor dintre neamuri cu privire la importanta pazirii Legii lui Dumnezeu, ca semn al faptului ca au fost indreptatiti prin credinta in Christos ( recititi Romani 3,31; 7, 7.12.14; 8,4, etc )
    Un om indreptatit prin credinta dar care continua sa traiasca in neascultare de vointa lui Dumnezeu exprimata in Legea morala se afla in pozitia de a pierde aceasta indreptatire ( vezi Ezechiel 33, 13 ). Multi crestini considera ca lucrarea mantuirii se opreste la simpla iertare de pacate, prin credinta in jertfa lui Christos. Foarte bine ! Dar ce se intampla dupa ce a fost iertat ? Nu trebuie sa creasca „pana la inaltimea staturii lui Christos” ? ( Efeseni 4,13 ) Si cum va creste el daca in mod constant si constient arunca la spate voia lui Dumnezeu exprimata in Legea Sa ?
    In ziua socotelilor finale, se vor rosti cuvinte sfasietoare catre unii care astazi se joaca cu ceea ce Dumnezeu ne-a lasat in Legea Sa: „Departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege” ( Matei 7,23 ) Cuvintele Mantuitorului nu cer nicio interpretare, caci sunt cat se poate de clare. Din context rezulta ca cei carora li se vor adresa astfel de cuvinte nu sunt pagani, nici atei, ci crestini care au facut multe pentru Dumnezeu ( Vers. 21.22 ) dar care au ignorat voit Legea Sa, fie si partial. Nu doresc nimanui sa auda o astfel de sentinta si rostul acestor articole este si acela de a-i constientiza pe crestinii care inca nu inteleg importanta ascultarii de toate Cele Zece Porunci ( nu doar opt sau noua dintre ele ! ) ca intreaga Lege ( inclusiv Porunca Sabatului ) este „sfanta, dreapta si buna” ( Romani 7,12 ) si ca „porunca Legii sa fie implinita in noi, care traim nu dupa indemnurile firii pamantesti, ci dupa indemnurile Duhului” ( Romani 8,4 ).
    Sunt deplin constient ca argumentele prezentate de mine nu pot convinge pe nimeni, si nici nu-mi propun acest lucru, caci aceasta lucrare apartine doar Duhului Sfant. Pe El Il rog sa trezeasca constiintele crestinilor sinceri, cat timp mai este har pe planeta pamant.
    Cu stima,
    Lori B.

  27. cristian ivan says:

    Dragi frati si stimate surori,
    Va invit sa ne rugam Domnului pentru ca lucrurile acestea necesita foarte mare atentie deoarece vorbim despre esenta crestinismului. Conflictul dintre bine si rau a inceput in ceruri, intre Domnul Hristos si Satan. De unde a pornit acest conflict ? Nu a pornit oare de la Legea celor zece porunci care este esenta caracterului Lui Dumnezeu ?
    Dragi mei frati, ma bucur ca intr-o lume atat de agitata voi va ocupati de lucruri asa de importante. Ma rog ca Dumnezeu sa ne lumineze in aceasta problema. ,,Sase zile sa lucrezi… a saptea sa te odihnesti,,Ex.20.8-11 Este singura porunca ce Il aminteste pe Dumnezeu ca si Creator. Oare cine duce cea mai mare lupta ca sa-i faca pe oamenii de azi sa uite de Cineva care a creat totul ? Dumnezeu sa fie cu noi. Amin

  28. yosi says:

    Dumnezeu ne descopera calendarul Sau la Creatiune, total diferit de ceea ce numim noi astazi calendar, adica cel romano-catolic. Un exemplu elocvent este cucerirea Ierihonului, care a durat 7 zile, ceea ce implica incalcarea a cel putin unui Sabbath, explicatia la aceasta este ca evreii au folosit calendarul lunar care incepe cu sarbatoarea lunii noi si au marsaluit 7 zile consecutiv fara sa incalce Sabbathul pentru ca atunci cind incepe o noua luna calendaristica – cea dintii zi din luna este sarbatoarea lunii noi la noi la evrei si apoi numeri 7 zile si e sabbathul care cade invariabil in zilele de 8, 15, 22 si 29 ale lunii. Doar citeva exemple ar fi timpul cind evreii au primit mana din cer confirma folosirea calendarului de pe cer, apoi cititi cum David la curtea lui Saul respecta sarbatoarea lunii noi dupa acelasi calendar si apoi eu pot cita 21 de versete din Sriptura care ar trebui ignorate daca nu consideram Sabbathul dupa Luna de pe cer asa cum calculau evreii din vechime calendarul agricol pentru tinerea sarbatorilor. Sarbatorile evreiesti sint saptaminale=Sabbathul, lunare=sarbatoarea lunii noi, anuale=Sarbatorile asa cum sunt descrise in Lev.23 si se pot calcula exclusiv cu calendarul de pe cer!
    Va citez recorduri din enciclopedii care atesta ca poporul evreu a tinut calendarul lui Dumnezeu de pe cer pe care-l foloseste pina in ziua de azi pentru calculul sarbatorilor.
    “Sabbath and New Moon (Rosh Hodesh), both periodically recurring in the course of the year. The New Moon is still, and the Sabbath originally was, dependent upon the lunar cycle..” Universal Jewish Encyclopedia, p. 410
    “… each lunar month was divided into four parts, corresponding to the four phases of the moon. The first week of each month began with the new moon, so that, as the lunar month was one or two days more than four periods of seven days, these additional days were not reckoned at all.” The Universal Jewish Encyclopedia, Vol. 10, p. 482. Article “Week.”
    “The Hebrew month is a lunar month and the quarter of this period—one phase of the moon—appears to have determined the week of seven days.” Encyclopedia Biblica, p. 4780.
    “…The [early] Hebrews employed lunar seven-day weeks…which ended with special observances on the seventh day but none the less were tied to the moon’s course.” Hutton Webster, in his book, Rest Days, page 254.
    “The Sabbath depending, in Israel’s nomadic period, upon the observation of the phases of the moon,…could not, according to this view, be a fixed day.” http://www.jewishencyclopedia.com

    Acest calendar ceresc l-au tinut evreii si in timpul lui Hristos si dupa caci numai acest calendar determina Sarbatorile lor saptaminale, lunare, anuale la care ei se adunau. Si tinerea acestui calendar s-a pastrat pina in ziua de azi la cei ce au aleas sa se inchine adevaratului Dumnezeu si sa nu se altereze cu interesele seculare ale societatii. (Banul si afacerile au stat la baza acceptarii unui calendar pagan universal)

  29. anna says:

    Sambata contra Duminecii – batalia pierduta pentru suprematie?!
    Nu gasim niciunde in Scriptura cuvintul Simbata nici ca Simbata este Sabatul si nici ca Sabatul este un ciclu la fiecare 7 zile din calendarul Gregorian cum se tine acum. Din Geneza aflam ca Dumnezeu a sfintit ziua a saptea din saptamina data de El la creatiune. De unde incepem numaratoarea si la ce ne raportam cind vorbim de numaratoarea zilelor? Toate aceste intrebari, si altele cum despartim lunile intre ele, cind incepe o noua luna cind incepe o noua saptamina, sau cind incepe un an nou, ne trimit la observarea calendarului, unde gasim impartirea timpului in ani, luni si zile. Urmatoarea intrebare este: Dupa care calendar ne ghidam azi, sau mai bine zis ar trebui sa ne ghidam, ca sa aflam cum Dumnezeu vrea sa stim despre acest lucru?

    Astazi cea mai mare parte a globului recunoaste calendarul Romano-Catolic cu saptamana planetara. O scurta istorie a acestui calendar: calendarul de azi este urmare a unei ajustari a calendarului Iulian, ajustarea a avut loc in anul 1582 si a fost facuta la ordinal papei Gregoriu XIII de catre un astronom iezuit. Pina la acea data era in folosinta calendarul Iulian, care si el la rindul lui a fost o ajustare facuta in anul 46 B.C. de catre Iulius Cezar. Aceste calendare au fost si sunt calendare solare doar, si nu lunar-solar asa cum a lasat Dumnezeu la creatiune cind a lasat ca soarele, luna si stelele sa fie cele care dermina anotimpurile, zilele, festivalurile, anii.

    Daca acceptam ca Sabatul este ziua Domnului, zi pe care Dumnezeu a creat-o si binecuvintat-o la Creatiune inainte de a aparea acest calendar roman, atunci de ce ne folosim de un calendar pagin ca sa recunoastem ceva ce Dumnezeu a creat invarabil pe cer dupa planul Sau?

    Ce va ajuta sa stiti cind incepe sau se termina o zi? Este Soarele care rasare si apune dupa porunca lui Dumnezeu. Ce va ajuta sa stiti cind incepe o noua luna calendaristica? Este luna de pe cer care la fel apare dupa porunca lui Dumnezeu. Ce va ajuta sa stiti cind incepe o noua saptamina, sau cind este a saptea zi din saptamina? Este luna de pe cer cu fazele ei (new moon, 1st quarter, full moon, last quarter),cea care ne spune acest lucru. Aceste stele fac parte din calendarul lui Dumnezeu, calendar pe care omul nu il poate ajusta sau schimba; ceea ce poate insa, este sa creeze un alt calendar diferit de cel creat de Dumnezeu, impartind timpul dupa voia lui independent de porunca lui Dumnezeu. Cum putem sa credem ca Dumnezeu l-a imputernicit pe papa Grigoriu XIII sa determine cind este Sabatul Domnului?
    Geneza se refera la Creatiune si la Calendar concomitent!
    NU PUTEM SA ACCEPTAM PE UNA SI SA O IGNORAM PE CEALALTA, PENTRU CA INFORMATIILE NI S-AU DAT CONCOMITENT, ELE SE LEAGA!!!

  30. Dorin says:

    Frate Lori Balogh, daca azi vi s-ar da misiunea sa duceti Evanghelia neoprotestantilor non-adventisti si sa dovediti din Scripturi ca Sabatul e inca valabil azi (ceva de genul Fapte 18:28 dar aplicat Sabatului), iar pentru asta ati merge in fiecare duminica in bisericile lor, am putea spune despre d-voastra ca tineti duminica?
    Cu mult respect si binecuvantari

  31. Lori Balogh says:

    Frate Timotei,
    Ma bucur ca ne numiti frati pe cei care ne straduim sa respectam porunca a patra asa cum a lasat-o Creatorul. Aceasta inseamna ca inca mai exista punti de legatura intre noi.
    Cuvintele „sambatari”, „sabatisti” sau „sabatatrieni” poate nu suna chiar atat de bine, dupa cum nu ar suna bine ca noi sa va numim pe cei care tineti duminica „duminicari”. Insa aceste cuvinte reflecta o parte din crezul pentru care multi crestini au fost persecutati, au pierdut averi, locuri de munca, pozitii sociale inalte sau chiar viata.
    Cu privire la textul din Galateni 4,10.11, va rog sa incercati sa intelegeti contextul in care Pavel a scris aceste cuvinte si la ce se refera ele. Nicidecum ele nu se refera la pazirea Sabatului, pe care, de altfel, insusi Pavel il respecta.
    Cu stima,
    Lori B.

  32. timotei says:

    Fratilor SAMBATARI ,Voi paziti zile luni vremi si ani…Ma tem sa nu ma fi ostenit degeaba pentru voi…Gal.4:10,11

  33. Dorin says:

    N-a spus Isus ca vamesii si curvele (nu carturarii) merg in Imparatie inaintea lor, a preotilor?
    scuze pentru marea gresela

  34. Dorin says:

    Domnule Goerge, datinile vin din credinta? N-ati citit cum Isus ii acuza pe farisei ca desfiinteaza Legea si tin datinile lor? Cum sa vina datinile din credinta? Cititi in Marcu 7:9-13.
    Sau n-ati citit ca Isus a fost circumcis cand era bebe, in ziua a 8-a, dupa Lege, iar cand a devenit adult s-a dus sa fie botezat? De unde aceasta schimbare privind botezul? De cine ascultati d-voastra: exemplul oamenilor sau exemplul Mantuitorului?
    Si nu o mai tineti cu Evrei capitolul 4, cititi si capitolul 3 sa intelegeti bine lucrurile. Nu se vorbeste acolo nici de Sabat nici de duminica. Ci de o odihna ca de Sabat, e cu totul altceva.Se vorbeste de faptul ca Iosua nu le-a dat odihna (evreilor)! Prin Iosua a dat Dumnezeu Sabatul sau prin Moise? Ia mai puneti mana sa cititi VT.
    Inca mai cred ca nu spuneti toate acestea din reavointa (dar probabil domnul Balogh are mai multa experienta decat mine). Asa ca vreau sa ma conving. Ati pus intrebarea: „Dumnezeu a avut grija mai mult de poporul lui in Vt decat de biserica sa?!?”. Cum se face atunci ca marii preoti ai Israelului nu l-au recunoscut pe Isus ca Mantuitor, ca Christosul promis de Dumnezeu? Nu exact asa gandeau si ei? Cine esti tu sa ne inveti pe noi (preotii si carturarii), noi avem ca tata pe Moise, noi stim Legea pe de rost si o aplicam exact cum ne-a lasat-o Dumnezeu! Chiar asa a fost domnule George, sau exact invers? N-a spus Isus ca vamesii si carturarii merg in Imparatie inaintea lor, a preotilor? ce faceau deci preotii si Lui Isus nu-i placea? Puneam datinile lor inaintea Legii, inaintea Decalogului dat de Dumnezeu!. Ce face azi Biserica (ortodoxa, catolica)? Pune datinile inaintea harului, inaintea Duhulu Sfant! Asa ca nu mai spuneti ca Biserica asta e continuatoarea invataturilor lui Isus Christos, puneti mana pe Cuvantul scris si rugati-va ca Duhul Sfant sa va calauzeasca.
    Fiti binecuvantat

  35. Lori Balogh says:

    Sincer, m-as bucura sa nu fie rea-vointa din partea celor care refuza argumentele biblice evidente. Cat despre cei care vor fi mantuiti in functie de lumina primita, sunt pe deplin de acord. Doar Bunul Dumnezeu cunoaste inima omului, limitele lui de intelegere si sinceritatea lui.
    Dar ce parere aveti de afirmatia d-lui George ( se pare ca apartine Bisericii Catolice ): „Totusi cea mai buna dovada e istoria si nu putem sa spunem ca azi adventistii ar putea fi invatati sa nu mai tina sambata fara o impotrivire majoritara.” ? Mie mi se pare o amenintare voalata. Sa inteleg ca bate vant de decret duminical si de Inchizitie ? Poate eu nu am inteles sensul afirmatiei si gresesc…
    Cu stima,
    Lori B.

  36. Dorin says:

    Nu cred domnule Balogh ca e reavointa. Ati fost parte dintr-o astfel de biserica clasica, ortodoxa sau catolica? Pur si simplu asta e lumina care o primesc multi din aceste biserici, ei chiar cred ca biserica e mai presus de Cuvant, ca liderii religiosi sunt inspirati de Dumnezeu sa schimbe lucrurile. Parca asa spune si domul Walter Veith, multi din aceste biserici vor fi maintuiti dupa „lumina” ce au primit-o. Eu ma rog sa nu-mi diminue ravna de a studia Cuvantul care am primit-o ca dar divin de anul trecut incoace.
    Fiti binecuvantati

  37. George says:

    Am mai scris un comentariu dar se pare ca nu a luat comanda. Cel mai bun raspuns este Evrei cap 4. Ca sa intre si neamurile si poporul evreu s-a ales o noua zi. Sau finalul creatiei reprezinta mantuirea sau harul final care a fost facut in prima zi prin Inviere.
    Totusi cea mai buna dovada e istoria si nu putem sa spunem ca azi adventistii ar putea fi invatati sa nu mai tina sambata fara o impotrivire majoritara. Biserica a fost aparata de Dumnezeu ca asa ne-a promis si invatatura ei nu se putea pierde!

  38. George says:

    Raspunsurile mele o sa fie din ce in ce mai scurte. Eu stiam ca nu ajungem nicaieri. Biserica nu poate fi biruita ea nu poate aparea asa din neant prin anul 1844 sau cat o fi fost si asta dintr-o amagire. Eu cred ca marea diferenta intre biserica adevarata si celelalte o reprezinta mostenirea adica invatatura primita de la apostoli in mod direct. Voi nu aveti mostenire ci doar interpretati o carte cum vreti voi ca si ceilalti. Sloganul solo scriptura care apare prima data la Luther si nu inainte a facut prapad imparatiei lui Dumnezeu deoarece a dezbinat acest regat in mii de regate…
    Porunca este aceasi doar ca a fost schimbata ziua. Si asa pamantul e rotund si credinciosii nu se pot odihni in acelasi timp cu Dumnezeu. Dar aici vorbim de formalism. Daca din punct de vedere biblic nu putem ajunge nicaieri in schimb vedem ca istoria ne invata ca nu se putea schimba asa o zi de odihna fara tam -tam si peste tot mai ales ca si azi cred eu adventistii nu ar renunta in ruptul capului la sabat. Apoi biblia ne vorbeste de o raspandire a bisericii nu de o nimicire a ei! Dumnezeu a avut grija mai mult de poporul lui in Vt decat de biserica sa?!? Biblia spune ca noi suntem sarea si lumina pamantului. pai unde au luminat crestinii adventisti o mie si ceva de ani? Pana si domni valdenzi aveau o credinta mult diferita de adventisti! Sunt sute de intrebari care nu pot raspunde adventistii. Si de aceea se si faramiteaza in continuare. Prn anii 1990 am intrebat un grup de adventistii daca Domnul o sa vina pana in anul 2000. Ei au ras si au zis ca normal ca vine pana atunci si chiar mai devreme. In fine eu am intrat aici numai ca sa arat iar un neadevar adventist cum ca aia sau adunat sambata. Mai era si acel lucru amuzant ca biserica r catolica a ucis milioane de crestini. De parca aia nu ucideau catolici… Si erau si aia asa de crestini ….Cum zice Luther: mai rai ca prelatii catolici:))
    Tot ca o constatare spun ca semnul fiarei nu este reprezentat de mana (de lucru) si de frunte (mintea omului.) deoarece biblia spune(sesizezi?) Si a facut ca toti, mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasca un semn pe mana dreapta sau pe frunte,

  39. Lori Balogh says:

    D-v spuneti: „legea nu e schimbata ca tot 6 zile muncim”. Marturisesc ca nu m-am asteptat la un astfel de raspuns din partea unui crestin care mi-a dat impresia initiala de seriozitate. Cum puteti afirma ca nu ati schimbat Legea lui Dumnezeu din moment ce munciti in ziua despre care Creatorul a poruncit sa ne odihnim si va odihniti in ziua despre care El a zis sa muncim ?
    Legea lui Christos din NT este aceeasi cu a Tatalui din VT, caci Ei sunt Una. Iar „Christos este Acelasi: ieri, azi si in veci ” ( Evrei 13,8 ). La Dumnezeu nu exista standard moral dublu, asa cum d-v considerati in mod gresit. Sunteti d-v o autoritate mai mare ca a lui Dumnezeu ? Sau biserica din care faceti parte are o autoritate mai mare decat a Bibliei ?
    Ceea ce afirmati imi dovedeste ca, cel putin in cazul d-v, este vorba de rea-vointa si nu de necunoastere. Ati facut o multime de afirmatii false si ar trebui sa va raspund cateva zile la rand pentru fiecare din ele. Insa ma opresc aici si va rog si pe d-v sa nu mai postati niciun comentariu, caci va fi ignorat. Daca as fi vazut un dram de sinceritate in cunoastrea adevarului si putin respect in dialogul purtat cu un om pe care nu-l cunoasteti, as fi continuat. Atitudinea d-v imi spune ca este bine sa ne oprim aici, lasand ca Bunul Dumnezeu sa aprecieze lucrarea si afirmatiile fiecaruia.

  40. George says:

    Cat despre lege e mult de scris. In primul rand legea nu e schimbata ca tot 6 zile muncim. Se stie ca pamantul fiind rotund un om cand se odihneste sambata altul munceste ca la el este Duminica. Noi crestinii respectam legea dar legea noua a lui Iisus care este asemanatoare celei vechi. Tot astfel, fratii mei, prin trupul lui Hristos, si voi ati murit in ce priveste Legea, ca sa fiti ai altuia, adica ai Celui ce a inviat din morti; si aceasta, ca sa aducem rod pentru Dumnezeu.
    Se vede clar ca asa cum femeia este dezlegata de lege si noi suntem dezlegat de ea prin moartea Domnului Iisus. Dar suntem legati de una noua! Dar acum, am fost izbaviti de Lege si suntem morti fata de Legea aceasta care ne tinea robi, pentru ca sa slujim lui Dumnezeu intr-un duh nou, iar nu dupa vechea slova.
    Dar sa nu mai ne obosim. Biserica ortodoxa a creat canonul Nt si nu Nt este mai mare ca biserica ci biserica este mai presus de orice interpretare sau rastalmacire.
    Voi sunteti sarea pamantului. Dar daca sarea isi pierde gustul, prin ce isi va capata iarasi puterea de a sara? Atunci nu mai este buna la nimic decat sa fie lepadata afara si calcata in picioare de oameni. (Mat.5:13)
    Dar ce poate insemna sarea aici?
    Am putea sa zicem ca biserica adventista nu a tinut sabatul intre anii 1900 si 1910? Putem sa zicem ca o biserica primara a uitat tinerea sabatului asa dintr-o data? Si ce mijloace aveau atunci de comunicare? Mici! Ca a tinut Duminica ca sa nu fie prigoniti?
    E imposibil de crezut deoarece in acele vremuri bucuria era sa-ti dai viata pentru Iisus. Si atunci avem o biserica biruita cea ce contrazice promisiunile Domnului. Dar biblia spune sa nu ne lasam amagiti de unii care prevestesc venirea Domnului si voi spuneti ca tomai acesti rastalmacitori sunt adevaratii crestini..

  41. George says:

    Im cap 4 ( ca si aici cand scrie ca erau adunati in prima zi nu in sabat cum vreti voi sa rastalmaciti) e scris alb pe negru un lucru foarte clar pe care nu-l vreti sa-l aceptati : Caci intr-un loc a vorbit astfel despre ziua a saptea.
    Deci e clar ca se vorbeste despre ziua a saptea. Si mai incolo spune in traducerea voastra:8. Caci, daca le-ar fi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu dupa aceea de o alta zi.
    9. Ramane, dar, o odihna ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu.
    Ca cea de sabat dar nu sabat ci Duminica!
    Dar cum vreti sa recunoasteti ca am dreptate ca atunci a-ti parasi poate nu numai biserica adventista ci chiar crestinismul?
    Eu nu mai are rost sa raspund ca stiu ca nu o duc la cap cu voi eu nici nu vroiam sa intru aici dar ma amuzat ca chiar daca biblia spune ca s-au adunat in prima zi voi spuneti ca s-au adunat sambata!
    Totusi raspund pe scurt la cele ce ai intrebat: La inceput arata biserica romano catolica crestinii erau condusi de prezbiteri ca mai tarziu conducerea bisericii sa fie data episcopului! La inceput se frangea painea in fiecare zi dar apoi se frangea in special Duminica.
    Sunt ceremonii facute de oamenii din biserica spre lauda Domnului asa cum aveti si voi! Liturgia e o mare rugaciune! Binecuvantarile sunt de la Dumnezeu noi facem cereri. Biserica este stalp si temelie al adevarului deci ea poate hotari anumite practici asa cum in fapt si voi aveti. Datinile vin din credinta din cate stiu eu. Se vede asta si in Nt! Preotii au alt rol acuma diferit de cei din vechime. Botezul este pentru toti ca si taiera imprejur. Acolo se refera la cei care stiu sa citeasca. sa inteleaga! Ne rugam la sfinti pentruca ei sunt in viata si ei se roaga pentru noi asa cum face si pavel care se roaga la biserica sa se roage pentru ei. dar cum sa intelegi tu lucrurile astea mai greoaie daca tu intelegi ca biblia scrie ca adunarea a avut loc duminica si tu o plasezi in sabat?!?!?

  42. Lori Balogh says:

    Sunteti liber sa credeti ce vreti despre ziua in care Pavel si-a luat ramas bun de la credinciosii din Troa. Eu nu vreau sa va zdruncin convingerile. Cat despre ideea ca Legea a fost schimbata, aici vreau sa va spun ca sunteti intr-o grava eroare. Insusi Mantuitorul ne asigura ca El n-a venit sa „strice” Legea, ci s-o implineasca ( Matei 5, 17-19 ). Daca in Predica de pe Munte El foloseste de multe ori formularea: „S-a zis celor din vechime…dar Eu va spun…”, aceasta nu inseamna nicidecum ca El a schimbat ceva din Lege, ci doar ca a aprofundat-o, aratand oamenilor ca Legea are si un spirit, nu doar litera. Cand Iisus ne spune ca doar a privi o femeie cu scopul de a o pofti in inima, El nu schimba porunca a saptea, ci o intareste, scotand in evidenta spiritul ei. Insusi Pavel afirma clar: „Deci prin credinta desfiintam noi Legea ? Nicidecum. Dimpotriva, noi intarim Legea” ( Romani 3,31 ). Va rog cu toata dragostea frateasca sa reconsiderati pozitia d-v fatza de falsa idee ca Mantuitorul a schimbat Legea morala.
    Cu privire la argumentul d-v din Evrei 4, va rog sa cititi articolul de la adresa:https://www.loribalogh.ro/2014/01/evrei-4-1-11-ramane-dar-o-odihna-ca-cea-de-sabat/
    Nimeni nu a afirmat ca porunca a patra este mai mare decat alte porunci ale lui Dumnezeu, caci intreaga Lege este la fel de importanta pentru moralitatea ceruta de Dumnezeu. Daca Iisus a vindecat in Sabat, a facut-o pentru a ne arata cum trebuie pazita ziua de odihna: facand bine semenilor nostri aflati in nevoie. Evreii se indepartasera de la spiritul acestei zile, facand din Sabat o zi de restrictii si de poveri greu de suportat. Mantuitorul a „dezlegat” Sabatul de tot molozul poruncilor omenesti, lasandu-ne un model de cum trebuie serbat de urmasii Sai. Ati gasit undeva in Scripturi ca El a sarbatorit ziua intai in locul Sabatului zilei a saptea ? Si daca El nu a schimbat nimic in aceasta privinta, de ce incerca omul sa faca sparturi in Legea divina ? Apostolul Ioan ne spune ca „cine zice ca ramane in El, trebuie sa traiasca si el cum a trait Iisus” ( 1 Ioan 1, 6 ). Va invit sa paziti si d-v ziua pe care a pazit-o Iisus si dupa modelul pe care ni l-a lasat El. Doar in felul acesta putem spune ca traim si noi cum a trait Iisus ( cel putin in privinta zilei de odihna ).
    Cu stima,
    Lori B.

  43. Dorin says:

    domnule George in Evrei capitolul 4 nu e vorba de tinerea duminicii ca zi de odihna. E vorba de cu totul altceva, ca sa intelegeti, cititi si capitolul 3.
    N-ati citit in Faptele Apostolilor cum crestinii frangeau painea in fiecare zi? Am citit ce scrie pe pagina de net recomandata mai sus. Atunci va intreb, daca Sabatul era o lege ceremoniala, si ca toate legile ceremoniale tin de VT si ca nu mai sunt obligatorii de la Isus Christos incoace, cum se face ca bisericile ortodoxe si catolice sunt pline de ceremonii si datini inventate de oameni? Cum se face ca exista preoti, daca jertfele rituale nu mai sunt valabile? Preotul pentru asta a fost pus. Cum se face ca botezati pruncii desi se spune clar in NT ca trebuie sa crezi si sa te pocaiesti ca sa fi botezat? Cum se face ca va rugati la sfinti care sunt fiinte create si nu creatori?
    In fine, cititit cele scrise pe aceasta pagina net (Trebuie creștinul să țină sabatul?):
    http://comori.org/articol.php?item=1247
    Fiti binecuvantat

  44. Lori Balogh says:

    Si eu cred ca ne invartim in loc, fiecare sustinandu-si propria intelegere asupra Scripturii. Va respect convingerea si, asa cum mi-a scris un preot ortodox legat de ziua de odihna poruncita de Dumnezeu, se va vedea la sfarsit unde se afla adevarul. Doar ca va fi prea tarziu atunci pentru cei ce calca poruncile lui Dumnezeu. Ma intreb: Daca adventistii gresesc tinand ca zi de odihna Sabatul, potrivit poruncii a patra din Decalog, oare vor fi exclusi de la mantuire ?
    D-v aduceti argumente extrabiblice de la sfarsitul secolului I. Noi ne bazam pe argumente biblice de la inceputul secolului I. Care dintre ele sunt mai credibile ?
    Argumentul d-v ca Pavel era evreu si de aceea predica in Sabat in sinagoga este fals. In cetatea Filipi nu exista sinagoga si totusi Pavel, impreuna cu un grup de crestini, s-au adunat in afara cetatii, in Sabat, pentru a se inchina lui Dumnezeu in ziua poruncita de El. Daca el ar fi tinut ziua soarelui, era liber sa o faca, caci nimeni nu l-ar fi oprit intr-o cetate pagana.
    Iarasi nu pot fi de acord cu d-v cand sustineti ca porunca a patra este respectata si de cei care tin duminica, deoarece tot sase zile se munceste + o zi de odihna. Potrivit acestei logici, si musulmanii tin porunca lui Dumnezeu, desi se inchina vinerea. Sa nu uitam ca Mantuitorul a spus ca nicio iota sau o frantura de slova din Lege nu va fi schimbata cata vreme vor exista cerurile si pamantul ( Matei 5, 17-19 ). Si atunci, cum indrazneste omul pacatos sa schimbe ceva in Legea cea vesnica a lui Dumnezeu ? Profetia din Daniel 7,25 ne spune cine urma sa faca schimbarea: cornul cel mic, care „va schimba vremile si Legea”.
    Sa ne gandim putin la discutiile aprinse de la Conciliul de la Ierusalim pe tema circumciziunii. Daca pentru o problema relativ minora, cum era cea a circumciziunii, au fost atatea discutii aprinse, oare ce s-ar fi intamplat daca primii crestini ar fi incercat sa schimbe ziua de odihna- Sabatul – intr-o zi de origine pagana ? Oare evreii crestini nu ar fi reactionat violent ? Si totusi, Biblia nu ne aminteste de nicio controversa de acest gen in Biserica primara. De ce ? pentru ca o astfel de problema nici nu a fost discutata.
    Eu propun sa ne oprim aici cu polemica legata de ziua de odihna, caci este neproductiva. As dori mult sa ajungem cu totii in Imparatia lui Dumnezeu si acolo sa discutam pe larg despre adevarurile vesnice ale lui Dumnezeu.
    Cu stima,
    Lori B.

  45. George says:

    Adventistii declara aici ca:1) adunarea a avut loc seara ( vers. 7 ) 7. In ziua dintai a saptamanii, eram adunati laolalta ca sa frangem painea. Pavel, care trebuia sa plece a doua zi, vorbea ucenicilor si si-a lungit vorbirea pana la miezul noptii.
    Nu este deloc convingatoare concluzia la care au ajuns adventii. In primul rand s-ar fi adunat sambata seara nu in prima zi asa cum arata Nt. Apoi ei s-ar fi putut aduna la 5 dupa-amiaza si predica ar fi tinut 7 ore…Daca se adunau in prima zi adica pe la ora 8 seara Pavel nu ar fi plecat a doua zi ci tot in aceasi zi!!!
    Frangerea painii s-a facut Luni dar din cauza ca predica a tinut mai mult nu din alte cauze.
    Apoi e aceasta jonglarie ca legea nu a fost desfintata. Dar daca nu a fost desfintata ea a fost schimbata. Numai cand zice Iisus ca uitatul inseamna adulter si ne dam seama ca legea a fost schimbata. Pe de alta parte porunca 4 este aceasi :8. Caci, daca le-ar fi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu dupa aceea de o alta zi.
    Ea nu este porunca cea mai mare deoarece Iisus se face Domn peste sambata vindecand!!! Daca era cea mai mare porunca atunci nu vindeca caci mai important e sa respecti legea decat sa vindeci un om …sau nu e asa?

  46. George says:

    La un moment dat am ajuns la concluzia ca anumite fraze care le scriam puteau sa dea dezlegare la concluzii diametral opuse de cea ce vroiam sa scriu. Prima fraza care o spuneti arata ca chiar daca v-am convins de adevar nu puteti sa-l luati asa cum e. Apoi dovedeste schimbarea zilei deoarece Pavel trebuia sa plece a doua zi ca sa nu plece in zi de sarbatoare Duminica! Treaba ca s-au adunat intr-o zi speciala e iara trasa de par. Biblia nu arata acest lucru ci: 7. In ziua dintai a saptamanii, eram adunati laolalta ca sa frangem painea. Nu erau adunati pentru Pavel.
    Ai putea sa citesti si una din parerile catolicilor :http://www.bisericacatolica.org/ziua-domnului-sambata-sau-duminica
    Pavel a predicat in zi de sabat deoarece evreii se adunau sambata dupa vechea lege dar cum observa tot un site catolic dupa adunarea de la Ierusalim a apostolilor crestinii se intalnesc Duminica! In fapt porunca ramane neschimbata ca tot 6 zile se munceste….Un site protestant scrie in aceasi idee:3) După ce Pavel spune „de acum încolo, mă voi duce la Neamuri” (Faptele Apostolilor 18:6), Sabatul nu mai este menţionat niciodată.
    Dovezii: – Pe lângă argumentele biblice deja aduse, amintesc că primele menţiuni nebiblice foarte clare despre ţinerea duminicii le avem deja spre sfârşitul sec. I, în Didahia, cap. 14. Acest izvor este recunoscut ca unul din sec. I şi este studiat de foarte mulţi critici eterodocşi din lume, recunoscându-i-se autenticitatea.

    – O altă mărturie despre ţinerea duminicii (κυριακὴ ημέρα), spre sfârşitul sec. I – încep. sec. II, o avem de la Ignatie al Antiohiei, ucenicul Apostolului Petru şi a lui Ioan Evanghelistul. Vezi Epistola către Magnezieni 9:1;
    Ar mai fi si Evrei cap 4 care arata aceasi idee care o prezinta catolicii. Dar nu vreau sa ne invartim pe loc.Oricate dovezi as aduce sunt inutile deoarece scrieti:Sa zicem ca aveti dreptate ( desi eu raman la convingerea pe care am afirmat-o ),
    Si asta fac toti adventistii…

  47. Lori Balogh says:

    Sa zicem ca aveti dreptate ( desi eu raman la convingerea pe care am afirmat-o ), si Pavel s-a intalnit cu ucenicii in ziua intai ( duminica ). Cu ce dovedeste acest fapt ca crestinii serbau ziua intai si nu ziua a saptea ( sambata ) ? Din relatarea biblica reiese clar ca acea intalnire a fost una speciala, nu una obisnuita, fiind prilejuita de plecarea lui Pavel. Cititi, va rog, cu atentie Faptele apostolilor si observati in ce zile avea Pavel obiceiul sa predice oamenilor:
    – In Antiohia, Pavel a predicat in Sabat ( Fapte 13,14.44 )
    – In Tesalonic, Pavel a predicat „dupa obiceiul sau” trei zile de Sabat ( Fapte 17,2 )
    – In Corint, Pavel a predicat timp de un an si jumatate „in fiecare zi de Sabat” ( 1 Corinteni 18, 4.11 ).
    Unde intalniti d-v serbarea zilei soarelui ( ziua intai – Dies solis ) in practica crestina din primul secol ?
    In aceasta privinta, Biserica Catolica este onesta, caci recunoaste ca ea a schimbat ziua de odihna din Sabatul zilei a saptea in ziua intai, ca sa dovedeasca puterea pe care o are.
    Daca doriti detalii, puteti citi articolele de la categoria „Doctrine biblice” / „Ziua de odihna” https://www.loribalogh.ro/category/doctrine-biblice/ziua-de-odihna-doctrine-biblice/
    Cat priveste consumul de bauturi alcoolice de catre evrei, nimeni nu neaga faptul ca evreii ( cel putin unii dintre ei ) foloseau astfel de bauturi. Dar acest lucru este o dezlegare pentru un crestin care se pregateste pentru cer sa foloseasca si el alcool ? Evreii au facut multe lucruri care L-au intristat si maniat pe Dumnezeu. Inseamna ca si noi avem libertatea de a le face ? Pavel spune clar ca nici betivii nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu ( 1 Corinteni 6, 9-11 ).
    Am ajuns la concluzia ca un om care nu vrea sa asculte de Dumnezeu poate gasi in Biblie tot felul de argumente in favoarea ideilor sale. Dar oare astfel de argumente vor fi valabile si in ziua judecatii ? Sunt convins ca atunci, in prezenta sfinteniei lui Dumnezeu, orice argument de felul acesta va pieri si cei care au iubit pacatul, sub orice forma ar fi el, vor amuti, asemenea celui invitat la nunta , dar care nu avea haina de nunta. Nu va doresc nici d-v, si nimanui aceasta trista experienta, ci doresc ca multi, cat mai multi oameni, sa studieze Scriptura in asa fel ca sa faca voia lui Dumnezeu si sa fie mantuiti.
    Cu stima,
    Lori B.

  48. Lori Balogh says:

    Pentru mine, ascultarea de o porunca clara a lui Dumnezeu ( Porunca a patra din Decalog ) este un subiect cat se poate de „relevant”, caci Insusi Mantuitorul ne-a spus: „Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele” ( Ioan 14,15 ). Asadar, ascultarea nu este un lucru lipsit de importanta, caci ea este manifestarea dragostei fatza de Dumnezeu.
    Daca „dragostea este implinirea Legii” ( Romani 13,10 up. ), ce poate sa insemne calcarea Legii ( sau doar a unei singuri porunci din ea ) decat lipsa dragostei fatza de Dumnezeu ? Iar dragostea, este primul rod al Duhului Sfant amintit de Pavel in Galateni 5,22.23 . Din nefericire, pentru multi crestini, ascultarea de voia lui Dumnezeu a devenit nerelevanta, iar aducerea in discutie a cerintei lui Dumnezeu de a asculta de Legea Sa este considerata „intriga”. Este dureros… Un adevarat copil al lui Dumnezeu se raporteaza cu totul altfel la cerintele voiei lui Dumnezeu, asa cum sunt exprimate in Legea sa.
    In alta ordine de idei, pe vremea lui Pavel nu se folosea termenul „duminica” pentru ziua intai a saptamanii. Acest termen a aparut mult mai tarziu, in secolul al doilea. Aceasta era cunoscuta de evrei ca ziua intai, iar de pagani „Dies solis” ( Ziua soarelui ). Incercarea de a crestina o zi pagana este sortita esecului, caci este nebiblica si este impotriva voiei lui Dumnezeu. Iar cine se impotriveste voiei Sale va trebui sa dea socoteala de atitudinea sa la judecata finala:
    „Sa ascultam dar incheierea tuturor invataturilor: Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui. Aceasta este datoria oricarui om. Caci Dumnezeu va aduce orice fapta la judecata, si judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rau.” ( Eclesiastul 12, 13.14 )
    Ma rog Bunului Dumnezeu sa va trezeasca la realitate prin Duhul Sau cel Sfant si sa luati atitudinea corecta fatza de voia Sa, pentru a ne bucura de mantuirea Lui. As dori mult sa ne intalnim pe plaiurile ceresti si acolo sa ne cunoastem, impartasindu-ne experientele traite pe acest pamant trecator.
    Cu stima,
    Lori B.

  49. George says:

    Nimeni nu face intrigi.Biserica adventista are modelul ortodox acela de a accepta dialogul. Dar aici biserica adventista greseste ca si in alte locuri si as zice intentionat! Deci ei vor sa zica ca sau adunat in fapt sambata seara chiar daca biblia scrie ca duminica! Adica creaza aceasta confuzie deoarece stim ca adventistii au sambata doua adunari una dimineata si una seara! Deci adventistul zice :uite sau adunat in fapt sambata! cea ce am demonstrat ca nu aveau cum. Eu am mai vorbit cu multi adventisti despre acest subiect si nu inteleg nici azi cum de pot sa fie atat de neantelegatori deoarece biblia zice clar : in ziua intaia! Nu in sabat!
    Dar ei nu inteleg ca evreii beau vin si ca mustul are alcool! ei nu vor sa inteleaga si alte lucruri dar e treaba lor.
    Ce am inteles eu din studiul bibliei este ca Dumnezeu si-a condus mereu poporul nu prin citate ci prin grija Lui fata de popor prin diferite mijloace! (biserica nu poate fi biruita). sarea care reprezinta poporul adica biserica si care nu se poate pierde! dar vedem ca sarea s-a pierdut si a fost regasita prin White!?

  50. Vasiloni Ionel says:

    Oricit se vrea de unii sa sa spuna ca tinere duminicii nu are suport biblic,ramine clar ca ziua dintii a sapta. este o zi a bucuriei(Matei 28;9),dar si o zi a pacii(Ioan 20;19,21).Si ce sunt aceste doua lucruri,bucuria si pacea?Sunt roade ale Duhului Sfint.Si in ce zi a avut loc pogorirea Duhului Sfint?Fapte,2;1In siua Cinzecimii,aceasta era in ziua dintii a saptaminii,dumineca Asa ca ziua dintii are si ea binecuvintarile ei.Credinciosii nascuti din nou,da se odihnesc in aceasta zi,si scopul ptr.care fac lucrul acesta este bucuria si pacea in Domnul si Mintuitorul Isus.Ocupati-va de alte subiecte mai relevante,cum si faceti si nu mai sustineti intriga,asta nu tine de un copil a lui Dumnezeu.

  51. George says:

    Daca erau adunati cum se aduna azi adventistii in seara zilei de sabat Pavel nu ar fi plecat in a doua zi ci in ziua respectica. Apoi biblia ar fi precizat ca ei sau adunat sambata si nu in prima zi dupa sambata si ar fi mers si treaba cu plecatul a doua zi. Dar in fapt daca ei sau adunat in prima zi adica Duminica asa cum arata biblia (am vazut ca nu putea sa fie seara deoarece Pavel a plecat a doua zi dar daca adunarea ar fi fost seara biblia ar fi spus ca a plecat in aceasi zi) si asa cum se face si azi in biserica care e permanenta adica cea ortodoxa (sau cea catolica) adunarea a tinut pana seara si a doua zi Pavel a plecat ca nu putea pleca in zi de sarbatoare adica Duminica! Deci Pavel a plecat a doua zi ca nu putea pleca Duminica ziua in care se intalnisera deoarece biblia ar fi gresit la numerotare.
    Apoi dovezi sunt cu duiumul in favoarea Duminicii! In primul rand daca Dumnezeu ar fi tinut asa de mult la Nt ca fiind principiul de baza al adevarului nu ar mai fi spus ca biserica este stalpul si temelia adevarului! Apoi se stie ca Nt este carpit exemplu fiind finalul evangheliei dupa Marcu care s-a pierdut fiind inlocuit poate chiar cu o scriere gnostica!!

  52. Lori Balogh says:

    Domnule George,
    Nu stiu daca noi sau nu cumva d-v traiti in minciuna. Din dorinta de a apara o zi falsa de odihna, pe care nu a poruncit-o Dumnezeu, ci oamenii, treceti cu usurinta peste toate dovezile Scripturii cu privire la adevarata zi de odihna.
    Chiar daca ati avea dreptate in ceea ce sustineti cu privire la Fapte 20, 7-11, cum ramane cu toate celelate dovezi in favoarea Sabatului biblic, si nu a duminicii ?
    Si totusi, dupa calculul biblic, cand incepe ziua intai a saptamanii ? Nu incepe cu seara de dupa Sabat ? Si atunci de ce va mira interpretarea ca crestinii erau adunati sambata seara, pentru a-si lua ramas bun de la Pavel ?
    Si chiar daca am accepta si interpretarea d-v, potrivit careia Pavel s-a intalnit cu crestinii din Troa duminica pe zi, cu ce v-ar ajuta acest lucru sa credeti ca adevarata zi de odihna pentru crestini nu este sambata, ci duminica ?

  53. George says:

    Este infiorator in ce minciuna traiti. Voi spuneti:In concluzie, pasajul din Fapte 20, 7-11 zugraveste o intalnire exceptionala, nu una obisnuita, inceputa in seara zilei de sambata ( “seara zilei dintai a saptamanii” ), pana in zorii zilei de duminica….
    Dar biblia spune total diferit: In ziua dintai a saptamanii, eram adunati laolalta ca sa frangem painea. Pavel, care trebuia sa plece a doua zi,(adica Luni)
    Si adunarea a tinut asa mult ca sa facut seara etc etc Adica Luni…

  54. muresan ioan says:

    Amin

Dă-i un răspuns lui cristian ivan

Adresa ta de email nu va fi publicată.