Cat de noua este “Legea cea noua” ?

Cat de noua este “Legea cea noua” ?

“Va dau o porunca noua: Sa va iubiti unii pe altii”

( Ioan 13, 34 )

     Una din cele mai aprige controverse din lumea crestina este legata de valabilitatea Legii morale ( Decalogul, Cele Zece Porunci ) in timpurile Noului Testament. In general, crestinii antinomianisti ( gr. “nomos” – “lege” ) sustin ca, odata cu moartea si invierea Mantuitorului, Legea Celor Zece Porunci, considerata de ei “Legea veche”, a fost inlocuita cu “Legea cea noua”. Aceasta ar fi alcatuita  din poruncile pe care le regasim doar pe paginile Noului Testament.

Sloganul acestor crestini este: “Nu sub Lege, ci sub har”, bazandu-se pe cateva afirmatii gresit interpretate ale apostolului Pavel. Conceptia ca Legea “veche” a fost inlocuita cu Legea “noua”, adusa de Christos, este foarte raspandita in cercurile crestine. Iata ce sustine unul dintre antinomianistii inversunati ( care se declara impotriva Legii “vechi” ), Dale Ratzlaff, un fost pastor adventist si profesor de Biblie, in cartea sa ”Sabbat in Crisis “( “Sabatul in criza” ):

     “Legea cea noua ( data de Christos ) este mai buna decat Legea cea veche   ( data de Moise )” ( 1 )

     “In noul legamant, adevaratii ucenici ai lui Christos vor fi cunoscuti prin felul cum se iubesc. Porunca aceasta de a iubi este repetata de mai multe ori in Noul Testament, asa cum Cele Zece Porunci au fost repetate de mai multe ori in Vechiul Testament.” ( 2 )

Iata cum raspunde Samuele Bacchiochi acestor afirmatii:

     “ Afirmatia ca Domnul Christos a inlocuit Cele Zece Porunci cu porunca mai simpla si mai buna a iubirii este in mod clar negata de Domnul Insusi: Sa nu credeti ca am venit sa stric Legea sau prorocii; am venit nu sa stric, ci sa implinesc. Caci adevarat va spun, cata vreme nu va trece cerul si pamantul, nu va trece o iota sau o frantura de slova din Lege, inainte ca sa se fi intamplat toate lucrurile. Asa ca oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, va fi chemat  cel mai mic in Imparatia Cerurilor; dar oricine le va pazi si va invata pe altii sa le pazeasca, va fi chemat mare in Imparatia cerurilor.” ( Matei 5, 17-19 )

      In aceasta marturie, Christos invata trei adevaruri importante: 1) El neaga de doua ori ca venirea Lui avea scopul sa abroge Legea si Proorocii ; 2) toata Legea lui Dumnezeu, inclusiv cele mai mici amanunte, au o validitate constanta pana la sfarsitul acestui veac; 3) oricine care invata ca poate fi calcata chiar si cea mai mica parte din poruncile lui Dumnezeu se afla sub condamnare divina. Aceasta condamnare ar trebui sa-I determine pe crestinii “noului legamant” sa se cerceteze pe ei insisi.” ( 3 )

Ideea de “Lege noua” adusa de Christos in locul celei “vechi” nu are niciun suport biblic. Nicaieri nu gasim indicii ca Domnul Christos sau apostolii ar fi inlaturat Legea morala a Vechiului Testament in favoarea alteia “noi”, a Noului Testament.

O singura afirmatie a Mantuitorului, pe care o gasim in Ioan 13, 34, aduce idea de porunca noua : Va dau o porunca noua: Sa va iubiti unii pe altii;  cum v-am iubit Eu, asa sa va iubiti si voi unii pe altii !

Din punct de vedere al continutului, porunca nu este deloc noua. Iar Iisus stia prea bine lucrul acesta. In Leviticul 19, 18 sta scris :“Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.” Atunci ce era nou, daca porunca era veche in continutul ei ?

Noutatea consta, nu in continut, ci in forta exemplului: “cum v-am iubit Eu, asa sa va iubiti si voi unii pe altii “ Pana la Iisus, porunca iubirii, desi exista pe paginile Scripturii, nu oferea un model desavarsit al implinirii ei.  Venirea lui Iisus ne-a adus, nu o porunca noua, ci un Model nou al implinirii ei.

Teologul si profesorul englez Edward Heppenstall ofera urmatoarea explicatie cu privire la ceea ce era nou in porunca Mantuitorului din Ioan 13,34:

„Greaca Noului Testament foloseste doua cuvinte care transmit ideea de „nou”. Un cuvant inseamna „recent, care nu a existat pana de curand”, iar celalalt inseamna „primenit, innoit, improspatat”. Acest al doilea cuvant apare in textul biblic citat mai sus. Porunca este straveche, data de la inceput. Insa, atunci cand vine in viata noastra, Christos face toate lucrurile noi. Devenim fapturi noi ( vezi 2 Corinteni 5,17 ). Intr-un anumit sens, suntem tot noi insine, dar in alt sens, suntem oameni noi. La fel stau lucrurile si cu Cele Zece Porunci. Unii ar vrea sa le inlocuiasca cu alte porunci, dar eforturile lor sunt sortite esecului. Decalogul ramane acelasi, doar ca este innoit, restaurat prin Christos la frumusetea lui de la inceput.” ( 4 )

Insusi apostolul Ioan aminteste in prima sa epistola de o porunca noua, care este, de fapt, o porunca veche: „Prea iubitilor, nu va scriu o porunca noua, ci o porunca veche, pe care ati avut-o de la inceput. Porunca aceasta veche este Cuvantul pe care l-ati auzit. Totusi, va scriu o porunca noua, lucru care este adevarat atat cu privire la El, cat si cu privire la voi…” ( 1 Ioan 2, 7.8 )

Care este aceasta porunca noua, dar veche in acelasi timp ? Ne spune tot Ioan: „Cine zice ca ramane in El, trebuie sa traiasca si el cum a trait Iisus” ( 1 Ioan 2,6 ) Si cum a trait Iisus ? Evangheliile ne arata ca El a trait intr-o desavarsita ascultare de Legea „veche”, despre care a marturisit fara niciun echivoc:„Sa nu credeti ca am venit sa stric Legea sau prorocii; am venit nu sa stric, ci sa implinesc…” ( Matei 5, 17-19 )

Afirmatia ca cele doua porunci ale iubirii ( fata de Dumnezeu si fata de aproapele ), asa cum le gasim enuntate in Matei 22, 36-40; Marcu 12, 28- 31 si Luca 10, 27 , desfiinteaza Decalogul Vechiului Testament, inlocuindu-l, este lipsita de logica.

Nu ne putem imagina cum Mantuitorul , invatandu-ne sa ne iubim unii pe altii, ne-ar da in acelasi timp libertatea sa ne purtam urat fata de parinti ( P a 5-a ), sa ucidem ( P a 6-a), sa desfranam ( P a 7-a ), sa furam ( P a 8-a ), sa mintim ( P a 9-a ) si sa poftim tot ce apartine aproapelui nostru ( P a 10-a ).

De asemenea, nu ne putem imagina cum acelasi Mantuitor, invatandu-ne sa-L iubim pe Dumnezeu cu toata inima, cu tot cugetul si cu toata puterea noastra, ne-ar da in acelasi timp libertatea sa ne inchinam la alti dumnezei ( P 1 ), sa ne facem chipuri cioplite si sa ne inchinam inaintea lor ( P a 2-a ), sa dezonoram Numele lui Dumnezeu ( P a 3-a ) si sa calcam memorialul Creatiei – ziua Sabatului, zi pe care El Insusi a sfintit-o si a binecuvantat-o ( P a 4-a ).

De fapt, motivul enuntarii Legii in aceasta forma reiese chiar din cuvintele Mantuitorului: In aceste doua porunci se cuprinde toata Legea si Proorocii” ( Matei 22, 40 )

Asadar, apare aici ideea de rezumat al Legii. Cele doua porunci rezuma esenta intregii Legi morale. Or, este stiut ca un rezumat nu desfiinteaza ceea ce el rezuma . Dimpotriva, un rezumat intareste ceea ce rezuma, pentru ca el este astfel enuntat incat sa usureze memorarea intregului continut pe care-l rezuma.

Nu ar avea niciun sens ca cineva sa afirme ca el respecta porunca rezumat, in timp ce calca poruncile detaliate, fie ca e vorba de poruncile de pe prima tabla, fie ca e vorba de cele de pe a doua tabla a  Legii.

Atunci cand este vorba de lucruri, cand ele se invechesc, le inlocuim cu unele noi. Insa nu procedam astfel in toate domeniile vietii. Dupa ce au trecut 30 sau 40 de ani de casnicie si relatia dintre cei doi soti s-a „invechit”, sotul nu-si schimba sotia cu una noua. Si nici sotia nu-si schimba sotul cu unul nou, pe motiv ca s-a „invechit.”

Nu procedam in felul acesta nici cu copiii nostri care au crescut, nici cu rudele noastre, nici cu biserica din care facem parte, nici cu Biblia, nici cu morala. Unele lucruri „invechite” nu trebuie schimbate, ci doar innoite, primenite si transformate prin puterea Duhului Sfant. Nu avem nevoie de alti parinti, alti soti, alti copii sau alte rude, ci de aceiasi, insa transformati prin Duhul Sfant.

Nu avem nevoie de alta Biblie, ci de acelasi Cuvant al lui Dumnezeu, insa facut nou pentru noi prin Duhul Sfant. Nu avem nevoie de o alta Lege morala, ca si cum cea data de Dumnezeu in vechime ar fi fost imperfecta, ci de aceeasi Lege, insa scrisa de Dumnezeu in inima noastra si innoita in spiritul, intelegerea si trairea ei prin puterea Duhului Sfant. Or, aceasta innoire a fost adusa de Insusi Fiul lui Dumnezeu care ne-a ajutat sa-i intelegem profunzimile si care ne-a lasat un model de traire a principiilor ei.

Unii crestini considera ca in Predica de pe Munte Mantuitorul a pus bazele schimbarii Legii celei vechi. Insa formula repetitiva: „Ati auzit ca s-a zis celor din vechime…dar Eu va spun…”, care apare de sase ori in discursul Sau ( Matei 5, 21.22; 27.28; 31.32; 33.34; 38.39; 43.44 ), nu ne lasa nicio clipa sa intelegem ca El ar fi avut intentia sa schimbe Legea morala. Dimpotriva, cuvintele Sale intaresc autoritatea Decalogului, patrunzand mai adanc, dincolo de litera Legii, in spiritul ei.

Legea „noua” nu este alta decat aceeasi Lege „veche” despre care apostolul Pavel afirma ca este „sfanta, iar porunca este sfanta, dreapta si buna” ( Romani 7,12 ). Ea este aceeasi despre care psalmistul spune: „Temelia Cuvantului Tau este adevarul si toate legile Tale cele drepte sunt vesnice” ( Psalmul 119, 160 ).

Daca Legea morala, care este temelia guvernarii lui Dumnezeu in Univers, ar fi fost schimbata si inlocuita cu o alta lege morala, atunci toate valorile si relatiile pe care le consideram imuabile ar putea fi inlocuite cu altele. Or, aceasta ar conduce la relativism moral. Insa, atata vreme cat Dumnezeu ne garanteaza ca nu Se schimba ( vezi Maleahi 3,6; Iacov 1,17 ; Evrei 13,8 ), nici Legea Sa morala, care este oglindirea caracterului Sau, nu se va schimba.

Lori Balogh

 

Referinte:

( 1 ) Dale Ratzlaff, „Sabbath in Crisis”, Applegate, California, 1990, pag. 73, citat de Samulele Bacchiocchi in „Sabatul sub foc incrucisat”, Ed. Viata si Sanatate, Bucuresti, 2001, pag. 196

( 2 ) Ibidem, pag. 181/196

( 3 ) Samuele Bacchiocchi, „Sabatul sub foc incrucisat”, Ed. Viata si Sanatate, Bucuresti, 2001, pag. 124

( 4 ) Edward Heppenstall, „Mai aproape de Dumnezeu”, Ed. Viata si Sanatate, Bucuresti, 2014, p. 59

Acest articol a fost publicat în Subiecte controversate și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.

5 răspunsuri la Cat de noua este “Legea cea noua” ?

  1. Ionela spune:

    In Evanghelii, Domnul Isus Hristos se Se prezinta ca implinitor al Legii. Finalizare acestei impliniri a avut loc la cruce. „Sa nu credeti ca am venit sa stric Legea sau Proorocii; am venit nu sa stric, ci sa implinesc” MATEI 5:17. De ce a venit El sa implineasca legea? Nu cumva pentru ca niciun evreu nu reusise sa tina legea dprin fortele proprii? El a venit sa implineasca legea in locul nostru si sa o implineasca in noi. De ce Domnul Isus nu a propovaduit legea dar in schimb a propovaduit Evanghelia? ” Ioan ne spune ca harul si adevarul au venit prin Isus. ” „Si noi toti am primit din plinatatea Lui, si har dupa har; caci Legea a fost data prin Moise, dar harul si adevarul au vebit prin Isus Hristos’ Ioan 1:16-17.
    Hristos a adus harul pentru cei care vor sa tina legea si nu pot. Hristos a adus harul pentru orice credincios care doreste sa fie pe plac lui Dumnezeu. Noi nu putem fi placuti Lui Dumnezeu prin fortele noastre , oricat ne-am stradui. Harul pune in socoteala noastra meritele lui Hristos,care a implinit legea, iar Dumnezeu ne socoteste implinitori ai Legii. „Si sunt socotiti neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumparare, care este in Hristos Isus” Romani 3:24
    Harul nu anuleaza legea, pentru ca Dumnezeu s-ar contrazice singur. Insa, harul plaseaza intre cerintele legii si om pe implinitorul legii: ISUS HRISTOS.
    In Ioan 15:10 Domnul Isus spune: ” Daca paziti poruncile Mele, veti ramanea in dragostea Mea, dupa cum si Eu am pazit poruncile Tatalui Meu, si raman in dragostea Lui”. El ne spune ca in ceea ce priveste poruncile Tatalui, pe acelea le-a implinit El, confirmand astfel ca El a venit sa iplineasca Legea.Noua ne-a lasat o singura porunca : Ioan 15:12 ” Aceasta este porunca mea: sa va iubiti unuii pe altii, cum v-am iubit Eu” iar pentru a ne ajuta sa tinem aceasta porunca, Dumnezeu ne trimite Duhul Sfant. Porunca aceasta nu este deloc mai simpla. Sa ne iubim unii pe altii cum ne-a iubit Domnul Ius inseamna, sa ne iubim cu o dragoste Dumnezeiasca. Oare am fi noi gata sa murim pentru altii asa cum a murit Domnul Isus pentru noi? Si nu se refera doar la membrii familie ci la toti semenii nostri. Oare chiar e asa simpla porunca ?
    Din pricina pacatului , Dumnezeu a trimis pe Insusi Fiul Sau ” intr-o fire asemanatoare cu a pacatului, pentru ca porunca Legii sa fie implinita in noi, care traim nu dupa indemnurile firii pamantesti, ci dupa indemnurile Duhului” Romani 8:3,4.
    Sa afirmi ca tu, prin propriile puteri, implinesti porunca Legii, este o mare greseala. Asta credeau si faiseii. Credeau ca ei sunt cei mai curati, pentru ca au Legea si se chinuiau sa o tina, exagerand chiar. Legea este un jug pe care nici Israel si nici apostolii nu l-au putut purta
    Romani 10:1-5, explica mai clar acest concept.

    • Lori Balogh spune:

      Domnul Christos a adus harul nu pentru ca noi sa calcam Legea in voie, ci pentru ca sa fim eliberati de condamnarea ei si sa o putem implini, nu prin puterile noastre, ci prin puterea Duhului Sfant ( Romani 8,4 ). Daca politistul de rutiera ma iarta pentru ca am gresit si nu-mi da amenda ( imi acorda har ), aceasta nu inseamna ca el a desfiintat legea circulatiei pentru mine. Dimpotriva, iertarea lui ma obliga sa fiu mai atent in respectarea legii circulatiei ( lucrul acesta chiar mi s-a intamplat ! ).
      Cat priveste porunca iubirii, cum trebuie ea sa se manifeste in mod concret fatza de Dumnezeu si fatza de aproapele ? Orice lege are si niste norme de aplicare. Care sunt „normele” de aplicare ale poruncii iubirii ? Si cine stabileste aceste norme: omul sau Dumnezeu ?
      Cu stima,
      Lori B.

  2. IONELA spune:

    Daca un polițist te iartă de o amenda, fara aavertisment macar, înseamnă ca acesta a încălcat legea. Dumnezeu nu ne iartaa incalcssnd astfel legea. El ne si justifica. El ne declara achitati sau drepti prin ceea ce a faccut Domnul Isus la cruce. A plătit pentru pacatele noastre. El, care a fost fără păcat, a luat asupra Sa pacatele noastre. Pe El la costat foarte mult răscumpărarea noastră din robia pacatului. Domnul Dumnezeu este u n Dumnezeu drept si credincios. Justificarea prin credință determină o nouă identitate, o noua mentalitate bazata pe Christos. In urma schimbării mentalității avem un comportament nou si o viață mai sfântă. Toate acestea se datorează Duhului Sfânt care locuiește in omul regenerat si nu omului.

    • Dorin spune:

      AMIN

    • Sam spune:

      7 Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele! Cine trăieşte în neprihănire, este neprihănit, cum El însuş este neprihănit. 8 Cine păcătuieşte, este dela diavolul, căci diavolul păcătuieşte dela început. Fiul lui Dumnezeu S’a arătat ca să nimicească lucrările diavolului. 9 Oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuieşte, pentrucă sămînţa Lui rămîne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu. 10 Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu şi copiii diavolului. Oricine nu trăieşte în neprihănire, nu este dela Dumnezeu; nici cine nu iubeşte pe fratele său.
      Frații mei, sămânța Lui Dumnezeu înseamnă Duhul Sfânt.
      Oamenii Lui Dumnezeu care au Duhul Sfânt nu mai pot păcătui, căci ei, având dedicat viața lor Lui Dumnezeu nu mai sunt pământești ci duhovnicești.
      Deci oameni buni, nu mai încercați să vă justificați singuri că Cele Zece Porunci nu mai sunt valabile ! Căci de ce ar mai ține Dumnezeu în Templul Său Sfânt (Apoc.11:19) ceva ce nu mai contează, ceva ce a fost pironit pe cruce, Chivotul Lagamantului care conțin Cele Zece Porunci, dacă ele nu mai sunt ‘valabile’ cum interpretați voi?
      De ce ar mai spune Pavel în Romani 8:4 (VDCC): „pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, care trăim nu după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului”?
      Deci dacă tu te iei după Duhul Sfânt, și-L asculți nu mai ai cum să păcătuiești!
      De ce ar mai spune 2 Ioan 1:6 (VDCC): „Şi dragostea stă în vieţuirea după poruncile Lui. Aceasta este porunca în care trebuie să umblaţi, după cum aţi auzit de la început. Acest test nu are cum să fie interpretat în alt fel, rastalmacindu-l.
      Cine are urechi de auzit să audă, ochi de văzut să vadă.
      Dumnezeu fie slăvit, a Lui fie Slava.
      Să ne rugăm, frații mei, ca Domnul Isus si Tatăl nostru ceresc să ne deschidă ochii ca să putem vedea adevărul.
      Dar El nu va interveni fără ca noi să-L chemăm, căci stă scris: Apocalipsa 3:20 (VDCC): „Iată, Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.”
      AMIN!
      Dacă noi vrem adevărul, El stă la ușa noastră cu multă răbdare, dar numai dacă noi vrem să-I deshidem ușa El va intra ( El ne va arăta adevărul).
      Dumnezeu să ne ajută la toți să fim după sfânta voia Sa!
      Amin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free