Marcu 4, 11.12 – “Voua v-a fost dat sa cunoasteti…”

Marcu 4, 11.12 – “Voua v-a fost dat sa cunoasteti…”

 

     “Voua”, le-a zis El, “v-a fost dat sa cunoasteti taina Imparatiei lui Dumnezeu; dar pentru cei ce sunt in afara de numarul vostru, toate lucrurile sunt infatisate in pilde; pentru ca “macar ca privesc, sa priveasca si sa nu vada, si macar ca aud, sa auda si sa nu inteleaga, ca nu cumva sa se intoarca la Dumnezeu si sa li se ierte pacatele”.

 

     Pasajul citat mai sus ridica numeroase intrebari si nedumeriri cititorului neavizat al Scripturilor. Si aceasta cu atat mai mult cu cat cuvintele apartin Mantuitorului, si nu lui Marcu, autorul Evangheliei care-i poarta numele.

Pe buna dreptate, cel care citeste cele doua versete se intreaba: Oare Dumnezeu ascunde in mod intentionat adevarul mantuitor de unii oameni ? Si daca o face, de ce ii mai invinovateste, chemandu-i la judecata ? Ce fel de caracter are un Dumnezeu care face astfel de discriminari intre oameni ?

De-a lungul istoriei, unii au folosit acest gen de texte biblice pentru a sustine teoria predestinarii, unul dintre acestia fiind marele reformator francez Jean Calvin. Insa o astfel de intelegere a textului biblic ar anula o multime de alte texte care vorbesc despre libertatea de alegere a omului, libertate oferita si garantata de Insusi Dumnezeu ( pentru aprofundarea subiectului, vezi articolul “Doctrina predestinarii – un mar al discordiei in crestinism”, pe care il puteti gasi la adresa… ).

Pasajul din Marcu 4, 11.12 poate fi regasit si in Evanghelia dupa Luca, insa intr-o forma prescurtata: “El le-a raspuns: “Voua v-a fost dat sa cunoasteti tainele Imparatiei lui Dumnezeu, dar celorlalti li se vorbeste in pilde, ca “macar ca vad, sa nu vada, si macar ca aud, sa nu inteleaga” ( Luca 8,10 ).

Cu totul diferit suna acelasi pasaj biblic in versiunea lui Matei, nuanta transmisa de evanghelist fiind mult mai acceptabila decat pasajele paralele din Marcu si Luca: “Ucenicii s-au apropiat de El si I-au zis: “De ce le vorbesti in pilde ?” Iisus le-a raspuns: “Pentru ca voua v-a fost dat sa cunoasteti tainele Imparatiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. Caci celui ce are, i se va da si va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, i se va lua chiar si ce are. De aceea le vorbesc in pilde, pentru ca ei, macar ca vad, nu vad, si macar ca aud, nu aud, nici nu inteleg. Si cu privire la ei se implineste prorocia lui Isaia care zice: “Veti auzi cu urechile voastre si nu veti intelege; veti privi cu ochii vostri, si nu veti vedea. Caci inima acestui popor s-a impietrit; au ajuns tari de urechi, si-au inchis ochii, ca nu cumva sa vada cu ochii, sa auda cu urechile, sa inteleaga cu inima si sa se intoarca la Dumnezeu si sa-i vindec

Pentru a intelege sensul cuvintelor Mantuitorului este foarte important sa cunoastem contextul in care au fost rostite. La inceputul capitolului 4 aflam ca Iisus incepe din nou sa invete norodul, multe din invataturi rostindu-le sub forma unor pilde. In acea imprejurare, Iisus rosteste Pilda semanatorului, fara sa dea nicio explicatie in legatura cu interpretarea ei. Un singur indemn este prezent la finalul parabolei: “Cine are urechi de auzit, sa auda !” ( Marcu 4,9 ).

Apoi multimea se imprastie, ramanand langa Iisus doar cativa apropiati, impreuna cu ucenicii Sai. Ce fac acestia ? “L-au intrebat despre pilde” ( vers. 10 up. ). Cu alte cuvinte, acestia s-au interesat de sensul si talcuirea pildelor pe care Mantuitorul le rostise in auzul intregului norod. Evanghelistul Luca precizeaza faptul ca “ucenicii Lui L-au intrebat ce inteles are pilda aceasta” ( Luca 8,9 ), referindu-se punctual la Pilda semanatorului pe care tocmai o auzisera.

Intelegem de aici ca nici chiar ei, ucenicii, cei aflati “inlauntru”, nu intelegeau mesajul pildelor Mantuitorului, la fel ca si cei aflati in “afara”. Se ridica atunci o intrebare fireasca: Ce deosebire exista intre cei “dinlauntru” si cei din “afara”, daca nici unii, nici altii nu inteleg mesajul pildelor ? Cine sunt cei “dinlauntru”, cei privilegiati, si cine sunt cei din “afara”, cei discriminati ? Se poate trece dintr-o tabara in alta ?

Dificultatea pasajelor din Marcu si Luca ( mai putin cel din Matei ) i-a determinat pe unii teologi sa considere ca in trecut s-a strecurat o greseala in traducere. Alti teologi si filologi au incercat sa imblanzeasca sensul textului, afirmand ca in locul conjunctiei finale “ca sa” ( “hina”, gr. ), ar fi mai corect sa se foloseasca conjunctia cauzala “pentru ca” ( “hoti”, gr. ), care ar schimba radical perspectiva asupra textului. Una este sa spui: ”Le vorbesc in pilde ca sa ( “hina” )… si alta este sa spui: “Le vorbesc in pilde pentru ca ( “hoti” )…”

Insa dincolo de dezbaterile teologice si filologice asupra acestui pasaj, trebuie sa avem in vedere faptul ca, de fapt, Iisus se foloseste de un citat din cartea profetului Isaia: “El a zis atunci: “Du-te si spune poporului acestuia: “Intruna veti auzi si nu veti intelege; intruna veti vedea si nu veti pricepe” ( Isaia 6,9 ).

Ce mesaj ii transmite Dumnezeu lui Isaia, abia chemat in slujba de profet ? Mesajul era clar: Cuvintele profetului se vor lovi ca de un zid de opacitatea poporului, de lipsa dispozitiei lui de a asculta de vointa lui Dumnezeu.

Citand din cartea lui Isaia, Mantuitorul vrea sa-i avertizeze pe cei apropiati Lui ca mesajul Sau se va lovi de aceeasi raceala, indiferenta si opacitate din partea celor mai multi ascultatori  ai Sai, ca si in vremurile de alta data. Iisus nu-Si propune sa darame cu forta zidurile indiferentei si lipsei de disponibilitate ale celor mai multi din ascultatorii Sai.

In multimea care-L asculta se aflau tot felul de oameni: unii interesati de adevar, altii indiferenti; unii materialisti, altii rauvoitori. El trebuia sa le transmita tuturor acestor categorii de oameni un mesaj unic, care sa faca o selectie intre cei sinceri si cei nesinceri. Din acest punct de vedere, invataturile prin parabole, foarte folosita in Orient, reprezenta testul perfect al disponibilitatii omului de a asculta sau nu de voia lui Dumnezeu.

Aceleasi invataturi transmise prin parabole pe unii ii provocau, dorind sa afle mai mult, in timp ce pe altii ii lasau reci si indiferenti. Problema nu era la Dumnezeu, caci Biblia este plina de indemnuri la cautare si cercetare, dar si plina de fagaduinte pentru cautatorul sincer al adevarului:

     “Pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afara” ( Ioan 6,37 up. )

“Ma veti cauta si Ma veti gasi, daca Ma veti cauta cu toata inima” ( Ieremia 29, 13 ).

“Daca vrea cineva sa faca voia Lui, va ajunge sa cunoasca daca invatatura este de la Dumnezeu, sau daca Eu vorbesc de la Mine” ( Ioan 7,17 ).

“Cereti si vi se va da; cautati si veti gasi; bateti si vi se va deschide. Caci oricine cere, capata; cine cauta, gaseste si celui ce bate, i se deschide” ( Matei 7, 7.8 ).

Asadar, problema nu se afla la Dumnezeu, care “doreste ca niciunul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta” ( 2 Petru 3,9 ), ci la om. Principiul biblic este simplu: Cine intreaba, gaseste raspunsul. Cine nu intreaba, va ramane in ignoranta si indiferenta. Va ramane “afara”…

Se poate trece din tabara celor de “afara” in tabara celor “dinauntru” ? Desigur ! Nu exista nicio predestinare, nicio hotarare arbitrara din partea lui Dumnezeu in acest sens. O dovedeste chiar experienta ucenicilor, care adesea nici ei nu au inteles multe invataturi ale Mantuitorului. Insa “testul” parabolelor a fost trecut cu bine de ei. Cand n-au inteles ceva, ei L-au intrebat pe Domnul lor, crescand astfel in cunostinte si spiritualitate.

Ceilalti au preferat sa se intoarca la maruntele si pamantestile lor preocupari cotidiene, ramanad la fel de impietriti si opaci fatza de adevar ca si mai inainte.

Iisus doreste sa aiba un dialog inteligent cu oamenii pe care a venit sa-i mantuiasca. Insa dialogul este posibil doar in conditiile in care ambele parti vor sa comunice. Daca una din parti se arata indiferenta la comunicare, dialogul nu mai poate avea loc.

Iisus nu intra cu forta in viata niciunui om care nu are intrebari, care nu doreste cu ardoare sa afle adevarul si care nu tanjeste sa i se descopere tainele Imparatiei lui Dumnezeu. Insa El vine cu placere in viata acelora care intreaba, care cauta, care cer si care bat la usile cunoasterii.

Noi din ce categorie facem parte ?

Lori Balogh

Acest articol a fost publicat în Texte biblice dificile. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free