Sabat saptamanal sau sabat lunar ?

Sabat saptamanal sau sabat lunar ?

 

 O doctrina „aruncata in aer”

Spre sfarsitul secolului trecut, in lumea crestina a aparut o miscare care isi propune sa schimbe radical conceptul de zi de odihna si inchinare. Daca pana atunci disputele teologice se rezumau la stabilirea adevaratei zile de odihna la care se refera Porunca a patra a Decalogului, intre ziua a saptea a saptamanii ( sambata ) si ziua intai a saptamanii ( duminica ), acum pe scena disputelor a aparut o noua doctrina referitoare la ziua de odihna: sabatul lunar.

Asa cum se stie, cele mai multe confesiuni crestine respecta ca zi de odihna si inchinare prima zi a saptamanii ( duminica ). Exista totusi si confesiuni si grupari crestine care inteleg ca Porunca a patra a Decalogului trebuie implinita asa cum a fost lasata de Creator, respectand ca zi de odihna si inchinare ziua a saptea a saptamanii ( sambata ).

Sustinatorii sabatului lunar vin insa cu o cu totul alta invatatura: Sabatul Poruncii a patra nu este nici sambata, nici duminica, ci el trebuie calculat potrivit unui „calendar al Creatorului”, bazat pe fazele Lunii.

Conform acestui calendar lunar, prima zi a lunii este luna noua, respectata ca o zi de sarbatoare. Dupa ziua lunii noi, se numara sase zile, ajungandu-se la ziua a 8-a a lunii, considerata zi de sabat. Dupa alte sase zile se ajunge la ziua a 15-a a lunii, de asemenea zi de sabat. In mod asemanatoar se ajunge la zilele a 22-a si a 29-a a lunii, si ele considerate sabate.

In „calendarul Creatorului” zilele nu au nume, ci doar numere, considerandu-se ca numele zilelor calendarului gregorian, folosit astazi in majoritatea statelor lumii, sunt de origine pagana, caci la originea lor se afla nume de zei.

Conform acestui calendar, in fiecare luna zilele de sabat cad invariabil in zilele de 8, 15, 22 si 29, ceea ce inseamna ca, potrivit calendarului gregorian, aceste sabate pot cadea in oricare din zilele saptamanii: de la duminica pana sambata.

1 ( Luna Noua  )

2        3       4       5       6      7      8  ( Sabat lunar )

9       10     11      12     13    14    15 ( Sabat lunar  )

16      17     18     19     20    21    22 ( Sabat lunar )

23      24      25    26     27    28     29  ( Sabat lunar )

 

Intre adeptii sabatelor lunare exista insa multa confuzie. Cei mai multi nu iau in calcul ziua lunii noi ( prima zi a lunii ) atunci cand socotesc cele sase zile pana la primul sabat al lunii. Astfel, se ajunge la zilele de 8, 15, 22 si 29, considerate sabate.

Exista insa si sabatarieni lunari ( o minoritate ) care socotesc si ziua lunii noi intre cele sase zile pana la primul sabat al lunii. In felul acesta se ajunge la zilele de 7, 14, 21 si 28 ale lunii, considerate ca zile de sabat.

1 ( Luna Noua )   2        3       4       5       6      7  ( Sabat lunar )

8                             9       10     11     12     13   14  ( Sabat lunar )

15                          16      17     18     19     20    21  ( Sabat lunar )

22                        23      24      25    26     27     28  ( Sabat lunar )

29

Sustinatorii sabatului lunar afirma cu tarie ca acestea sunt adevaratele sabate cerute de Creator, pentru a fi sfintite potrivit Poruncii a patra. Ei cred ca aceasta „lumina” trebuie dusa lumii intregi, aceasta fiind ultima sansa a ei. De aici si numele miscarii „World’s Last Chanse”  ( WLC – „Ultima Sansa  a Lumii” ), o miscare foarte activa pe internet, care aduna adepti mai ales dintre confesiunile sabatariene: evrei mesianici, adventisti de ziua a saptea, credinciosi ai Bisericii lui Dumnezeu si alti neoprotestanti pazitori ai Sabatului saptamanal.

Multimea articolelor atent documentate si prezentarile video de calitate dovedesc faptul ca in spatele miscarii sabatului lunar se afla minti inteligente, care cunosc Scriptura si stiu sa o foloseasca  pentru a-si sustine doctrina. Vom vedea insa, daca multimea argumentelor lor pot combate adevarul simplu al Scripturii, aflat la indemana oricarui suflet care-l cauta cu sinceritate.

 

     „Fatza nevazuta a Lunii”

Din informatiile detinute pana in prezent, exista doua piste care ne duc la originea invataturii despre sabatul lunar. Prima dintre ele ne trimite la sfarsitul anilor ’80 ai secolului trecut cand, dupa moartea lui Helbert Armstrong ( Apostolul ), liderul Bisericii Mondiale a lui Dumnezeu          ( WWCG ), aceasta biserica s-a divizat in mai multe fractiuni.

Fiecare dintre acestea au fost conduse de lideri evanghelisti care si-au format propriile biserici cu cate o doctrina specifica. Unul dintre acesti lideri, John D. Keyser, dupa ce a studiat scrierile filosofului evreu Filo din Alexandria ( Filo Iudeul: 15 i.Chr. – 54 d.Chr. ), a ajuns la concluzia ca sabatele cerute de Creator in Porunca a patra trebuie calculate dupa fazele Lunii si nu dupa saptamanile calendarului gregorian.

Acest Filo Iudeul sustinea ca primele trei zile ale Creatiei nu se socotesc ca timp, ele fiind „non-days”. Conform teoriei lui, prima saptamana ( shabuach ) a inceput de fapt odata cu ziua a patra ( luna noua ), ziua in care au fost create Soarele si Luna. Acelasi filosof iudeu ( profund elenist in convingerile sale ! ) a lasat sa se inteleaga ca preotii evrei din perioada templului stabileau sabatele in functie de fazele Lunii si nu dupa ciclul saptamanal continuu ( afirmatie care insa nu poate fi dovedita nici stiintific, nici istoric si nici scriptural ).

O alta pista ne este prezentata de Wikipedia si afirma ca primul pazitor al sabatului lunar a fost Johnatan David Brown, un muzician si inginer de sunet din Oklahoma, producator de albume muzicale crestine. Se stie despre acest personaj ca in 1989 a facut un vot de nazireu, iar intre anii 1992-1994 a facut inchisoare si a platit amenzi considerabile, fiind acuzat de sperjur si activitati rasiste in complicitate cu membri ai Ku Klux Klan-ului.

Brown pretinde ca in perioada detentiei a auzit o voce care i-a descopeirt adevarul despre sabatul lunar. Studiind acest subiect, si-a prezentat concluziile intr-o carte despre „Tinerea vremurilor hotarate ale lui Yahwe”. In lucrarea sa, Brown sustine calendarul lunar babilonian, speculand ca evreii din antichitate au folosit acelasi calendar.

Se pare ca in prezent Brown se concentreza asupra muzicii, lasand predicarea sabatului lunar in seama altor „apostoli” ai noii doctrine.

 

     Cate ceva despre masurarea timpului la evrei

Calendarul ebraic timpuriu era adaptat nevoilor unui popor care nu avea nici ceasornice, nici calendare tiparite, nici cunostinte avansate de astronomie. Acest calendar se baza pe cateva principii simple:

1) Ziua ( „yom” ) incepea la apusul soarelui si dura pana la apusul urmator ( sustinatorii sabatului lunar calculeaza zilele de la rasarit la rasarit ! ).

     In Leviticul 23,32, exista o porunca explicita cu privire la Ziua Ispasirii din ziua a 10-a a lunii a 7-a: „Aceasta sa fie pentru voi o zi de sabat, o zi de odihna si sa va smeriti sufletele in ziua aceasta: din seara zilei a 9-a pana in seara urmatoare sa praznuiti sabatul vostru”.

Confor textului din Deuteronomul 16,6, prin „seara” se intelege apusul soarelui: „Acolo sa jertfesti Pastele, seara, la apusul soarelui, pe vremea iesirii tale din Egipt”. Asadar, Ziua Ispasirii incepea in seara zilei a 9-a, odata cu apusul soarelui, si se incheia al apusul urmator.

De asemenea, indrumarile date poporului Israel cu privire la curatire dovedesc faptul ca ziua se incheia seara, la apusul soarelui. In Numeri 19,16.19 ni se spune ca un om care devenise  necurat din punct de vedere ceremonial redevenea curat dupa sapte zile, seara, in urma unor ritualuri de curatire.

In Leviticul 22,6.7 gasim un alt argument ca ziua se masura de la un apus de soare la altul: „Cine se va atinge de aceste lucruri va fi necurat pana seara; sa nu manance din lucrurile sfinte decat dupa ce isi va scalda trupul in apa. Dupa apusul soarelui va fi curat…”

Asadar, un om care era „necurat pana seara” redevenea curat „dupa asfintitul soarelui”, dovedind inca o data ca evreii masurau zilele de la un apus la altul, conform raportului Genezei: „Astfel a fost o seara si apoi a fost o dimineata; aceasta a fost ziua intai…a doua… a treia… a patra… a cincea… a sasea” ( Geneza 1,5.8.13.19.23.31).

Este de remarcat ca si alte popoare antice ( de ex. babilonienii ) incepeau ziua la apusul soarelui. Doar egiptenii calculau zilele de la rasaritul soarelui. Calculul zilelor de la miez de noapte provine de la romani si nu are nicio legatura cu Scriptura.

2) Saptamana ( „shabuach” ) era formata dintr-un grup de sapte zile, ultima fiind zi de odihna – Sabatul saptamanal ( „Shabbat” ). Saptamana reprezinta unicul element de timp inglobat in Decalog ( Porunca a patra ), fiind intalnita inca de la Creatiune.

Deoarece primele trei zile ale Creatiei au fost numarate inainte de crearea Soarelui si a Lunii in ziua a patra, saptamana este complet independenta de miscarile astrelor, respectiv de fazele Lunii sau de miscarea de revolutie a Pamantului in jurul Soarelui. Ciclul saptamanal, delimitat de Sabat, a fost opera exclusiva a Creatorului, el nedepinzand de niciun sistem calendaristic care a functionat vreodata pe pamant. El nu are hotare naturale, fiind masurabil doar prin porunca Creatorului.

Evreii si crestinii sustin ideea unui ciclu saptamanal continuu, care s-a derulat de la Creatie pana in zilele noastre si care a fost respectat de toti copiii lui Dumnezeu din toate timpurile. Desi nu-si propune sa ne demonstreze acest adevar, Biblia ne ofera totusi cateva indicii in sensul acesta:

– Cu ocazia Potopului ( anul 1656 de la Creatie ), Noe a verificat daca apele s-au retras de pe fatza pamantului, dand drumul unui porumbel din sapte in sapte zile ( Geneza 8, 8-12 ).

– Notiunea de „saptamana” apare si in cazul casatoriei lui Iacov cu Lea si Rahela ( Geneza 29, 27.28 ).

Aceste indicii ne arata ca ciclul saptamanal neintrerupt a fost cunoscut si respectat chiar inainte de aparitia celor trei religii abraamice: iudaismul, crestinismul si islamul.

3) Luna ebraica ( „yerach” – luna si „chadesh” – luna noua ) incepea intotdeauna cu ziua lunii noi, o zi speciala, celebrata cu trambite si sacrificii ( vezi Numeri 10,10; 28, 11-14 ). In Scripturi, zilele de luna noua sunt amintite adesea alaturi de Sabate si alte sarbatori ( vezi 2 Imparati 4,23; Isaia 1,13.14; 66, 23 ).

Dovada ca luna incepea cu ziua lunii noi o gasim in 1 Samuel 20,24-27 , pasaj in care ni se relateaza despre fuga lui David de la curtea lui Saul. Se aminteste de luna noua ( vers. 24 ) si de „a doua zi a lunii noi” ( vers. 27 ), ceea ce confirma informatia ca fiecare luna incepea cu ziua lunii noi. Asadar, daca ciclul saptamanal era delimitat de ziua a saptea ( Sabatul saptamanal ), luna la evrei era reglementata de fazele Lunii.

Prima luna a anului ebraic a fost considerata luna iesirii israelitilor din Egipt, respectiv luna Abib, „luna spicelor”. Mai tarziu, luna Abib a fost redenumita Nisan, asa cum este cunoscuta si astazi ( vezi Exodul 23,15; 34, 18; Deuteronomul 16,1; Estera 3,7 ).

Desemnarea lunii Abib ( „luna spicelor” ) ca prima luna a anului ebraic nu inseamna ca evreii au trecut de la un eventual calendar solar la unul lunar, ci pur si simplu ea a fost considerata ca prima luna a anului, marcand prima luna de libertate pentru poporul evreu tinut rob in Egipt.

Desi erau 12 luni ( vezi 1 Imparati 4,7 ), ca si la egipteni si babilonieni, nu avem multe informatii despre numele lunilor ebraice inainte de exilul babilonian. Se cunosc doar numele lunilor Abib ( prima luna – Exodul 13,4; 23,15; Deuteronomul 16,1 ), Zif ( luna a doua – 1 Imparati 6,1 ), Etanim ( luna a saptea – 1 Imparati 8,2 ) si Bul ( luna a opta – 1 Imparati 6,38 ).

Inainte de exil, Biblia se refera la lunile anului mai degraba indicand numarul decat numele lor, care, de altfel, erau denumiri canaanite, limba ebraica fiind inrudita indeaproape cu limbile Canaanului.

Biblia nu specifica numarul zilelor unei luni, insa cel mai probabil lunile au fost determinate de observarea directa a fazelor Lunii. Deoarece fazele Lunii se repeta dupa fiecare lunatie, care dureaza 29,5 zile, luna noua reapare in seara zilei a 29-a sau a 30-a a lunii.

Lunile aveau un numar de 29 sau 30 de zile, lungimea lor depinzand de vizibilitatea Lunii noi in seara zilei a 29-a. Daca Luna era vizibila in seara zilei a 29-a, dupa apusul soarelui, ziua care incepea devenea ziua lunii noi. Daca cerul din seara zilei a 29-a era innorat, ziua urmatoare devenea a 30-a zi a lunii respective. Insa dupa a 30-a zi, intotdeauna ziua care urma era ziua lunii noi, indiferent daca Luna era vizibila sau nu. Astfel, in cursul anului puteau exista doua sau trei luni de cate 30 de zile.

Calendarul lunar ebraic avea insa un inconvenient: cele 12 luni se terminau cu 11 zile mai devreme decat un an solar complet care avea acelasi punct de plecare. Un astfel de calendar avea nevoie de ajustari pentru a tine pasul cu anotimpurile.

Corectia se facea adaugandu-se cate o luna ( a 13-a ) la fiecare doi sau trei ani ( la luna Adar I se aduga luna Adar II ). In felul acesta se mentinea prima luna a anului ( Nisan ) in pas cu secerisul orzului ( „luna spicelor” ).

Nici calendarul solar folosit astazi in cele mai multe tari nu este perfect. Diferenta intre calendarul solar si cel lunar consta in faptul ca anul solar este cu un sfert de zi mai scurt decat timpul unei rotatii complete a Pamantului in jurul Soarelui, pe cand anul lunar este mai scurt cu 11 zile. Ajustarea calendarului solar ( gregorian ) se face o data la patru ani, prin adaugarea unei zile lunii februarie ( an bisect ).

Calendarul evreilor era un calendar lunar, mostenit probabil de la stramosii lor semiti, insa care, prin ajustarile de rigoare, devenea un calendar lunisolar. In timpul sedeii lor in Egipt, evreii au putut tine calendarul lor lunisolar traind separat in tinutul Gosen, chiar daca egiptenii aveau un calendar solar fix de 365 de zile.

4) Anul ebraic era reglementat dupa sezonul strangerii recoltei. Exista un an religios, de la luna Nisan la urmatoarea luna Nisan ( prima luna a anului, numita si „luna spicelor” ), format din 12  sau 13 luni. Acest an incepea primavara. Exista si un an civil, de la luna Tisri pana la urmatoarea luna Tisri, care incepea toamna.

 

     Partea „intunecata” a sabatului lunar

Sustinatorii doctrinei sabatului lunar aduc o multime de argumente pentru a dovedi ca evreii antici respectau Porunca a patra a Decalogului nu prin pazirea Sabatului saptamanal, ci a sabatelor lunare, care intotdeauna cadeau in zilele de 8,15,22 si 29 ale lunii.

Multimea argumentelor bazate pe texte biblice ii pot deruta cu usurinta pe unii crestini, mai ales pe cei sabatarieni. Mantuitorul Insusi ne atrage atentia ca in cursul istoriei urmau sa apara multi Christosi mincinosi si proroci mincinosi, pe care Satana ii va folosi ca „sa insele, daca va fi cu putinta, chiar si pe cei alesi” ( Matei 24,24 ).

Insa un studiu atent al acestor „argumente”, insotit de rugaciune pentru iluminarea Duhului Sfant, ne va ajuta sa observam partea intunecata a doctrinei sabatului lunar. Unele din aceste argumente dovedesc faptul ca sustinatorii sabatului lunar fac o mare confuzie intre Sabatele saptamanale, vizate de Porunca a patra, si care cadeau intotdeauna in ziua a saptea a saptamanii ( sambata ), si sabatele ceremoniale ( prezentate in Leviticul 23 ), care puteau cadea in oricare zi din saptamana.

Alte „argumente” ale sustinatorilor sabatului lunar sunt pure speculatii, fara niciun temei scripturistic, istoric si logic. Si, in sfarsit, alte „argumente” folosite de acestia se bazeaza pe simple coincidente. Conform calendarului lunisolar, se intampla ca odata la cateva luni, Sabatele saptamanale sa coincida cu sabatele lunare din zilele de 8, 15, 22 si 29 ale lunii. Insa a transforma aceasta coincidenta ocazionala intr-un argument in favoarea teoriei ca toate Sabatele pazite de evrei cadeau in aceste zile este o eroare deosebit de grava.

Rostul acestui articol nu este acela de a demonta toate „argumentele” sustinatorilor sabatului lunar. In lumea bancara exista un principiu care poate fi aplicat la fel de bine si in teologie: nu trebuie sa cunosti toate bancnotele falsificate; este suficient sa o cunosti bine pe cea veritabila, pentru ca falsul, indiferent ce forma ar imbraca, sa fie demascat. De aceea, ma voi rezuma la cateva observatii care ne pot ajuta sa deosebim originalul de fals.

1) Ciclul saptamanal, delimitat de ziua a saptea ( Sabatul ), isi are origine in Creator. Inainte de crearea Soarelui si a Lunii in ziua a patra a Creatiei, numaratoarea zilelor saptamanii deja incepuse, ceea ce ne arata clar intentia Creatorului ca saptamana sa fie total independenta de orice miscare a astrelor.

Incercarea de a sustine ca numaratoarea zilelor saptamanii a inceput doar de la ziua a patra, odata cu luna noua, este o idee imprumutata de la filosoful elenist Filo Iudeul si nu are nimic de-a face cu vointa lui Dumnezeu.

Deoarece ciclul saptamanal neintrerupt este complet independent de miscarile Lunii si Soarelui, el fiind doar oglindirea vointei Creatorului, Porunca a patra din Decalog, care cere respectarea zilei a saptea ( sambata ) ca zi de odihna si inchinare, este o porunca profund morala. Ascultarea de cerintele ei sau igorarea lor arata calitatea relatiei omului cu Creatorul sau.

2) Cu privire la Sabatul saptamanal ( ziua a saptea – sambata ), exista un clar „asa zice Domnul”:

„Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti. Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau. Dar ziua a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului Dumnezeului tau; sa nu faci nicio lucrare in ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este in casa ta. Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea si tot ce este in ele, iar in ziua a saptea S-a odihnit; de aceea a binecuvantat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o” ( Exodul 20, 8-11 ).

Daca pentru Sabatul saptamanal exista o porunca clara din partea lui Dumnezeu, nu la fel stau lucrurile cu privire la sabatul lunar. In Scripturi nu exista o porunca clara si pe intelesul tuturor ca trebuie pazit sabatul lunar.

In Biblie nu ni se da nicio schita, niciun mod de a calcula sabatele lunare, care sa fie la indemana tuturor credinciosilor. Daca Dumnezeu ar fi intentionat sa respectam aceste zile ca sabate, El ar fi dat si porunci fara echivoc in acest sens si ne-ar fi pus la dispozitie si un sistem clar de calcul al lor. Biblia insa nu contine asa ceva.

3) O parte din sustinatorii sabatului lunar ( o minoritate ) considera ca zilele de 7, 14, 21 si 28 ale lunii trebuie respectate ca sabate. Este oare o coincidenta faptul ca si babilonienii aveau un calendar lunar in care aceleasi zile erau marcate ca zile speciale ? Doar ca la babilonieni, aceste zile erau considerate nefaste, aducand jertfe zeilor si abtinandu-se de la anumite activitati. Cel putin una din aceste zile, a 28-a, era zi de odihna la babilonieni.

Este interesant de observat ca in epoca romana caldeenii au renuntat la sistemul lor calendaristic, adoptand ciclul saptamanal neintrerupt, pe care insa l-au dedicat „ostirii cerurilor” ( saptamana astrologica ). Este oare potrivit ca un sistem calendaristic la care au renuntat chiar si paganii sa fie readus la viata de crestini ?

4) Aparatorii sabatului lunar sustin ca Scriptura nu specifica clar faptul ca saptamana trebuie sa fie un ciclu de sapte zile, ci doar ca noi trebuie sa lucram sase zile, iar a saptea sa ne odihnim. Aceasta idee speculativa incearca sa acopere o mare fisura pe care o prezinta doctrina sabatului lunar: „saptamanile” calendarului nu sunt cicluri constante de sapte zile, ci ele pot avea si opt sau chiar noua zile.

Explicatia este simpla: daca luna are 29 de zile, iar prima zi a lunii, fiind luna noua, nu se ia in calcul ( „non-day” ), inseamna ca prima saptamana a lunii are nu mai putin de opt zile ( ziua lunii noi, plus zilele de 2, 3, 4, 5, 6, 7 si a 8-a – sabat ).

1 ( Luna Noua  )  

2        3       4       5       6      7      8  ( sabat lunar ) = „saptamana” de 8 zile !

9       10     11     12     13    14    15 ( sabat lunar  )

16      17     18     19     20    21    22 ( sabat lunar )

23      24      25    26     27    28     29  ( sabat lunar )

Daca luna are 30 de zile, din care a 30-a zi a lunii si prima zi a lunii urmatoare ( luna noua ) sunt „non-days”, inseamna ca prima saptamana a lunii urmatoare are nu mai putin de noua zile.

Prima luna 

1 ( Luna Noua  )

2        3       4       5       6      7      8  ( sabat lunar )

9       10     11     12     13    14    15 ( sabat lunar  )

16      17     18     19     20    21    22 ( sabat lunar )

23      24      25    26     27    28     29  ( sabat lunar )

30

A doua luna

1 ( luna noua )

2        3        4       5      6        7      8 ( sabat lunar ) = „saptamana” de 9 zile !

Aceasta idee speculativa si irationala de a scoate din calculul timpului anumite zile, avand originea in filosofia elenistului Filo Iudeul, nu poate insa contrazice realitatea. Chiar daca unii numesc anumite zile „non-days” doar pentru a sustine o doctrina nebiblica, aceste zile exista, le traim si, mai mult decat atat, sunt luate in calcul atunci cand se face ajustarea calendarului lunar la miscarea de revolutie a Pamantului in jurul Soarelui.

O comparatie superficiala intre Porunca a patra a Decalogului si sabatul lunar pare sa duca la concluzia ca totul este OK. Zilele de 8, 15, 22 si 29 par sa respecte cerintele Poruncii a patra. Insa asemanarea dispare odata cu trecerea la luna urmatoare, cand „saptamana” nu mai are sapte zile, ci opt sau chiar noua zile.

Scriptura nu face deosebire intre „days” si „non-days” ( „zile” si „non-zile” ), insa face o deosebire clara intre zilele de lucru si cele de odihna ( Sabate ). Porunca a patra din Decalog specifica fara echivoc: „Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau, dar ziua a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului Dumnezeului tau…” ( Exodul 20, 9.10 ).

Ciclul saptamanal, asa cum a fost intocmit de Creaor inca din zorii Creatiei, este format din sapte zile ( nu din opt sau noua zile ! ) si este clar delimitat de ziua a saptea ( Sabatul ), nu de o zi oarecare din celelalte zile.

5) Ziua lunii noi nu este numita niciodata in Biblie Sabat, desi era o zi de sarbatoare in care muncile obisnuite erau intrerupte ( Amos 8,5 ), aveau loc mese de partasie ( 1 Samuel 20,5.18.27 ), aveau loc intruniri publice in locuintele profetilor ( 2 Imparati 4,23 ) si se aduceau jertfe ( 1 Cronici 23,31 ).

Biblia ne vorbeste despre originea Sabatului saptamanal, insa despre originea lunii noi nu ne spune nimic. Se stie insa ca popoarele semitice din Mesopotamia aveau un cult al Lunii ( zeul Sin ) mult mai important decat cultul solar.

In calitate de locuitor al unor cetati in care se pastra cultul Lunii ( Ur, Haran ), Avraam, desi a parasit cultul pagan al astrelor, a pastrat probabil modul semitic de masurare a timpului, transmitandu-l urmasilor sai. Faptul in sine nu e gresit, caci avem nevoie de masurarea timpului nu doar in saptamani, ci si in luni si in ani. Din acest punct de vedere, miscarea Lunii in jurul Pamantului era cea mai practica si mai simpla metoda de marcare a inceputului lunii pentru niste oameni care nu aveau nici ceasornice, nici calendare tiparite si care nu aveau nici cunostinte avansate de astronomie.

Insa, daca evreii antici marcau inceputul lunilor cu ziua lunii noi, acest fapt nu facea din ea o zi de Sabat. Este de remarcat ca Moise nu aminteste deloc luna noua intre Sabatele si sarbatorile religioase iudaice din Leviticul 23. El nu i-a dat lunii noi un statut oficial, ci a acceptat ziua doar ca pe o traditie omeneasca, fara sa aiba o acoperire intr-o porunca clara divina.

Mai mult decat atat, Scriptura nu trateaza ziua lunii noi ca pe o zi sfanta, oamenii credinciosi efectuand anumite lucrari in aceasta zi. Astfel, despre Noe ni se spune ca in ziua intai a lunii intai a ridicat invelitoarea corabiei ( Geneza 8,13 ). Despre Ezra ni se spune ca a calatorit in ziua lunii noi ( Ezra 7,9 ), iar prin profetul Hagai, Dumnezeu le porunceste iudeilor in ziua lunii noi sa se suie pe munte si sa aduca lemne pentru zidirea Templului ( Hagai 1,1.8 ). Iar in Exodul 40,2 gasim o porunca clara a lui Dumnezeu: „In ziua intai a lunii intai sa intinzi locasul cortului intalnirii”.

Toate aceste referinte scripturistice ne arata ca ziua lunii noi, desi era luata in considerare ca punct de inceput al lunilor, fiind era marcata cu trambite si jertfe, nu considerata o zi sfanta. Zilele lunii noi erau considerate sarbatori in traditia iudaica, nu insa si in Tora.

6) Babilonienii numeau luna plina „shapattu”/”shabattu”, un nume asemanator cuvantului ebraic „shabbat”. Cuvintele insa provin de la verbe diferite. „Shabbat”-ul ebraic provine de la verbul „shabbat” ( „a inceta lucrul” ), in timp ce „shabattu”-ul babilonian are la origine cuvantul sumerian „sa-bat” ( „jumatate – repaus” ). De asemenea, cuvantul babilonian „shapattu”/”shabattu”era folosit doar pentru ziua lunii noi, nu si pentru zilele de 7,14,21 si 28 ale lunii, considerate de babilonieni zile nefaste.

7) Daca evreii antici ar fi tinut sabatele lunare, nu pe cele saptamanale, asa cum sustin aparatorii sabatului lunar, atunci inseamna ca data Exodului ar fi cazut intr-o zi de sabat lunar: ziua a 15-a a lunii intai ( Numeri 33,3 ). In Deuteronomul 16,1 ni se spune ca ei au plecat din Egipt noaptea. Potrivit modului evreiesc de calcul al zilei ( de la apus la apus ), evreii au plecat din Egipt in noaptea celei de-a 15-a zi.

Daca zilele de 8, 15, 22 si 29 ale lunii ar fi fost respectate de evreii antici ca Sabate, inseamna ca Exodul a inceput intr-o zi de sabat lunar, pe care ei insa l-au calcat, pornind in lunga lor calatorie spre Canaan. Ar fi putut oare Dumnezeu sa le porunceasca evreilor sa calce o zi de Sabat, cand El Insusi a poruncit ca Sabatul sa fie sfintit ?

8) Sustinatorii sabatului lunar afirma ca zilele de 8, 15, 22 si 29 ale fiecarei luni sunt sabatele adevarate pe care trebuie sa le pazeasca orice om. Aici intervine insa o alta problema care nu trebuie neglijata. Atat evreii, cat si babilonienii aveau un calendar bazat pe fazele lunii. Insa metoda de calcul era diferita la evrei fatza de babilonieni.

Metoda evreilor era inclusiva, prima zi de la inceputul unei perioade fiind inclusa in total. Asadar, prima zi plus inca sapte zile duc la un total de opt zile. Prin contrast, metoda de calcul a babilonienilor era exclusiva. Prima zi nu era luata in calcul, asa ca prima zi plus inca sapte zile duc la un total de sapte zile.

Daca tinem cont de acest aspect si punand alaturi calendarul ebraic si pe cel babilonian, ajungem la concluzia ca zilele de 8, 15, 22 si 29 din calendarul ebraic erau de fapt zilele de 7,14, 21 si 28 din calendarul babilonian. Iar zilele pe care sustinatorii sabatului lunar le considera sabate binecuvantate, erau de fapt zile nefaste pentru babilonieni. In aceste zile, acestia aduceau jertfe zeilor, mai ales zeului Lunii Sin ( parte a trinitatii babiloniene, alaturi de zeul soare Shamash si zeita Ishtar ).

9) Sarbatoarea Rusaliilor ( Shavuot ) trebuia tinuta de evrei dupa „sapte saptamani intregi” de la sarbatoarea Pastelui ( Leviticul 23, 15.16 ). Daca se tine seama de ciclul saptamanal neintrerupt de sapte zile, se ajunge la 49 de zile. Dupa calendarul lunar insa, nu ar fi vorba de 49 de zile, ci de 51 sau 52 de zile, tinand cont ca unele „saptamani” din calendarul lunar au opt sau chiar noua zile.

Insa Leviticul 23,16 stabileste cat se poate de clar ca e vorba de 50 de zile pana la Rusalii, nu de 51 sau 52 de zile. Rezulta de aici ca evreii calculau saptamanile dupa ciclul lasat de Creator inca din zorii Creatiei, nu dupa calendarul lunar. Daca ei ar fi calculat Rusaliile dupa calendarul lunar, sarbatoarea ar fi cazut mereu intr-o data gresita.

10) Relatarea biblica despre caderea manei in pustie este o alta dovada ca doctrina sabatelor lunare este falsa. In Exodul 16, 22.23 ni se spune ca evreii adunau mana in ziua a sasea in cantitate dubla, pentru a avea si in Sabat. Insa, in versetul 21 ni se precizeaza: „Astfel, in toate diminetile fiecare strangea cat ii trebuia pentru hrana.”

Expresia „in toate diminetile” ne arata ca evreii strangeau mana si in zilele de luna noua, si in zilele de 8, 15, 22 si 29 ale lunii, considerate de unii ca fiind sabate lunare. Singura exceptie o faceau Sabatele saptamanale, in care poporul se odihnea si se inchina Creatorului, conform Poruncii a patra din Decalog. Asadar, caderea manei dovedeste ca teoria ca sabatele lunare ar fi fost pazite de evrei este falsa.

11) Unul din argumentele folosite de aparatorii sabatului lunar este legat de profetia din Isaia 66,23, profetie pe care o aplica la lumea noua, prevazuta in cartea Apocalipsei: „In fiecare luna noua si in fiecare Sabat, va veni orice faptura sa se inchine inaintea Mea, zice Domnul.”

Aplicarea profetiei lui Isaia la Noul Pamant si la viata viitoare este insa gresita. Aici avem de-a face cu o profetie conditionata, adresata Israelului din vechime dupa intoarcerea din exilul babilonian. Profetia nu vorbeste despre Paradisul ceresc, ci despre o innoire paradisiaca a Tarii Sfinte, de o epoca infloritoare pentru Ierusalimul pamantesc si poporul Israel in cazul in care ar fi ascultat de voia lui Dumnezeu.

Daca vom citi cu atentie intreaga profetie ( cap. 65 si 66 ), vom afla ca in acest „paradis” urma sa mai existe pacat si moarte ( cap. 65,20 ) si urmau sa se nasca copii ( cap. 65,23 ), desi Mantuitorul spune altceva despre viata de familie pe Noul Pamant ( vezi Matei 22,30 ). Mai mult decat atat, profetia spune ca in aceasta perioada a restaurarii, ar fi functionat inca serviciul jertfelor de la templu, cu preotii si levitii lui desemnati dupa legamantul cel vechi (cap.66,20.21 ).

Toate aceste detalii ne arata ca profetia se refera la pamant, nu la cer. Daca aceste profetii nu s-au implinit cu vechiul Israel, cauza trebuie cautata la evreii care au zadarnicit implinirea lor ( vezi Luca 7,30 ). Si daca aceste profetii nu s-au implinit la vremea lor, ele nu se vor mai implini niciodata in forma in care au fost rostite.

Profetiile apocaliptice care vorbesc despre Noul Pamant si viata viitoare nu amintesc nimic despre jertfe, preoti, leviti, luni noi si sarbatori ale vechiului Israel.

12) Unele din argumentele sustinatorilor sabatului lunar sunt simple speculatii, avand menirea sa-i insele pe cei care nu cunosc bine Scripturile. Un exemplu in acest sens este urmatorul „argument”: Sabatul trebuie sa cada in fiecare luna in ziua a opta, deoarece Dumnezeu a poruncit prin Moise ca pruncii de parte barbateasca sa fie circumcisi in ziua a opta ( Leviticul 12, 2.3 ), iar Iisus afirma ca acest act se efectua chiar si in zi de Sabat (Ioan7,22.23 ).

Rationamentul gresit este evident. Moise nu vorbeste despre ziua a opta a lunii, ci de a opta zi de la nasterea copilului, iar Iisus nu spune ca circumciziunea trebuia sa se faca in Sabat, ci doar ca Legea cerea ca aceasta sa se faca in a opta zi de la nastere, chiar daca aceasta era o zi de Sabat.

 

     Concluzii

Dupa caderea primilor nostri parinti si alungarea lor din Eden, li s-a permis sa ia din lumea paradisiaca trei lucruri de valoare: institutia casatoriei, Sabatul si munca. Este de la sine inteles ca „sarpele cel vechi, numit Diavolul si Satana, acela care inseala intreaga lume” ( Apocalipsa 12,9 ) urma sa atace toate aceste binecuvantari lasate de Dumnezeu omului cazut.

De-a lungul mileniilor de istorie, munca a ajuns sa fie privita cu dispret, familia a inceput sa fie redefinita si sa se destrame, iar Sabatul s-a aflat continuu sub focul incrucisat al atacurilor lui Satana.

O erezie are putere de convingere nu atunci cand se sprijina pe argumente extrabiblice, ci atunci cand apeleaza la cat mai multe texte si pasaje din Scriptura, uneori scoase din context, alteori asociate cu rea-vointa, pentru a servi intereselor personale sau de grup. Din relatarea ispitirii Mantuitorului, intelegem ca planul lui Satana este acela de a dovedi cu Scriptura ceea ce Scriptura nu spune niciodata.

Dupa doua milenii de crestinism, in care dezbaterile cu privire la adevarata zi de odihna prevazuta de Porunca a patra a Decalogului s-au concentrat asupra intrebarii: Care este adevaratul Sabat: sambata sau duminica ?, in ultimii ani a aparut o noua teorie care vrea sa rastoarne din temelii crezurile crestine cu privire la Sabat.

Asa cum am afirmat deja, in spatele studiilor, articolelor si prezentarilor video de calitate ale sustinatorilor sabatului lunar se afla minti inteligente. Insa scopul urmarit de Satana este „sa insele, daca va fi cu putinta, chiar si pe cei alesi” ( Matei 24, 24 ).

Dincolo de orice polemica pe tema sabatului lunar, un lucru este de netagaduit: institutia Sabatului isi are originea in saptamana Creatiei, este de origine divina si a fost stabilita inainte de aparitia oricarui sistem calendaristic.

Zilele saptamanii au inceput sa fie numarate inainte de crearea Soarelui si a Lunii, ceea ce ne arata ca saptamana biblica este complet independenta de orice miscare a astrelor, iar pazirea Sabatului saptamanal este o problema profund morala. De ce ? Pentru ca pazirea Sabatului zilei a saptea este legata de ascultarea sau neascultarea omului fatza de o cerinta a Creatorului sau.

In timp ce sabatele lunare presupun calcule complicate, care nu sunt la indemana oricarui om, Sabatul saptamanal este usor de identificat. Orice om care stie sa numere pana la sapte poate afla care este adevaratul Sabat biblic.

Dumnezeu a hotarat ca ziua a saptea sa fie o zi de odihna si inchinare. 7 este un numar pe care nu-l vedem nici pe cer, in mersul astrelor, nici pe corpul nostru, tocmai pentru a separa pe adevaratii credinciosi care se inchina viului Dumnezeu de toate religiile nebiblice care se inchina corpurilor ceresti.

Poporul evreu, imprastiat pe toate continentele lumii, a pastrat adevarul despre Sabatul saptamanal timp de milenii. E imposibil de acceptat ca milioane de evrei raspanditi pretutindeni pe fatza pamantului s-ar fi lasat convinsi la un moment dat sa schimbe metoda biblica de pazire a Sabatului.

Cu privire la schimbarea zilei de odihna din ziua a saptea a saptamanii ( sambata ) in ziua intai a saptamanii ( duminica ), istoria ne-a lasat multe dovezi si referinte. Insa cu privire la o eventuala schimbare a modului de calcul al Sabatului, nu avem nicio evidenta.

Ne invata ceva Noul Testament cu privire la luna noua ? Cu durere in suflet, apostolul Pavel le scrie confratilor sai din primul secol: „Dar acum, dupa ce ati cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis dupa ce ati fost cunoscuti de Dumnezeu, cum va mai intoarceti iarasi la acele invataturi incepatoare, slabe si saracacioase, carora vreti sa va supuneti din nou ? Voi paziti zile, luni, vremi si ani. Ma tem sa nu ma fi ostenit degeaba pentru voi” ( Galateni 4,9-11 ).

Daca un suflet sincer cauta cu ardoare sa afle care este adevarata zi de inchinare ceruta de Creator, nu trebuie sa priveasca spre Luna pentru a afla raspunsul. E suficient sa-si ridice ochii spre un munte: Sinai. Acolo, in Cele Zece Porunci rostite de Dumnezeu si scrise apoi cu degetul Sau pe tablele de piatra, gasim raspunsul: Sabatul zilei a saptea, zi ramasa peste milenii ca un adevarat memorial al Creatiei.

Shabbat shalom !

Lori Balogh

Referinte:

1) Informatii suplimentare cu privire la calendarul din timpurile biblice:

http://www.resursebiblice.ro/2012/timpul-masurat-cu-ajutorul-corpurilor-ceresti/

http://www.resursebiblice.ro/2012/calendarul-pune-in-acord-cele-trei-miscari/

http://www.resursebiblice.ro/2012/elementele-calendarului-ebraic/

http://www.resursebiblice.ro/2012/originea-calendarului-ebraic/

http://www.resursebiblice.ro/2012/marturia-unor-experti-asupra-calcularii-lunare/

 

Pozitia evreilor mesianici impotriva sabatului lunar:

http://israel-shabbat-shalom.blogspot.ro/2014/09/falsul-sabat-lunar.html

http://israel-shabbat-shalom.blogspot.ro/2013/05/sabatul-lunar.html

http://www.remnantofgod.org/lunar.htm

http://www.aroodawakening.tv/blog/the-lord-of-the-sabbath-has-the-last-word-on-the-lunar-sabbath/

 

Argumentele sustinatorilor sabatului lunar:

http://www.hope-of-israel.org/lunarsab.html

https://www.worldslastchance.com/videos#play533

https://www.worldslastchance.com/yahuwahs-calendar/sabatul-lunar-in-aparare-partea-1.html

 

Originea invataturii despre sabatul lunar:

http://israel-shabbat-shalom.blogspot.ro/2014/09/falsul-sabat-lunar.html

https://en.wikipedia.org/wiki/Jonathan_David_Brown

http://revelation1412.org/files/3913/6201/3494/KKK_Took_My_Sabbath.pdf#page=18&zoom=auto,-194,792

 

Argumente impotriva sabatului lunar:

http://www.ro.amazinghope.net/o-noua-zi-de-odihna-fake-lunar-sabat/

http://www.sabbathtruth.com/faq/advanced-topics/what-about-the-lunar-sabbath

http://www.sabbathtruth.com/faq/advanced-topics/what-about-the-lunar-sabbath

http://www.escapeallthesethings.com/lunar-sabbath.htm