Curiozitati despre igiena umana

Curiozitati despre igiena umana

     * Odinioara, curatenia si igiena corporala a Occidentului, nu doar ca lasa de dorit, dar lipsea cu desavarsire. Jegul, mizeria, mirosul acru-pestilential, emanat de generatii intregi de oameni care nu se spalau niciodata pe dinti sau pe trup, a lasat urme adanci in subconstientul colectiv.

* Termenul modern de igiena provine inca din Antichitate, de la Hygeia- zeita curateniei, care era insasi fiica lui Asclepyos (sau Esculap la romani), zeul medicinei la vechii greci.

* Popoarele şi civilizatiile antice pretuiau baia si curatenia mult mau mult decat oamenii care aveau sa traiasca in Evul Mediu occidental. Popoarele semite, in speta triburile evreiesti si celelalte populatii din Orientul Apropiat, aveau legi foarte stricte care obligau o drastica curatenie corporala. La fel si vechii egipteni pretuiau curatenia.

* In China antica, obligativitatea unui trup curat era o cerinta definitorie pentru a trai in societatea din acele vremuri. Chiar si vechile populatii europene care traiau in sanul naturii precum celtii, tracii, germanicii, balticii si slavii, se spalau des.

* Vechii hindusi erau de asemenea foarte curati, cu atat mai mult cu cat ei au stabilit cele mai vechi seturi de reguli si coduri de igiena, pe care le gasim in unele texte clasice ale hinduismului precum Manusmriti si Vishnu Purana.

* Spalatul copiilor este de factura foarte recenta. In Evul Mediu, copiii erau spalati foarte rar, si de obicei erau bagati in apa in care se spalasera deja parintii si fratii mai mari.

* In hinduism, imbaiatul este una dintre cele cinci reguli zilnice, iar neindeplinirea sa era considerata un pacat greu.

* Baia regulata, a fost una dintre trasaturile definitorii ale civilizatiei Romei antice. Bai publice deosebit de complexe si elaborate au fost construite in toate orasele de pe intinderea Imperiului Roman. Tot romanii au fost primii care au construit toalete publice care erau curatite zilnic de un sistem de apeducte prin care curgea mereu apa.

* Popoarele migratoare care au ravasit Europa la finele Antichitatii cunosteau importanta imbaiatului precum si legatura dintre igiena corporala si raspandirea bolilor contagioase. Aceasta pare sa fie de altfel una dintre cauzele pentru care in perioada Antichitatii, marile epidemii au avut o anvergura sensibil mai mica decat in perioada medievala. Oamenii erau pur si simplu mai curati.

* In Evului Mediu,  lenea, ignoranta, superstitiile crase, teama si prostia au facut adevarate dezastre in ceea ce priveste pastrarea curateniei. Putem considera ca tot ce castigase omenirea in Antichitate in privinta igienei, nu doar ca a batut pasul pe loc, dar a facut pasi mari inapoi.

* Speranta medie de viata a oamenilor in Evul Mediu nu depasea 20-25 de ani. Cauzele acestei realitati nu tineau doar de nivelul extrem de ridicat al mortalitatii infantile si al razboaielor numeroase, dar si al mizeriei si jegului in care traiau si isi desfasurau activitatile.

* Orasele si cetatile medievale occidentale erau cele mai murdare locuri din vremea Evului Mediu.

* Marea majoritate a satenilor din Evul Mediu isi faceau nevoile fiziologice in amontele raurilor si izvoarelor din care beau apoi apa, si evident nu se spalau pe maini dupa ce urinau sau defecau. In aceste conditii, holera era la ea acasa. Situatia aceasta a durat mult timp, mai precis pana in momentul in care doctorul John Snow a descoperit ca holera se transmitea prin contaminarea cu reziduuri fecale a panzei freatice si implicit a cursurilor de apa.

* Greu putea exista vreun loc mai infect decat o cetate medievala. In apa din jurul cetatii erau aruncate hoituri de animale si ramasitele victimelor executiilor publice, iar in interiorul cetatii, atat oamenii cat si animalele de povara, isi faceau nevoile in public. Periodic, venea cineva cu o lopata si o roaba ca sa stranga dejectiile.

* Bogatii si nobilii Evului Mediu se bucurau de privilegiul de a avea „toaleta” in casa. Daca putem numi toaleta un vas, cel mai probabil o putina acoperita, dar care avea o gaura, pe care aristocratul se aseza ca pe tron pentru a urina si defeca. Continutul acestor adevarate stramoase ale oalei de noapte, era aruncat apoi pe fereastra. Daca ploua imediat, poate ca dejectiile erau spalate, daca nu, se uscau la soare…

* Descoperirea sapunului a fost pentru omenire mai importanta decat inventarea computerului sau a smartphonului.

     * Adevarul cunoscut de putini oameni este ca printii si tinerii indragostiti care cantau si declamau ode la ferestrele fetelor iubite stateau de cele mai multe ori in mijlocul gramezilor de fecale aruncate de „divele” de atunci. Asta in cazul in care printesele nu aruncau grabite pe geam continutul oalelor de noapte direct in capul viitorilor soti potentiali! Asa era obiceiul. Si situatia a durat sute de ani pana la inventarea toaletei cu apa si a canalizarii.

* Taranii nu aveau nici atat. Isi faceau nevoile oriunde apucau, de preferinta langa ape, dar nu pentru a se spăla. Spalatul mainilor dupa evacuarea nevoilor fiziologice a aparut de abia in secolul al 19-lea. Pana atunci, oamenii se bazau (fara sa stie, evident ) doar pe vigoarea sistemului imunitar.

* Nici bogatii, si nici saracii nu aveau hartie igienica. Saracimea si taranii se stergea cu frunze sau muschi de copac. Cei bogati isi cumparau in acest scop, blanuri fine de miel, pe care le spalau si le refoloseau la nesfarsit.

* In Evul Mediu, spalatul rufelor nu putea fi numit chiar spalat. Aceasta deoarece in lipsa sapunurilor si detergentilor, femeile spalau hainele intr-un amestec de apa cu cenusa si urina umana, dupa care le limpezeau. Evident ca hainele respective miroseau mai urat ca inainte sa fie „spalate”, dar asa era obiceiul timpului.

* Obiceiul spalarii hainelor cu urina provenea inca din timpurile Imperiului Roman, si supravietuise pana in vremuri medievale datorita calitatii urinei de a indeparta petele de grasime, rugina si sange.

* Daca poluarea apelor din prezent are cauze care tin mai degraba de accidente industriale, in trecut apele erau poluate de gunoaiele, cadavrele si resturile aruncate in ele. Conform unei superstitii des intalnita pe atunci in Europa Occidentala, resturile si gunoaiele trebuiau aruncate in ape pentru a goni ghinionul.

* Centrul „mizeriei generalizate” era reprezentat de regatele si ducatele de pe teritoriile de azi ale Angliei, Olandei, Frantei, Belgiei, Austriei, Italiei, Spaniei, Portugaliei si Belgiei. Putin mai curati erau germanii, iar popoarele scandinave erau cele mai curate din Europa Occidentala.

* Spalatul corpului si parfumarea acestuia au fost puternic condamnate de Biserica Catolica si grupurile de moralisti care vedeau in acest act nimic altceva decat invitatia la desfrau sexual.

* Foarte tarziu si timid, primele notiuni de igiena corporala isi faceau aparitia in Europa. Sapunul incepea sa fie manufacturat abia in secolele al 18-lea si al 19-lea, fiind facut dintr-un amestec de soda, cenusa, grasime de oaie, uleiuri si plante aromate.

* Primul cap incoronat care a lansat o adevarata revolutie in privinta spalatului pe trup a fost regina Elisabeta I a Angliei, despre care se stie ca se imbaia o data pe luna. Era un progres urias, caci pana la ea, regii si reginele nu se spalau deloc pe tot timpul vietii. Uneori, dupa cum ne spun cronicile, monarhii intrau in contact cu apa doar cand ii surprindea vreo ploaie torentiala. In acele vremuri se credea ca apa imbolnaveste, iar spalatul trupului face ca pielea sa se deschida si astfel intrau bolile în trup.

* Nimeni nu se prea spala pe dinti, deci in jurul varstei de 25 de ani, majoritatea oamenilor erau deja stirbi, sau sufereau de grave infectii dentare. In Evul Mediu timpuriu, exista totusi obiceiul ca cei bogati sa-si clateasca gura cu apa, iar tinerii casatoriti, inainte de noaptea nuntii, obisnuiau sa mestece frunze de menta, salvie sau cuisoare, pentru a mai diminua din mirosul pestilential al gurii.

* In targuri se vindea adesea un amestec de vin, otet si menta pentru atenuarea durerilor de dinti. In perioada victoriana, aparea un fel de stramos al pastei de dinti, compus dintr-un amestec de vin, otet, plante aromate, pudra de aluminiu si praf de pusca.

* Dentisti nu au existat pana in secolul al 18-lea. Orice durere de dinti era rezolvata pe loc de barbieri, care inlaturau problema cu un cleste de cuie. Evident ca durerile erau atroce, dar acest detaliu nu impresiona pe nimeni pe atunci.

* Sistemele moderne de canalizare, bai si toalete aveau sa apara de abia in secolele 19-20. Tot atunci, odata cu Revolutia Industriala, Europa a fost cuprinsa de un reviriment fara precedent al igienei corporale. Acest lucru a fost impulsionat si de cercetarile si descoperirile medicinei, care au demonstrat clar ca exista o mare legatura intre igiena corporala si starea optima de sanatate.

* Progresul tehnologic, inasprirea regulilor de igienă, importanta educatiei corecte si fluxul de informatii care au urmat dupa cel de-al doilea Război Mondial au dus omenirea pe fagasul dorit in ceea ce priveste cultivarea si importanta igienei corporale.

Culegere de Lori Balogh

 

 

Acest articol a fost publicat în Curiozitati și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.

Un răspuns la Curiozitati despre igiena umana

  1. Intradevar in timpurile stravechi oamenii traiau intr-o mizerie crasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free