“Mantuirea vine de la iudei”

“Mantuirea vine de la iudei”

“Voi va inchinati la ce nu cunoasteti; noi ne inchinam la ce cunoastem, caci mantuirea vine de la iudei” ( Ioan 4,22 )

Poporul Israel este unic intre popoarele lumii. Desi nasterea sa ca popor a avut loc in conditii vitrege si cu dureri mari ( crunta robie egipteana, urmata de scoala dura a pustiei ), “nasterea” totusi s-a produs, “copilul” a crescut si a prosperat.

Desi s-a nascut in mijlocul unor popoare politeiste, inchinatoare la idoli, poporul Israel a fost inca de la nasterea lui un popor monoteist. In ciuda unei istorii milenare zbuciumate, in care s-a incercat in repetate randuri anihilarea lor ca popor, evreii au supravietuit, fiind un model de tenacitate. Desi multe alte popoare, mult mai mari si mai puternice decat el, au disparut definitiv de pe scena lumii, poporul evreu exista si astazi, chiar daca secole de-a randul a fost un popor fara patrie.

Desi initial evreii au fost un popor de sclavi, fara educatia , privilegiile si cultura altor popoare, astazi cel mai mare numar de premii Nobel le apartin. Si, desi s-a nascut in saracia lucie a robiei faraonilor egipteni, astazi acest popor conduce finantele lumii.

Este foarte adevarat ca aceasta unicitate i-a facut pe unii dintre ei aroganti, privindu-i de sus pe cei ce nu apartin poporului lor. Este la fel de adevarat ca unii evrei au devenit atei, neputandu-si explica de ce Dumnezeu a ingaduit sa li se intample atatea atrocitati, ca in cazul holocaustului din timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial, in care se apreciaza ca au murit circa sase milioane de evrei.

Daca unii dintre ei ( putini sau multi ) au devenit aroganti si sceptici, aceasta este problema lor personala. In ciuda acestei stari de lucruri, poporul Israel ramane un popor unic din perspectiva mantuirii. Si acest lucru este adevarat nu pentru ca il afirma unii admiratori sau il contesta unii dusmani ai acestui popor, ci pentru ca Insusi Iisus Christos, Mantuitorul lumii, a afirmat: “Mantuirea vine de la iudei” ( Ioan 4, 22 ).

Nu gasim scris nicaieri in Evanghelii ca Mantuitorul ar fi facut o astfel de declaratie in fatza unui iudeu. Poate si pentru a nu le hrani aroganta, oricum destul de pronuntata. Iisus a facut insa o astfel de afirmatie in fatza unei samaritence, a unui reprezentant al neamurilor pamantului, pentru a ne invata pe toti, fie iudei, fie neamuri, ca mantuirea nu este o “tocana ecumenica de invataturi omenesti”, asa cum afirma intr-un comentariu evanghelistul Dwight K. Nelson, ci un set de adevaruri revelate de Dumnezeu.

Iisus a vrut sa ne invete ca nu “toate drumurile duc la Roma” si ca, intr-adevar, conteaza ce crezi si din ce biserica si religie faci parte. In aceste putine cuvinte, Iisus a vrut sa ne invete odata pentru totdeauna sa nu ne bazam nici pe religia stramoseasca, nici pe traditiile locale sau nationale, nici pe vechimea sau notorietatea unei biserici sau alteia.

Ceea ce a vrut sa spuna Iisus este atat de bine sintetizat de apostolul Pavel in Epistola lui catre efeseni: “Este un singur trup, un singur Duh, dupa cum si voi ati fost chemati la o singura nadejde a chemarii voastre. Este un singur Domn, o singura credinta, un singur botez. Este un singur Dumnezeu si Tata al tuturor, care este mai presus de toti, care lucreaza prin toti si care este in toti” ( Efeseni 4, 4-6 ).

Cu alte cuvinte: Exista o singura cale a mantuirii, iar aceasta cale trebuie cautata la iudei, nu in alta parte. Dar in ce sens trebuie sa intelegem ca mantuirea vine de la iudei ? Inseamna aceasta ca neamurile trebuie sa accepte orice traditie iudaica si orice invatatura rabinica ? Nicidecum !

Mantuitorul Insusi, care a dus un adevarat razboi impotriva a tot ce insemna pe vremea aceea traditie si invatatura omeneasca, adaugate nelegitim Scripturii, nu putea sa Se contrazica pe Sine indemnandu-ne sa le acceptam ca si criterii de mantuire. Evangheliile ne prezinta pozitia clara pe care a avut-o Iisus in fatza a tot ce era de origine omeneasca in religia evreilor:

“Degeaba Ma cinstesc ei, invatand ca invataturi niste porunci omenesti”, spune Iisus.  Si tot El adauga: “Orice rasad pe care nu l-a sadit Tatal Meu cel ceresc va fi smuls din radacina” ( Matei 15, 9.13 ). Asadar, cand Iisus a afirmat ca mantuirea vine de la iudei, era exclus ca El sa se refere la traditia iudaica. Atunci care este sensul afirmatiei Sale ?

Facand aceasta afirmatie, Domnul Iisus nu a fost nicidecum arogant, ci onest. El era iudeu din punct de vedere al naturii Sale umane. Insa El nu era doar Fiul omului, ci si Fiul lui Dumnezeu. Cand ingerul lui Dumnezeu i s-a descoperit in vis lui Iosif, incurajandu-l sa ia la sine pe Maria, desi aceasta era insarcinata, i-a spus acesteia:

“Ea va naste un fiu si-i vei pune numele Iisus, pentru ca El va mantui pe poporul Lui de pacatele sale” ( Matei 1,21 ).

Asadar Iisus, Fiul Mariei si, in acelasi timp, Fiul lui Dumnezeu, S-a nascut pe pamant pentru a deveni Mantuitorul lumii. Acesta este primul si cel mai direct sens al afirmatiei: “mantuirea vine de la iudei”. Iisus, care era iudeu dupa trup, dar Fiu al lui Dumnezeu dupa spirit, a devenit Mantuitorul lumii. Cu adevarat, in Iisus si prin El, mantuirea vine doar de la iudei.

Cel de-al doilea sens al afirmatiei lui Iisus are in vedere planul lui Dumnezeu de a incredinta poporului Sau din vechime intregul tezaur al adevarului mantuitor. Cand Domnul Iisus S-a adresat samaritencei, El ar fi putut vorbi pe ocolite, spunandu-i acesteia ca oamenii nu trebuie sa se ingrijoreze de diferentele de doctrina care exista in religiile lor, ca nu conteaza din ce religie sau biserica faci parte si ca singurul lucru important de stiut este acela ca Dumnezeu ne iubeste. Insa Iisus nu a vorbit in felul acesta. Dimpotriva, a privit-o pe femeia samariteanca drept in ochi, spunandu-i cat se poate de clar: Iudeii detin tezaurul adevarului mantuitor.

Dar care era acel tezaur ? Pe vremea Mantuitorului, desigur, nu exista Noul Testament, ci doar scrierile Vechiului Testament, fatza de care El a dovedit un atasament deosebit. O scurta privire statistica asupra celor patru Evanghelii ne va intari convingerea ca Iisus a crezut in autoritatea Scripturilor Vechiului Testament, le-a confirmat autenticitatea si le-a recunoscut originea divina:

– In Evanghelii intalnim de zece ori intrebarea pe care Iisus o adresa adesea ascultatorilor Sai: “N-ati auzit ?” Cand punea o astfel de intrebare, este evident ca El se referea la Scripturile Vechiului Testament, nu la alte lucrari.

– De douazeci de ori intalnim in Evanghelii expresia: “Sta scris”, rostita de Mantuitorul.

– O zecime din cuvintele Sale au fost luate din Scripturile Vechiului Testament, iar 180 de versete din cele 1800, care redau cuvantarile Sale, sunt fie citate din Vechiul Testament, fie aluzii directe la acestea.

– In Evanghelii, intalnim 23 de evenimente din Vechiul Testament a caror autoritate a fost confirmata de Iisus ( Creatiunea, potopul, uciderea lui Abel, distrugerea Sodomei, lucrarea lui Iona, profetiile lui Daniel, etc. ).

Afirmatia lui Iisus ca “mantuirea vine de la iudei”, referindu-se la faptul ca in Scripturile Vechiului Testament iudeii detineau intregul tezaur al adevarului, ar trebui sa le dea de gandit crestinilor din zilele noastre, care minimalizeaza importanta Vechiului Testament, dand atentie doar Noului Testament.

Daca Iisus a avut dreptate spunand ca mantuirea vine de la iudei, atunci logica ne indeamna sa ajungem la urmatoarea concluzie: Oricare ar fi adevarurile pe care Dumnezeu le-a incredintat poporului evreu prin intermediul Scripturilor Vechiului Testament, acestea ar trebui sa fie imbratisate si de crestinii Noului Testament care cauta mantuirea. Respingand sau neglijand Vechiul Testament, crestinii de azi resping sau neglijeaza de fapt acele adevaruri care ii pot conduce la mantuire.

Care sunt adevarurile vechi-testamentale care stau la baza adevaratei credinte in singurul si adevaratului Dumnezeu ?

1) Monoteismul

Intr-o lume eminamente politeista, poporului evreu i s-a incredintat marele adevar al existentei unui singur Dumnezeu adevarat: “Asculta, Israele ! Domnul Dumnezeul tau este singurul Domn” ( Deuteronomul 6,4 ). Fara acest adevar, crestinismul nu ar mai fi ceea ce este astazi.

2) Adevarul despre Creatie

In timp ce popoarele din acea vreme aveau tot felul de mituri si legende prostesti cu privire la originea vietii si Universului, poporului evreu i s-a incredintat revelatia despre crearea lumii prin cuvantul unui Creator iubitor, atotputernic, sfant si drept.

     3) Adevarul despre moarte

Intr-o lume intoxicata de minciuna sarpelui din Eden, care ii asigura pe primii nostri parinti: “Hotarat ca nu veti muri !” ( Geneza 3,4 ), poporului evreu i s-a incredintat adevarul despre starea omului in moarte: o stare de inconstienta, un “somn” din care omul va fi trezit la inviere.

     4) Decalogul

Intr-o lume in care fiecare popor isi hotara propriile standarde morale, unele mai aspre, iar altele mai lejere, poporului evreu i s-a incredintat Decalogul – marea Constitutie a cerului. Cele zece precepte simple, cunoscute si sub numele de Cele Zece Porunci, cuprind intregul domeniu moral, ridicand standardele la nivelul cerut de sfintenia lui Dumnezeu.

5) Adevarul despre sanctuar

Intr-o lume pagana in care fiecare zeitate isi avea propriul sau sanctuar, in care foarte adesea se aduceau sacrificii umane si se practica prostitutia sacra, poporului evreu i s-a descoperit rolul si functia sanctuarului pamantesc. Acesta era oglindirea sanctuarului ceresc, avand rolul de a-i educa pe oameni cu privire la Planul de Mantuire. Sanctuarul era o revelatie a sacrificiului divin in Persoana Fiului lui Dumnezeu – Mielul lui Dumnezeu venit ca sa ridice pacatul lumii ( Ioan 1,29 ).

     6) Adevarul despre un stil de viata sanatos

Intr-o lume total ignoranta cu privire la ce este sanatos si nesanatos in alimentatie si stil de viata, poporului evreu i s-au descoperit principiile unei alimentatii sanatoase si ale unei vieti traite spre slava lui Dumnezeu.

7) Adevarul despre marea lupta dintre Dumnezeu si Satana

In timp ce popoarele pagane din jur credeau in zei care se luptau si se ucideau intre ei, fiind plini de aceleasi vicii ca si pamantenii, poporului evreu i s-a descoperit adevarul despre un Dumnezeu sfant, drept si neprihanit, a carui autoritate a fost contestata de Lucifer, una din creaturile Sale. Cartea lui Iov ne introduce in atmosfera acestei lupte milenare dintre Dumnezeu si Satana, dintre bine si rau, iar profetii Vechiului Testament ne vorbesc despre biruinta finala si deplina a binelui asupra raului.

8) Spiritul Profetiei

In lumea pagana din jur misunau tot felul de profeti falsi. In timpul acesta, poporului evreu i s-a dat adevaratul dar al profetiei, prin care poporul a fost mereu mustrat si calauzit pe calea cea buna de Insusi Dumnezeu. Chiar existenta Scripturilor este rezultatul Spiritului Profetiei manifestat in oameni. Daca am elimina din Vechiul Testament toate cartile scrise de profeti, nu ar mai ramane nimic.

     9) Adevarul despre Sabat

Intr-o lume care uitase adevarul despre Creatie si originea vietii pe pamant, poporului evreu i s-a incredintat Sabatul zilei a saptea, ca memorial al Creatiei. Aceasta zi de odihna si inchinare avea menirea sa pastreze permanent in mintea oamenilor adevarul despre Creatie si Creator.

     10) Adevarul despre venirea lui Mesia, Mantuitorul lumii

Poporului evreu i s-a incredintat adevarul despre cele doua veniri ale lui Mesia: prima, pentru a Se aduce ca jertfa pentru pacat, si a doua, pentru a aduce rasplatirea celor ce L-au primit ca Domn si Mantuitor in viata lor.

Acestea si inca multe alte adevaruri au constituit marele tezaur pe care Dumnezeu l-a incredintat poporului Sau din vechime cu scopul de a fi o mare binecuvantare pentru toate popoarele. Iata motivul pentru care Mantuitorul spunea cu atata onestitate: “Mantuirea vine de la iudei”.

Nu pentru ca iudeii ar fi mantuitorii lumii, ci pentru ca lor li s-au incredintat adevarurile mantuirii. Si, mai ales, pentru ca Iisus, Fiul lui Dumnezeu, in calitate de Fiu al omului, S-a nascut iudeu.

Daca toate aceste adevaruri i-au putut conduce pe oameni la mantuire, de ce nu ar fi ele la fel de eficiente si astazi ? De ce sa cautam mantuirea in alta parte ? Caci este scris: “In nimeni altul nu este mantuire, caci nu este sub cer niciun alt nume dat oamenilor in care trebuie sa fim mantuiti” ( Fapte 4,12 ).

Lori Balogh

 

 

Acest articol a fost publicat în Subiecte controversate și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free