Controversa trinitariana de-a lungul secolelor

Controversa trinitariana de-a lungul secolelor

 

Doctrina despre Trinitatea ( Triunitatea ) Divina a fost marul de discordie intre crestini inca din primele secole. Incercand sa inteleaga si sa explice taina naturii Dumnezeului unic, unii crestini au negat ideea ca Acesta Se poate manifesta in trei Persoane divine distincte, avand aceeasi natura, aceleasi atribute, acelasi caracter si aceleasi scopuri.

In esenta, intreaga controversa trinitariana isi trage seva din neacceptarea unei realitati: natura Divinitatii este o taina pe care trebuie sa o acceptam prin credinta, pe baza evidentelor scripturistice, fara a incerca sa o explicam in termeni omenesti. Limitele noastre umane, date de calitatea noastra de creaturi, ne impiedica sa patrundem in tainele naturii divine, dacat in masura in care Insusi Dumnezeu ne reveleaza anumite lucruri despre Sine in Cuvantul Sau.

De aceea, scoaterea incaltamintelor din picioare, asemenea lui Moise inaintea rugului aprins ( vezi Exodul 3,5 ), ca un gest de umilinta si respect fatza de Dumnezeu, este cea mai buna atitudine a omului care doreste sa se apropie de El.

Inca din primele secole ale erei crestine, au existat grupuri de credinciosi care au negat doctrina trinitariana in forma adoptata astazi de cele mai multe confesiuni crestine. Astfel, ebionismul ( ~63 – 500 d.Chr. ), reprezentand o ramura a iudaizantilor din crestinismul primar, nega divinitatea lui Iisus Christos, considerandu-l pe apostolul Pavel un apostat.

In secolul al II-lea, Teodot din Bizant a dat nastere curentului monarhianismului dinamic, un crez care sustinea ca Iisus a fost Dumnezeu pana la intrupare si a redevenit Dumnezeu dupa inviere. Potrivit acestui crez, Iisus S-a nascut ca orice muritor de rand, fiind adoptat de Tatal ca Fiu al Sau cu ocazia botezului.

In secolul al III-lea, Noet si Sabelin din Roma au dat nastere unui nou curent: monarhianismul modalist ( sabelianismul ). Potrivit teologiei lor, Tatal, Fiul si Duhul Sfant sunt trei ipostaze sau trei moduri de existenta ale aceluiasi Dumnezeu unipersonal. In anul 220 d.Chr., Noet si Sabelin au fost excomunicati din cauza vederilor lor.

In anii 260-270 d.Chr., un alt monarhianist important, Paul de Samosata, sustinea ca la botez „Logosul” divin s-a unit cu omul Iisus. Insa cea mai cunoscuta erezie care a zguduit crestinismul primelor secole a fost de departe arianismul. In calitate de adept al lui Origene, prezbiterul Arie din Alexandria ( ~250-336 d.Chr. ) a reusit sa adune in jurul sau un numar mare de adepti.

Principalele idei sustinute de arieni erau urmatoarele: Doar Tatal este Dumnezeu adevarat, Fiul fiind prima Sa creatie din nimic. Avand un inceput al existentei Sale, Fiul nu are aceeasi natura cu Tatal. Cat despre Duhul Sfant, El era considerat doar o emanatie impersonala din unicul Dumnezeu adevarat.

Arianismul s-a raspandit cu repeziciune in majoritatea triburilor germanice ( burgunzii, suevii, vizigotii, alamanii, longobarzii ), insa ulterior, acestea au adoptat crezul ortodoxo-catolic. Un mare numar de episcopi au trecut de partea arianismului, iar Constantin cel Mare, cand a acceptat botezul pe patul de moarte, a fost botezat de Eusebiu de Nicomedia, un episcop arian. Mai mult decat atat, fiul lui Constantin, Contantiu al II-lea, a sustinut pe fatza crezul arian in imperiu.

In secolul al IV-lea, Macedonius, patriarh de Constantinopole ( 342-346 si 351-360 d.Chr. ), a incercat sa faca un compromis intre trinitarianism si arianism, sustinand binitarianismul. Potrivit crezului sau, exista doar doua Persoane divine care alcatuiesc Dumnezeul unic: Tatal si Fiul, in timp ce este negata personalitatea Duhului Sfant.

In controversa trinitariana, un rol important l-au avut Sinoadele ecumenice de la Nicea ( 325 d.Chr. ) si Constantinopole ( 381 d.Chr. ), in cadrul carora a fost stabilit crezul impartasit mai tarziu de catolici, ortodocsi si protestanti deopotriva.

Acest crez contine unele formulari speculative, care induc ideea ca Iisus S-a nascut din Tatal, candva in vesnicia trecutului, iar Duhul Sfant, care „purcede” de la Tatal ( in Apus, si de la Fiul – controversa „filioque” ), ar putea aparea ca fiind o emanatie divina, nu o persoana.

     „Cred intr-Unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor vazutelor si nevazutelor; si intru Unul Domn Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, care din Tatal S-a nascut mai inainte de toti vecii; Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat; nascut, iar nu facut, Cel de o fiinta cu Tatal, prin care toate lucrurile s-au facut… Si intru Unul Duhul Sfant, Domnul de viata Facatorul, care din Tatal purcede, Acela ce impreuna cu Tatal si cu Fiul este inchinat si slavit, care a grait prin proroci…”

Referitor la formularile speculative din crezul nicean, Aetius din Antiohia ( ~ 350 d. Chr. ), un viticultor, aurar si medic, devenit diacon si apoi episcop, a obiectat faptul ca exista o lipsa de logica in aceste formulari. Conform opiniei sale, afirmatia din crezul nicean ca Iisus este ”Cel de o fiinta cu Tatal” ( este de aceeasi natura ) este in contradictie cu afirmatia ca Iisus S-a nascut din Tatal candva in vesnicia trecutului. Daca Iisus S-a nascut in mod fizic din Tatal, El nu poate fi Dumnezeu adevarat asemenea Tatalui, deoarece natura divina este nenascuta – sustinea Aetius din Antiohia.

Ca urmare a raspandirii crezului catolic, dar si prin masuri politico-militare, bisericile ariene au disparut de pe scena istoriei. Arianismul a renascut insa dupa aproape un mileniu sub forma unitarianismului din secolul al XVI-lea. Primii lui fondatori in Europa au fost Laelio si Fausto Sozzini ( Socinus ), unchi si nepot, niste umanisti italieni care s-au opus misticismului si superstitiilor, luand o atitudine critica fatza de cercetarea biblica.

Mergand pe principiul respingerii oricaror invataturi pe care ratiunea nu le putea accepta, unitarienii au negat cateva doctrine importante: predestinatia, pacatul stramosesc, indreptatirea, invierea, nemurirea sufletului, dar si divinitatea lui Iisus. Conform crezului unitarian, Iisus a fost doar un simplu om, in timp ce Duhul Sfant este doar o emanatie divina.

Ideile unitariene au patruns adanc in constiinta americanilor, influentand oameni de stat si de cultura ca: Benjamin Franklin ( 1706-1790 ), savant si diplomat; Thomas Paine ( m. 1809 ), scriitor; Thomas Jefferson ( m. 1826 ), filosof, om de cultura si presedinte american; James Madison, politician si presedinte, parinte al Constitutiei americane.

Ideile unitariene si antitrinitariene erau la moda in America secolului al XIX-lea, insa ele s-au diluat odata cu trecerea timpului, prin acceptarea darwinismului si universalismului ( credinta ca in final toate sufletele vor fi salvate ).

In ultimele decenii, ideile antitrinitariene au cunoscut un reviriment, raspandirea lor fiind facilitata de tehnologiile moderne, mai ales de internet. Unele din argumentele antitrinitarienilor sunt legate de faptul ca doctrina Trinitatii ar fi de origine catolica si nu biblica, fiind inspirata din triadele de zei pagani: Brahma, Visnu si Siva din mitologia hindusa; Nimrod, Istar si Tamuz din mitologia babiloniana; Osiris, Isis si Horus din mitologia egipteana.

Daca aceste argumente sunt sau nu pertinente, ramane de vazut. Un studiu atent al Scripturilor, insostit de multa rugaciune si un spirit de umilinta, ne va aduce clarificarile necesare. Se va dovedi ca doctrina Trinitatii nu este nici de origine catolica, nici de origine pagana, ci are baze scripturistice solide.

Acceptarea prin credinta a doctrinei Trinitatii nu presupune obtinerea tuturor raspunsurilor la intrebarile existente. Asa cum am afirmat deja, natura divina este, prin definitie, o mare taina, implicand pentru noi, niste creaturi limitate si decazute, o multime de intrebari fara raspuns. Caci „lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre si ale copiilor nostri pe vecie…” ( Deuteronomul 29, 29 )

Insa la fel de adevarat este faptul ca respingerea doctrinei Trinitatii, si acceparea unuia sau altuia din crezurile antitrinitariene ( ariene sau semiariene ), ridica un numar mult mai mare de intrebari fara raspuns. A alege intre un crez care ridica unele intrebari fara raspuns, si un alt crez care ridica infinit mai multe astfel de intrebari, este o problema de intelepciune. O intelepciune venita de sus…

     „Daca vreunuia dintre voi ii lipseste intelepciunea, s-o ceara de la Dumnezeu, care da tuturor cu mana larga si fara mustrare; si ea ii va fi data” ( Iacov 1, 5 )

Lori Balogh

Acest articol a fost publicat în Tri(u)nitatea Divina și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.

14 răspunsuri la Controversa trinitariana de-a lungul secolelor

  1. Teodor spune:

    Foarte frumos și folositor articolul! Se vede aici ceva mai presus de știința umană: o înțelepciune venită de la Dumnezeu, „care dă tuturor cu mână largă”. Domnul să vă binecuvânteze!

  2. Lovelogic spune:

    Isaac Newton a fost un alt antitrinitarian cunoscut. El a pretins că a citit pe toți părinții bisericești importanți și a zis că potrivit a ceea ce a citit doctrina trinitatii nu era cunoscută înainte de secolul al 3-lea.
    Eu nu am citit decât foarte puțin dintre ei și aș fi curios să știu dacă a avut dreptate.

    • Lovelogic spune:

      Am început să studiez asta și am găsit pe Wikipedia ceva ce m-a uimit: La subiectul „Biserici și creștini antitrinitarieni” se spunea că Ellen White a fost antitrinitariană.

        • Lovelogic spune:

          Nu e cam puțin? La câte cărți a scris ar fi fost de așteptat măcar un capitol să fi scris, dar nu se poate găsi nici măcar o frază. Deci, dacă a fost trinitariană, nu a fost o apărătoare a acestei doctrine, cum sunt membrii AZS de azi.
          Pentru mine, la o primă vedere, Ellen White, nu a fost antitrinitariană, mai degrabă netrinitariană.
          În fine, Biblia conține un capitol întreg care vorbește despre înviere (1 Corinteni 15), câteva capitole care vorbesc despre moartea lui Isus, o grămadă de capitole care vorbesc despre încrederea în oameni, altele care vorbesc despre credință, altele, iubire, în Galateni și Romani se vorbește despre lege etc. Dar niciun capitol despre Trinitate. Doar niste versete care pot fi interpretate. De aceea eu sunt antitrinitarian.

          • Lori Balogh spune:

            Frate Ruben,
            Ma indoiesc ca dv. sa fi citit macar o parte din cartile lui E. G. White. Asadar, concluzia dv.:”La câte cărți a scris ar fi fost de așteptat măcar un capitol să fi scris, dar nu se poate găsi nici măcar o frază”, este total nefondata ( chiar tendentioasa ). Daca ati fi citit cateva scrieri, ati fi gasit suficiente dovezi ca dansa a fost o trinitariana convinsa. Va recomand in acest sens cartea „Viata lui Iisus” ( sau dupa o alta titulatura, „Christos Lumina Lumii” )
            In ce ma priveste, si eu sunt un trinitarian convins, insa fara sa ma bazez pe scrierile lui E. G. White, ci exclusiv pe Biblie. Din cate am inteles, dv. sunteti fie unitarian, fie binitarian. Eu nu pot accepta aceste conceptii din mai multe motive. Unul dintre ele este acela ca unitarianismul si binitarianismul imi ridica mult mai multe intrebari fara raspuns decat trinitarianismul.
            Domnul sa va binecuvanteze !

          • Lovelogic spune:

            Nu știu de ce unitarianismul vi se pare că ridică multe întrebări. Mie mi se pare cel mai simplu și cel mai clar mod de al vedea pe Dumnezeu.

          • Lovelogic spune:

            Referitor la faptul că am spus că Ellen White era netrinitariană: mă apăr și zic că nu este tendentioasa. Deoarece nu am citit mult din Ellen White, nu pot să îmi fac o părere definitivă. De aceea am spus: „la o primă vedere”. Faptul că pe Wikipedia este numită antitrinitariană contribuie la asta.
            Am 2 cărți scrise de Ellen White, una „Educație „, din care am citit mai mult de jumătate și nu îmi aduc aminte să fi citit ceva să denote că era trinitariană, și cealaltă „Marea Luptă”, care doar am rasfoit-o și nu am citit-o din lipsă de timp.

          • Lori Balogh spune:

            Cartea „Educatie”, asa cum arata si titulul ( si care, in paranteza fie spus, este considerata de lumea laica drept una dintre cele mai bune carti in domeniu ), nu se ocupa cu doctrine biblice. In Tragedia veacurilor, doctrinele apar disparat, ca de altfel in toate cartile lui E. G. White. Iar daca nu ati citit intreaga carte, nu aveti cum sa le descoperiti. Dansa nu a stabilit doctrine, nici nu a scris carti de doctrina, ci s-a ocupat de anumite teme spirituale necesare dezvoltarii Bisericii.
            Cat priveste Wikipedia, stim bine cum a luat nastere si cat de usor se pot strecura greseli in articolele ei.

          • Lovelogic spune:

            Bine, domnule Lori Balogh. Eu am discutat cu sute de persoane pe multe subiecte biblice, dar niciodată o discuție largă cu privire la trinitate. As fi vrut să discut cu dumneavoastră despre aceasta, dar se pare că evitați. Este adevărat că am multe obiecții cu privire la aceasta, dar pentru a vedea dacă este adevărata o doctrină, trebuie analizată la sânge.
            Per total, a fost interesantă discuția cu dumneavoastră. Referitor la articolele de pe site nedoctrinare, le citesc cu plăcere. Mult succes în continuare.
            Cu stimă,
            Ruben Gafencu.

          • Lori Balogh spune:

            Frate Ruben,
            Este doar o aparenta faptul ca evit unele discutii. Dar, credeti-ma, am foarte putin timp la dispozitie. Am carti care asteapta sa fie studiate, am proiecte pe care le-am inceput si vreau sa le finalizez, am intrebari puse de unii cititori la care trebuie sa rapund. Si, mai presus de toate, am si eu un suflet care doresc sa fie salvat prin harul Mantuitorului nostru.
            De aceea, uneori sunt nevoit sa sar peste unele comentarii, fara insa a le ignora. Ca sa fac fatza la tot ce presupune activitatea pe blog, ar trebui sa ma ocup cel putin 5-6 ore zilnic doar cu el. Ceea ce imi este imposibil, caci mai am si alte obligatii pe care nu le pot ignora.
            Cu privire la subiectul Trinitatii, am scris si, cu ajutorul Domnului, voi mai scrie.
            Va salut cu toata stima si dragostea frateasca,
            Lori B.

  3. Vali spune:

    Pãcatul nu putea sã fie oprit si înfrânt decât prin mijlocirea celei de a treia Persoane a Dumnezeirii, care urma sã vinã nu cu puterea schimbatã, ci cu plinãtatea puterii dumnezeiesti. Doar Duhul face sã aibã efect cele sãvârsite de Mântuitorul lumii. Prin Duhul ajunge inima curatã. Prin Duhul ajunge credinciosul pãrtas de naturã dumnezeiascã. Hristos a dat Duhul Sãu cu putere divinã, pentru a birui toate înclinatiile spre rãu, mostenite si cultivate,sºi pentru a întipãri caracterul Sãu în bisericã.

    citat din Hristos, Lumina lumii (pag. 671) de E. G. White

  4. costel trif spune:

    Pt mine acceptarea doctrinei Trinitatii mi-ar ridica multe semne de intrebare…de expl 1) daca Isus a murit ,a murit toata trinitatea si atunci cine ia inviat? 2) la botezul lui Isus e clar ca Tatal era in cer, Fiul pe pamant iar spiritul sfant s-a asezat pe Isus , deci 3 entitati distincte.Va zic un „secret” D-zeu a fost tare suparat ca israelitii l-au reprezentat sub forma unui vitel la Sinai zicand: „Iata dumnezeul care te-a scos din tara Egiptului”,nu faceti si voi aceeasi greseala cand vedeti clar ca omul creat dupa chipul lui D-zeu este un unicat ,altfel ar avea 3 capete si nu vreau sa ma gandesc cum ar arata…

    • Lori Balogh spune:

      Va salut cu multa pace, frate Trif,
      Spatiul si timpul nu-mi permite sa va enumar o lista lunga de intrebari pe care as putea sa le pun unui om care respinge doctrina Trinitatii. Pentru mine, doctrina Trinitatii este mult mai aproape de revelatia biblica decat doctrina unitariana sau binitariana ( care sustine ca exista doi Dumnezei: Tatal si Fiul, Fiul fiind un Dumnezeu mai mic decat Tatal, in timp ce Duhul Sfant este doar o emanatie venita de la Tatal ).
      Nu am inteles intrebarea dv. de la punctul 1): Daca a murit Iisus, de ce sustineti ca a murit intreaga Trinitate ?
      De asemenea, nu am inteles de ce la punctul 2) sustineti ca exista trei Entitati distincte, iar apoi negati ideea de Trinitate. Cat priveste comparatia pe care o faceti intre vitelul de aur si doctrina Trinitatii, aceasta mi se pare total neinspirata.
      Cu stima,
      Lori B.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free