Geneza 27, 28: Binecuvantarile lui Dumnezeu si vinul

Geneza 27, 28: Binecuvantarile lui Dumnezeu si vinul

 

„Sa-ti dea Dumnezeu roua din cer si grasimea pamantului, grau si vin din belsug.”

( Geneza 27, 28 )

 

Aceasta este o parte din binecuvantarea pe care Iacov a smuls-o prin viclesug de la tatal sau, Isaac, binecuvantare pregatita in mod natural pentru intaiul nascut al familiei, Esau. Traducerea in limba romana a Bibliei ne arunca intr-o mare dilema: Ce cauta vinul, in intelesul sau general de bautura alcoolica, in cadrul binecuvantarilor lui Dumnezeu?

Daca ai camara, beciul si frigiderul pline cu sticle de vin de soiuri diferite si produs de marci dintre cele mai renumite, inseamna ca esti binecuvantat de Dumnezeu? Daca am merge pe aceasta logica, inseamna ca cei mai „binecuvantati” oameni sunt proprietarii de podgorii si de vinacoteci ( !? ).

Insa dilema se rezolva usor daca privim la textul original ebraic, in care intalnim termenul „tyirosh”. Spre deosebire de „yayin”, care este o bautura obtinuta din struguri si care poate fi fermentata sau nu, „tyirosh” este un termen folosit doar pentru mustul dulce din struguri. Asadar, traducerea corecta a textului din Geneza 27, 28 ar fi aceasta: „Sa-ti dea Dumnezeu roua din cer si grasimea pamantului, grau si must din belsug.”

Creatorul nu a dat omului vin fermentat, ci strugurii. Fermentatia a fost „descoperita” de om dupa caderea lui in pacat, contribuind intr-o masura pe care nu ni-o putem imagina la degradarea vietii si fiintei umane. Ca si in cazul altor lucruri, binecuvantarea pe care Dumnezeu a lasat-o in fructele proaspete si in mustul dulce obtinut din ele a fost pervertita de om prin fermentare.

Iata de ce profetul Isaia ne indeamna sa nu nimicim zeama obtinuta din strugure, „caci este o binecuvantare in el” ( Isaia 65, 8 ). De aceea, intre cele dintai roade pe care evreii le aduceau la Casa Domnului se numara si mustul, nu vinul fermentat ( vezi Numeri 18, 12 ).

Cand Moise le reaminteste evreilor, la hotarele Canaanului, de binecuvantarile pe care Dumnezeu le va revarsa asupra lor, daca vor ramane credinciosi, el aminteste mustul, nu vinul fermentat ( vezi Deuteronomul 7, 13; 11, 14; 33, 28 ). Iar atunci cand inteleptul Solomon ne indeamna sa-L cinstim pe Dumnezeu cu averile noastre si cu cele dintai roade ale veniturilor noastre, el aminteste mustul, nu vinul fermentat ( vezi Proverbe 3, 9.10 ).

Vorbind despre restaurarea poporului evreu dupa intoarcerea din robie, profetul Ieremia afirma: „Ei vor veni si vor chiui de bucurie pe inaltimile Sionului; vor alerga la bunatatile Domnului, la grau, la must, la untdelemn, la oi si boi; sufletul le va fi ca o gradina bine udata si nu vor mai tanji” ( Ieremia 31, 12 ).

Profetul Osea aminteste si el de must ca fiind o binecuvantare a Domnului atunci cand mustra poporul pentru necredinciosia sa: „N-a cunoscut ca Eu ii dadeam graul, mustul si untdelemnul si a inchinat slujbei lui Baal argintul si aurul cel mult pe care il dadeam.” ( Osea 2, 8 ).

Mustul ca binecuvantare, nu vinul fermentat,  este amintit si in cartea lui Ioel: „Iata, va trimit grau, must si untdelemn proaspat, ca sa va saturati de ele si nu va voi mai face de ocara intre neamuri” ( Ioel 2, 19; 23.24 ).

Asadar, mustul dulce, proaspat, este o binecuvantare si nu vinul fermentat. Acesta din urma s-a dovedit a fi mai degraba un blestem pentru omenire.

In ceea ce priveste zeciuielile aduse la sanctuar, in toate cazurile era vorba de „tyirosh”, adica must dulce de struguri, nicidecum vin fermentat ( vezi Deuteronomul 12, 17; 14, 23; 2 Cronici 31, 5; Neemia 10, 37; 13, 5.12 ).

Lori Balogh

Acest articol a fost publicat în Texte biblice dificile. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free