A bea sau a nu bea

A bea sau a nu bea

 

Celebra replica a printului Hamlet din cunoscuta drama a lui William Shakespeare „To be, or not to be” poate reprezenta un punct de pornire, dar si o invitatie in rezolvarea unei dileme crestine mereu actuale: Este permis unui crestin sa consume bauturi alcoolice? To drink, or not to drink? A bea, sau a nu bea? Dilema nu este usor de rezolvat. Si aceasta, din mai multe motive:

In primul rand, citind Biblia, trebuie sa recunoastem cu onestitate ca evreii din timpurile Vechiului Testament ( cel putin unii dintre ei ) au consumat bauturi alcoolice. Faptul este consemnat in Scripturi cu obiectivitate, lasandu-ne pe noi sa apreciem daca cei care au facut lucrul acesta au facut bine sau nu.

Astfel, aflam despre Noe ca, dupa incheierea Potopului, „a sadit o vie, a baut vin si s-a imbatat si s-a dezgolit in mijlocul cortului sau” ( vezi Geneza 9, 20.21 ). Pe de alta parte, „neprihanitul Lot” ( vezi 2 Petru 2, 7.8 ) a cunoscut si el efectele aburilor alcoolului atunci cand, dupa salvarea sa miraculoasa din dezastrul care a lovit Sodoma, a comis pacatul incestului ( vezi Geneza 19, 30-36 ).

Cand imparatul David a incercat sa ascunda pacatul savarsit cu Batseba, recurgand la un siretlic ieftin, l-a chemat pe Urie, sotul Batsebei, „l-a poftit sa manance, l-a imbatat”, apoi l-a trimis acasa la sotia lui ( vezi 2 Samuel 11, 13 ). Este evident faptul ca Urie nu a putut fi imbatat cu must proaspat de struguri, ci cu vin fermentat.

Despre Ela, imparatul lui Israel, sta scris ca chefuia si se imbata in momentul in care Zimri, unul dintre comandantii armatei sale, a uneltit impotriva lui, ucigandu-l (vezi1 Imparati 16, 9.10 ). De asemenea, profetul Isaia rosteste un „vai” din partea lui Dumnezeu catre „cununa ingamfata a betivilor lui Efraim” ( vezi Isaia 28,1 ). Or termenul „betiv” nu este folosit in dreptul consumatorilor de must dulce de struguri, ci in dreptul celor care consuma bauturi alcoolice.

Acelasi profet, Isaia, descrie un tablou tulburator cu privire la cei care ar fi trebuit sa fie un model spiritual pentru intregul popor: preotii si profetii: „Dar si ei se clatina de vin si bauturile tari ii ametesc: preoti si proroci sunt imbatati de bauturi tari, sunt stapaniti de vin, au ameteli din pricina bauturilor tari; se clatina cand prorocesc, se poticnesc cand judeca” ( Isaia 28, 7 ).

Asadar, nu putem nega realitatea faptului ca, in timpurile Vechiului Testament, cel putin unii dintre evrei au consumat bauturi alcoolice.

Un alt fapt consemnat in Scriptura, care pare sa accentueze confuzia cu privire la folosirea bauturilor alcoolice, este legat de unele prevederi ale Legii lui Moise. Una dintre aceste prevederi le interzicea preotilor sa consume „bauturi ametitoare” atunci cand intrau in slujba in tabernacol, ca sa nu moara ( vezi Leviticul 10, 9 ). Din enuntul acestei interdictii am putea deduce ca in restul timpului, cand preotii nu se aflau in slujba, ei aveau voie sa consume astfel de bauturi.

O alta prevedere a legii mozaice era legata de zeciuieli. In cazul in care credinciosul, care dorea sa aduca zeciuiala sa la sanctuar, locuia departe de acesta, el putea transforma zeciuiala in bani, cu care, odata ajuns la sanctuar, putea cumpara tot ce ar fi dorit: „Sa cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, vin si bauturi tari, tot ce-ti va placea, sa le mananci inaintea Domnului, Dumnezeului tau si sa te bucuri tu si familia ta” (Deuteronomul 14, 26 ).

De asemenea, legea nazireatului interzicea celui care facea juruinta de nazireu sa consume orice produs al viei, fie ca era vorba de struguri sau must proaspat, fie vin fermentat sau otet din vin ( vezi Numeri 6, 3 ). Am putea deduce si din aceasta lege ca cei care intrau in acest legamant aveau libertatea sa consume produsele vitzei de vie, inclusiv vin fermentat, in afara perioadei de nazireat.

La toate acestea putem adauga unele pasaje biblice care par sa fie favorabile consumului de bauturi alcoolice, ca de exemplu:

„Tu faci sa creasca iarba pentru vite si verdeturi pentru nevoile omului, ca pamantul sa dea hrana, vin, care inveseleste inima omului, untdelemn, care-i infrumuseteaza fatza, si paine, care-i intareste inima” ( Psalmul 104, 14.15 ).

Dati bauturi tari celui ce piere si vin celui suferind si amarat, ca sa bea si sa-si uite saracia si sa nu-si mai aduca aminte de necazurile lui” ( Proverbe 31, 6.7 ).

Sa nu bei numai apa, ci sa iei si cate putin vin, din pricina stomacului tau si din pricina deselor tale imbolnaviri” ( 1 Timotei 5, 23 ).

Astfel de pasaje biblice par sa incurajeze consumul de bauturi alcoolice din diferite motive: crearea unei stari de veselie, suportarea mai usoara a necazurilor sau chiar rezolvarea unor probleme de sanatate. Mai mult decat atat, in textul din Psalmul 104, 14.15  vinul este privit ca o binecuvantare, alaturi de untdelemn si paine.

Si, in final, pentru ca dilema sa fie si mai greu de rezolvat, in Biblie apar cateva expresii care in mod clar ne trimit cu gandul la bauturile alcoolice:

– „bauturi tari”: Isaia 28, 7; 56, 12; 5, 22; 24, 9; Proverbe 20, 1; 31, 4-6; Deuteronomul 14, 26; 19, 6; Judecatori 13, 4.7.14

– „bauturi ametitoare”: Leviticul 10, 9; 1 Samuel 1, 15; Isaia 5, 11

– „bauturi imbatatoare”: Numeri 6, 3

– „bautura spumoasa”: Habacuc 2, 15

Pasajele biblice in care folosirea unor astfel de bauturi „tari, ametitoare, imbatatoare sau spumoase” este condamnata sunt clare. Insa nu topate pasajele biblice par sa condamne folosirea lor. Asa cum am aratat deja, prevederile cu privire la zeciuiala permitea cumpararea bauturilor tari si folosirea lor ( vezi Deuteronomul 14, 26 ), iar in cazul oamenilor necajiti, saraci si loviti de nenorociri, exista indemnul de a le oferi bauturi tari pentru ca acestia sa le suporte mai usor ( vezi Proverbe 31, 6.7 ).

In concluzie, iubitorii „licorii lui Bachus” ar putea gasi suficiente argumente „biblice” in sprijinul consumului de bauturi alcoolice. Caci – nu-i asa? – insusi apostolul Pavel afirma ca „Imparatia lui Dumnezeu nu este mancare si bautura, ci neprihanire, pace si bucurie in Duhul Sfant.” ( Romani 14, 17 ).

Urmarea fireasca a unei astfel de intelegeri este aceea de a-i privi pe cei care se abtin de la consumul bauturilor alcoolice ca pe niste oameni ciudati, extremisti, ingusti in vederile lor si poate chiar cazuti din har.

Sa incercam, insa, sa privim lucrurile si dintr-o alta perspectiva, una de ansamblu. Cand faci o drumetie pe munte, este foarte riscant sa te ghidezi doar dupa doua-trei marcaje sau indicatoare, ignorandu-le pe celelalte. O conditie obligatorie pentru ca sa ajungi la destinatie este aceea ca drumul tau sa treaca prin toate marcajele, fara exceptie. O singura abatere de la acest drum, prin ignorarea unui singur marcaj, poate fi cauza ratacirii, iar in loc sa ajungi pe varful dorit, poti sfarsi intr-o prapastie.

Cand dorim sa intelegem un anumit adevar biblic, este foarte important sa avem o privire de ansamblu asupra intregului „traseu”, observand nu doar textul, ci si contextul imediat, cel general, dar si ratiunile pentru care  a fost facuta o anumita afirmatie. Acesta este un principiu fundamental al hermeneuticii ( interpretarea textului biblic). Asadar, cum rezolvam dilema crestina: To drink, or not to drink? – A bea, sau a nu bea?

Desigur, pentru a rezolva dilema in mod deplin ar fi necesara o exegeza a tuturor pasajelor biblice care se refera la vin si bauturi alcoolice. Insa nu acesta este scopul acestui articol. Deoarece nu toti cititorii Bibliei au studii teologice, fiind privati de posibilitatea lecturarii acestora in limbile originale in care a fost scris Biblia, voi apela la acele argumente logice, rationale si de bun simt, care sunt la indemana oricarui cercetator sincer al Scripturii.

Un adevar de care avem nevoie pe calea mantuirii nu poate fi ascuns in tratate greoaie de teologie, ci trebuie sa fie evident pentru toti cei ce il cauta cu sinceritate. Insusi Mantuitorul ne-a promis: „Veti cunoaste adevarul si adevarul va va face slobozi” ( Ioan 8, 32 ). Iata cateva idei care au menirea sa ne provoace sa gandim cu propriile noastre minti si sa gasim rezolvarea dilemei:

1) Este evident faptul ca exista texte biblice care condamna consumul bauturilor alcoolice, dar si texte care par sa le recomande. Inseamna ca Biblia se contrazice pe sine? Daca astfel ar sta lucrurile, atunci Biblia si-ar pierde calitatea de ghid moral, deoarece si consumatorii de alcool si abstinentii ar putea gasi argumente in favoarea lor din aceeasi sursa. Insa daca acceptam ideea ca Biblia nu se contrazice pe sine, atunci trebuie sa gasim o explicatie a aparentei contradictii.

Daca am face o statistica a tuturor textelor si pasajelor biblice care condamna intr-un fel sau altul consumul bauturilor alcoolice, precum si a  celor care aparent sunt in favoarea consumului lor, am ajunge la o disproportie evidenta. Majoritatea textelor biblice condamna folosirea alcoolului, in timp ce doar o mica parte a lor pare sa incurajeze consumul lui. Dar chiar aceasta disproportie ar trebui sa ne dea de gandit. Cum ar trebui sa armonizam cele doua categorii de afirmatii? Numeroasele pasaje biblice care condamna folosirea alcoolului ar trebui sa la intelegem prin acele putine texte care par sa il aprobe, sau invers?

Orice gandire sanatoasa va fi de acord ca „minoritatea” trebuie sa se supuna „majoritatii”. Este la fel ca intr-o instanta de judecata. Daca acuzatul sustine un anumit lucru, iar trei sau patru martori sustin contrariul, a cui marturie este luata in considerare de judecator? Desigur, a acelora care formeaza majoritatea.

Asadar, pentru a rezolva dilema in discutie, va trebui sa pornim de la premisa ca numeroasele texte si pasaje biblice care condamna consumul de bauturi alcoolice afirma adevarul clar cu privire la acest subiect, in timp ce celelalte texte, mult mai putine la numar, trebuie intelese prin prisma primelor texte, tinand cont de contextul imediat si general al Scripturii, dar si de ratiunile care stau la baza acelor afirmatii.

2) Sa incercam sa alcatuim o lista cu efectele consumului de alcool asupra omului, asa cum reies ele din textele biblice:

– Dupa ce a consumat vin si s-a imbatat, Noe s-a dezgolit in mijlocul cortului sau ( vezi Geneza 9, 20.21 ).

– Dupa ce a baut vin, Lot a comis un dublu incest, devenind parintele a doua popoare care au fost permanent vrajmase poporului Israel: amonitii si moabitii ( vezi Geneza 19, 30-36 ).

– Imbatandu-l pe Urie, soldatul sau brav, David a incercat sa musamalizeze adulterul cu Batseba, adaugand la pacatul comis un altul la fel de grav ( vezi 2 samuel 11, 13 ).

– Preotii si prorocii din vremea profetului Isaia, cei care erau priviti ca lideri spirituali ai poporului ales, se clatina de vin ( nu mai au control asupra corpurilor lor ), ametesc ( nu mai au control asupra mintii lor ), sunt stapaniti de vin ( au pierdut controlul asupra intregii lor fiinte ), se poticnesc cand judeca ( au pierdut spiritul de discernamant ), in urma lor suferind intregul popor ( vezi Isaia 28, 7 ).

– Betia duce la saracie: „Nu fii printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se imbuibeaza cu carne. Caci betivul si cel ce se deda la imbuibare saracesc si atipirea te face sa porti zdrente” ( Proverbe 23, 20.21 ).

– Consumul bauturilor alcoolice predispune la comiterea altor pacate, imoralitatea fiind una dintre consecintele cele mai intalnite: „Nu te uita la vin cand curge rosu si face margaritare in pahar; el aluneca usor, dar pe urma ca un sarpe musca si inteapa ca un basilisc. Ochii ti se vor uita dupa femeile altora si inima iti va vorbi prostii ( Proverbe 23, 31-33 ). Deci nu numai imoralitatea este legata de consumul bauturilor alcoolice, ci si prostia.

– Alcoolul anesteziaza simturile. Nu doar pe cele fizice, ci si pe cele spirituale: „Vei fi ca un om culcat in mijlocul marii, ca un om culcat pe varful unui catarg. „M-a lovit!”… dar nu ma doare… M-a batut….dar nu simt nimic. Cand ma voi trezi? Mai vreau vin!” ( Proverbe 23, 34.35 ). Cine poate avea un  somn bun pe varful unui catarg? Niciun om treaz nu va putea dormi intr-un astfel de loc nesigur.

– Cei care beau vin si se imbata cu bauturi tari planuiesc: „Maine vom face tot ca azi, ba inca si mai rau” ( vezi Isaia 56, 12 ). In viata unor astfel de oameni nu mai exista progres, ci regres pe toate planurile.

– Cei „tari cand este vorba de baut vin si viteji cand este vorba de amestecat bauturi tari”, ajung sa suceasca dreptatea, caci ei scot cu fatza curata pe cel nevinovat pentru mita  si iau drepturile celor nevinovati” ( vezi Isaia 5, 22.23 ).

Vinul este batjocoritor, bauturile tari sunt galagioase; oricine se imbata cu ele nu este intelept” ( Proverbe 20, 1 ). Daca intelepciunea lipseste acolo unde se consuma alcool, altceva ii va locul. Ce anume?…

– Imparatii si conducatorii care beau vin sunt in primejdie sa uite legea si sa calce in picioare drepturile tuturor celor nenorociti ( Proverbe 31, 4.5 ).

– Consumul bauturilor alcoolice de catre Aaron sau urmasii sai in timp ce slujeau in sanctuar le putea aduce moartea ( vezi Leviticul 10, 9 ).

– Cei ce „dis-de-dimineata alearga dupa bauturi ametitoare si sed pana tarziu noaptea si se infierbanta de vin”, „nu iau seama la lucrarea Domnului si nu vad lucrul mainilor Lui” ( Isaia 5, 11.12 ).

– Cei ce ofera altuia bauturi alcoolice pentru a-l ameti, o poate face din motive rele ( vezi Habacuc 2, 15 ).

Acum sa tragem linie si sa facem un sumar al efectelor alcoolului, punandu-le alaturi de idealul lui Dumnezeu pentru om:

„Caci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; voi sa va sfintiti si fiti sfinti, caci Eu sunt sfant” ( Leviticul 11, 44.45 ).

Voia lui Dumnezeu este sfintirea voastra ( 1 Tesaloniceni 4, 3 pp ).

     „Ci, dupa cum Cel ce v-a chemat este sfant, fiti si voi sfinti in toata purtarea voastra. Caci este scris: „Fiti sfinti, caci Eu sunt sfant.” ( 1 Petru 1, 15.16 ).

Intrebarea fireasca este urmatoarea: Manifestarile consumului de alcool sunt compatibile cu modelul unei vieti sfinte, dupa voia lui Dumnezeu? Greu de crezut acest lucru!

3) Preotilor din vechime li s-a interzis consumul oricarei bauturi alcoolice in timpul slujbei din sanctuar ( vezi Leviticul 10, 9 ). Biblia afirma ca in Noul Legamant toti copiii lui Dumnezeu sunt „o semintie aleasa, o preotie imparateasca, un neam sfant, un popor pe care Dumnezeu Si l-a castigat ca sa fie al Lui” ( 2 Petru 2, 9 ). De asemenea, cartea Apocalipsei afirma ca Domnul Christos a facut din noi o imparatie de preoti pentru Dumnezeu, Tatal Sau” ( Apocalipsa 1, 6; 5, 10 ).

Insa, spre deosebire de preotia Vechiului Testament, in care preotii intrau periodic in slujba, conform unui program prestabilit, preotia Noului Testament este permanenta. Noi nu suntem „preoti” doar o data pe saptamana, in ziua pe care I-o dedicam lui Dumnezeu pentru o inchinare speciala, ci in fiecare dintre zilele vietii noastre.

Concluzia de bun simt care se impune este una singura: fiind preoti ai lui Dumnezeu intr-o lume pierduta care trebuie condusa la mantuire, bauturile alcoolice nu au ce cauta in viata copiilor lui Dumnezeu.

4) Preotilor din vechime li se interzicea consumul bauturilor alcoolice atunci cand intrau in sanctuar. Noi insa, prin credinta, intram zilnic in templul ceresc in care Domnul Christos mijloceste pentru noi.

„Astfel dar, fratilor, fiindca prin sangele lui Iisus avem o intrare sloboda in Locul Prea Sfant, pe calea noua si vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinauntru, adica trupul Sau, si fiindca avem un Mare Preot pus peste casa lui Dumnezeu, sa ne apropiem cu o inima curata, cu credinta deplina, cu inimile stropite si curatate de orice cuget rau si cu trupul spalat cu o apa curata” ( Evrei 10, 19-22 ).

Intr-un asemenea spirit si cu o asemenea pregatire trupeasca si sufleteasca putem patrunde prin credinta pana la Domnul nostru care mijloceste in Sanctuarul ceresc. Nicidecum cu o minte plutind in aburii alcoolului, nici cu o sticla de vin in buzunar!

5) Legea nazireatului interzicea celui ce intra in acest legamant sa consume orice fel de bautura obtinuta din struguri pe intreaga perioada a nazireatului ( vezi Numeri 6, 3 ). Am putea spune ca, in perioada nazireatului, omul devenea o jertfa vie pentru Dumnezeu. Iar indemnul apostolului Pavel adresat tuturor crestinilor este acela de a se darui pe ei insisi ca jertfe vii lui Chritos:

„Va indemn dar, fratilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sa va aduceti trupurile voastre ca o jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu; aceasta va fi din partea voastra o slujba duhovniceasca. Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti prin innoirea mintii voatre, ca sa putei deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea buna, placuta si desavarsita” ( Romani 12, 1.2 ).

Este greu de impacat ideea de „jertfa vie si placuta lui Dumnezeu” si aceea de discernamant spiritual de care trebuie sa dea dovada un copil al lui Dumnezeu, cu obiceiul de a consuma bauturi alcoolice. Sunt doua lucruri care se exclud reciproc.

De ce Mantuitorul a refuzat „vinul amestecat cu fiere” in clipa in care era rastignit pe cruce? ( vezi Matei 27, 34 ). De ce a refuzat acest „amestec” natural, care i-ar fi usurat durerile insuportabile de care avea parte? Pentru ca El stia ca o jertfa vie, adusa lui Dumnezeu, nu trebuie sa aiba nimic de-a face cu alcoolul sau alte droguri care i-ar fi diminuat discernamantul. Mintea Sa trebuia sa fie lucida pana in ultima clipa a vietii pentru a birui ispitele.

6) In 1 Corinteni 10, 31, apostolul Pavel ne indeamna: „Deci, fie ca mancati, fie ca beti, fie ca faceti altceva, sa faceti totul pentru slava lui Dumnezeu.”

Poate un „crestin” care ajunge la dezalcoolizare sa aduca slava lui Dumnezeu? Dar unul care inca nu a ajuns la dezalcoolizare, dar este gasit cazut beat in sant? Dar unul care, desi nu este beat, ci doar ametit de aburii alcoolului, se cearta cu sotia, isi bate copiii si urca la volan, accidentand oameni nevinovati?

Cel ce crede ca poate aduce slava lui Dumnezeu fascinat de margelele pe care le face vinul turnat in pahar se inseala amarnic.

7) Argumentul potrivit caruia, daca evreii din Vechiul Testament au consumat bauturi alcoolice inseamna ca Dumnezeu nu le interzice nici crestinilor acest lucru, nu este pertinent. Evreii din vechime au facut multe alte lucruri cu care Dumnezeu nu a fost de acord, atragand asupra lor mustrarea profetilor si pedepsele divine.

Daca am folosi acelasi rationament si in alte aspecte ale vietii, am ajunge la concluzii aberante. Daca unii dintre evrei au fost poligami, inseamna ca si crestinii ar trebui sa fie poligami? Daca evreii au cerut un imparat in loc sa se lase condusi de Dumnezeu, inseamna ca si crestinii ar trebui sa faca la fel in privinta domniei lui Christos? Daca evreii din vechime ( unii dintre ei! ) au calcat Sabatul, au mintit, au furat, s-au inchinat idolilor si multe altele, inseamna ca aceasta este voia lui Dumnezeu pentru crestini?

Evreii nu reprezinta un model de vietuire pentru crestini tocmai din cauza deselor caderi in apostazie si abateri de la Legea si voia lui Dumnezeu. De la primele manifestari de revolta, imediat dupa eliberarea lor din Egipt pana la respingerea lui Mesia, rastignirea Sa si apoi persecutia pornita impotriva crestinilor, poporul evreu s-a dovedit a fi un popor „incapatanat” si razvratit ( vezi Exodul 32, 9; Deuteronomul 9, 6; 31, 27; 32, 20, etc. ).

Dupa ce aminteste cateva dintre minunile facute de Dumnezeu pentru poporul Sau in timpul Exodului, apostolul Pavel constata cu durere acelasi lucru trist: „Totusi, cei mai multi dintre ei n-au fost placuti lui Dumnezeu, caci au pierit in pustie. Si aceste lucruri s-au intamplat ca sa ne slujeasca noua drept pilde; pentru ca sa nu poftim dupa lucruri rele, cum au poftit ei” ( 1 Corinteni 10, 5.6 ).

Afirmatia apostolului ne arata ca exista doua feluri de modele biblice: pozitive si negative, „asa da” si „asa nu”. Desi Biblia ne ofera o multime de modele pozitive, demne de urmat de catre crestini, din nefericire ea este plina si de multe modele negative, care ne sunt prezentate tocmai cu scopul de a fi evitate.

Asadar, pentru ca un crestin sa poata face deosebire intre un model demn de urmat si unul care trebuie evitat, el trebuie sa aiba un spirit de discernamant sanatos. Si pentru aceasta, cu totii avem nevoie de o minte aflata sub calauzirea Duhului Sfant si nu sub influenta aburilor alcoolului. „Nu va imbatati de vin; aceasta este destrabalare. Dimpotriva, fiti plini de Duh” ( Efeseni 5, 18 ).

     „Bine este sa nu mananci carne, sa nu bei vin si sa te feresti de orice lucru care poate fi pentru fratele tau un prilej de cadere, de poticnire sau de slabire” ( Romani 14, 21 ).

Lori Balogh

Acest articol a fost publicat în Subiecte controversate și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free