Numeri 6, 3: Nazireatul si bauturile alcoolice

Numeri 6, 3: Nazireatul si bauturile alcoolice

 

„Cand un barbat sau o femeie se va desparti de ceilalti, facand o juruinta de nazireat ca sa se inchine Domnului, sa se fereasca de vin si de bauturi imbatatoare; sa nu bea nici otet facut din vin, nici otet facut din vreo bautura imbatatoare; sa nu bea nicio bautura stoarsa din struguri si sa nu manance struguri proaspeti, nici uscati.”

( Numeri 6, 3 )

 

Ca si in cazul preotilor care intrau in slujba de la sanctuar, carora Dumnezeu le interzicea sa consume „vin” sau „bauturi ametitoare” ( vezi Leviticul 10, 9 ), si in cazul legamantului de nazireat trebuiau sa fie evitate astfel de bauturi pe toata perioada nazireatului.

Mai mult decat atat, nazireul nu avea voie sa consume nici otet obtinut din bauturi alcoolice, nici struguri proaspeti sau uscati in toata aceasta perioada. Unii au tras concluzia ca, dupa ce se incheia perioada nazireatului, omul avea libertatea de a consuma bauturi alcoolice. Dar este aceasta o concluzie corecta din punct de vedere biblic?

Termenii ebraici folositi in acest pasaj sunt „yayin” si „shekar”, pe care Dumitru Cornilescu i-a tradus in limba romana cu „vin”, „bauturi tari” sau ‚bauturi ametitoare”, expresii care in mod evident ne trimit cu gandul la ideea de bautura alcoolica.

Insa cei doi termeni ebraici: „yayin” si „shekar” nu ne ofera nicio informatie cu privire la natura bauturii respective ( daca bautura era fermentata sau nu ), ci doar cu privire provenienta ei. Astfel, „yayin” ( tradus cu „vin” ) era o bautura obtinuta exclusiv din struguri, putand fi fermentata sau nefermentata, in timp ce „shekar” era o bautura obtinuta din alte fructe decat strugurii ( de exemplu, curmale ), de asemenea putand fi o bautura fermentata sau nu.

Tinand cont de acest fapt, legea nazireatului interzicea consumul de „yayin” si „shekar” oricare ar fi fost natura acestor bauturi: fermentate sau nefermentate. Dupa incheierea perioadei de consacrare, fostul nazireu putea reveni la dieta anterioara, consumand „yayin” si „shekar”. Insa a trage de aici concluzia ca fostul nazireu putea sa consume bauturi alcoolice, sa-si diminueze discernamantul sau chiar sa se imbete, este cu totul gresit.

Da, este evident ca fostul nazireu putea folosi „yayin” si „shekar”, insa acesti termeni se pot referi si la mustul proaspat de struguri sau la sucul dulce obtinut din alte fructe decat strugurii. Dintr-o interdictie totala de a folosi orice bauturi obtinute din struguri sau alte fructe, fermentate sau nu, nu putem trage concluzia ca sunt permise bauturile alcoolice. Ar fi irational, fara sens.

In Ieremia 35, 6.8, ni se da exemplul recabitilor care, ascultand de porunca tatalui lor: „Sa nu beti niciodata vin, nici voi, nici fiii vostri!”, intelegem ca Dumnezeu i-a apreciat pe acesti oameni pentru ca respectau cu scrupulozitate porunca tatalui lor. Prin comparatie, poporul evreu este mustrat pentru desele sale abateri de la voia si poruncile lui Dumnezeu.

In calitate de crestini, noi suntem „o semintie aleasa, o preotie imparateasca, un neam sfant, un popor pe care Dumnezeu Si l-a castigat ca sa fie al Lui”, cu scopul marturisit ca noi sa vestim „puterile minunate ale Celui ce ne-a chemat de la intuneric la lumina Sa minunata” ( 1 Petru 2, 9 ).

Intr-un anumit sens, fiecare crestin dedicat este preot, nazireu, recabit si imparat. Mai mult decat atat, fiecare crestin este un „Templu al Duhului Sfant”, care trebuie pastrat curat si in cele mai bune conditii ( vezi 1 Corinteni 3, 16.17; 6, 19.20 ). De aceea, nu numai alcoolul, ci orice aliment, bautura, substanta  sau obicei care sunt daunatoare sanatatii si care contribuie la degradarea Templului Duhului Sfant, ( tutun, droguri, excitante, etc. ) nu au ce cauta in viata unui copil al lui Dumnezeu.

Ce parere aveti despre un „misionar” crestin care incearca sa-l convinga pe un vecin al sau cu privire la Evanghelie, vizitandu-l pe acesta cu Biblia intr-o mana si cu o sticla de vin in cealalta? Este ridicol, nu-i asa? Si totusi, situatia este reala. De cate ori, insa, unii crestini iubitori ai „licorii lui Bachus” nu cad in ridicol incercand sa aiba roada Duhului Sfant, sa inteleaga profunzimile Scripturii, sa judece corect pericolele venite din partea celui rau si chiar sa faca lucrare misionara, in timp ce permit mintilor lor sa „pluteasca” in aburii alcoolului!

In Proverbe 31, 4.5 ni se spune: „Nu se cade imparatilor, Lemuele, nu se cade sa bea vin, nici voievozilor sa umble dupa bauturi tari, ca nu cumva, band, sa uite legea si sa calce drepturile tuturor celor nenorociti.”

Intr-un anumit sens, noi toti suntem imparati in devenire, iar una dintre cele mai frumoase promisiuni pe care le putem gasi pe paginile Scripturii ne spune: „Celui ce va birui ii voi da sa sada cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dupa cum si Eu am biruit si am sezut cu Tatal Meu pe scaunul Lui de domnie” ( Apocalipsa 3, 21 ).

Daca nu se cade ca imparatii sa consume bauturi alcoolice pentru a avea o minte lucida, care sa fie capabila sa judece drept, cu atat mai putin nu se cade ca viitorii „imparati” ai lui Christos, care vor sedea cu El pe scaunul Lui de domnie, sa-si anestezieze simturile si judecata folosind bauturi alcoolice.

Nici macar ocazional! Nici macar cu moderatie! Otrava tot otrava ramane, fie ca este vorba de o cantitate mare, fie ca este vorba de o singura picatura…

Lori Balogh

 

Acest articol a fost publicat în Texte biblice dificile și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spam protection by WP Captcha-Free