„Cartea de laude” – Informatii generale despre Psalmi

“Cartea de laude”

– Informatii generale despre Psalmi –

 

Psalmii au reprezentat si continua sa reprezinte “Cartea de cantari si rugaciuni” a lui Israel. Aflati in “inima” Bibliei, Psalmii au fost supranumiti si “Cartea de laude” a evreilor, ocupand un loc de seama atat in spiritualitatea religiei mozaice, cat si in cea a religiei crestine.

Din punct de vedere etimologic, termenul de “psalm” provine de la cuvantul grecesc “psalmos” ( “psalmoi”, la plural )- o cantare care se canta cu acompaniamentul muzical al instrumentelor cu coarde. In Biblia ebraica titlul cartii este Tehillim ( “laude “ ), iar in literatura rabinica se vorbeste despre Sepher Tehillim  ( “Cartea laudelor” ).

Vechiul Testament era impartit de evrei in trei parti: Legea ( Torah ), Profetii ( Nebi’im ) si Scrierile ( Kethubim ). La randul lor, Scrierile erau alcatuite, printre altele, si din cele trei carti poetice: Psalmii, Proverbele si Iov.

Nu este intamplator faptul ca din cele 283 de pasaje ale Vechiului Testament citate in Noul Testament, 116 apartin Cartii Psalmilor, ceea ce inseamna aproape jumatate din cazuri ( circa 41 % ). Mai mult decat atat, Psalmii au ocupat un loc deosebit in viata si lucrarea Mantuitorului, ei devenind parte a naturii Sale.

Daca ne referim doar la ultimele zile ale lucrarii Sale pe pamant, observam ca Psalmii au jucat un rol deosebit de important in derularea evenimentelor din preajma jertfei de pe Calvar. Dupa terminarea Cinei Sfinte din seara tradarii si vanzarii Lui, Iisus si ucenicii au intonat un psalm ( Matei 26, 30 ).A doua zi, in agonia Sa pe cruce, Mantuitorul a recitat Psalmul 22, unul dintre psalmii mesianici care profetizau despre suferintele fizice si sufletesti ale Mielului lui Dumnezeu jertfit pentru mantuirea lumii ( Matei 27, 46; Psalmul 22, 1 ). Iar dupa invierea Sa, Iisus S-a folosit  si de Psalmi pentru a dovedi ca El este Mesia cel asteptat ( Luca 24, 44 ).

Ca o curiozitate, in Cartea Psalmilor gasim atat cel mai lung capitol al Bibliei ( Psalmul 119 ), cat si cel mai scurt capitol al ei ( Psalmul 117 ). De asemenea, versetul de la mijlocul Bibliei poate fi gasit tot in “Cartea de laude”: Psalmul 118. 8

“Mai bine sa cauti un adapost in Domnul, decat sa te increzi in om”

Ideea ca Psalmii sunt opera lui David a intrat in constiinta omenirii. Cu toate acestea, Psalmii au mai multi autori. Opt nume de persoane sunt amintite in preambulurile Psalmilor: David, Asaf, Core, Moise, Heman, Etan, Solomon si Iedutun. Din cei 150 de Psalmi, doar 73 pot fi atribuiti lui David. Asaf este autorul a 12 dintre Psalmi, 11 sunt scrisi de fiii lui Core, doi apartin lui Solomon ( Ps. 72 si 127 ), unul este scris de Moise ( Ps. 90 ), unul de Etan ( Ps. 89 ); iar dintre cei 50 de Psalmi anonimi, unii au fost scrisi cu siguranta de acelasi David.

Nu trebuie sa fim indusi in eroare de titlurile lor, caci acestea nu sunt o dovada sigura ca autorul lor este David. In limba ebraica exista un singur cuvant din care au fost traduse prepozitiile “de” si “pentru”, precum si pronumele “lui”.  Asadar, un psalm al “lui” David poate fi si un psalm “pentru” David, scris de altcineva. Unii cercetatori moderni neaga faptul ca David a fost autorul principal al cartii. Cu toate acestea, intotdeauna s-a considerat ca David este autorul principal al acestor bijuterii literar-spirituale. Un argument puternic in acest sens este faptul ca David a fost un poet si muzician in toata puterea cuvantului ( 1 Samuel 16, 15-23; 2 Samuel 23, 1; Amos 6, 5 ). Chiar si autorii Noului Testament il recunosc pe David ca principal autor.

Se crede ca pe vremea lui David existau deja Psalmi scrisi din timpuri stravechi. El insa a imbogatit Cartea Psalmilor in mod considerabil. Se crede ca fiecare generatie ulterioara a contribuit la imbogatirea cartii, pentru ca, pe vremea lui Ezra, cartea sa fie terminata in forma ei actuala.

Cartea Psalmilor este impartita in cinci parti, imitand Pentateucul: I ( Ps. 1-41 ), II ( Ps. 42-72 ), III ( Ps. 73-89 ), IV ( Ps. 90-106 ), V ( Ps. 107-150 ). Exista si subgrupe: Psalmii fiilor lui Core ( Ps. 42-49 ) , ai lui Asaf ( Ps. 73-83 ), Psalmii treptelor ( Ps. 120-134 ).

Din punct de vedere al continutului, Psalmii se clasifica in mai multe categorii:

– mesianici ( contin profetii cu privire la Mesia ). Cei mai evidenti dintre acestia sunt : Ps. 2 ( dumnezeirea si domnia universala a lui Mesia ), Ps. 16 ( invierea lui Mesia ), Ps. 22 ( suferintele lui Mesia ), Ps. 45 ( mireasa si tronul vesnic ale lui Mesia), Ps. 110 ( Mesia – Rege si Preot vesnic ), Ps. 118 ( respingerea lui Mesia de catre conducatorii natiunii ), etc.

– istorici, care redau aspecte din viata poporului evreu ( Ps. 46, 68, 79,105, 106, 114 )

– de pocainta si consacrare ( Ps. 6, 32, 38, 51, 102, 130, 143 )

– de natura ( Ps. 8, 19, 29, 104 )

– didactici ( Ps. 1, 15, 34, 71 )

– de calatorie ( Ps. 120-134 )

– de imprecatie ( Ps. 35, 52, 69, 83, 109 )

Din raportul biblic aflam ca David avea o orchestra uriasa, alcatuita din 4000 de instrumentisti  ( vezi 1 Cronici 23, 5 ), avand menirea sa aduca laude Domnului. Dintre instrumente, unele erau cu coarde ( harpa si psaltirea ), altele erau de suflat ( flautul, fluierul, cornul, trompeta ), iar altele erau de percutie ( tambalul, tamburina ). David a fost un om de o sensibilitate profunda si de o noblete remarcabila, adorandu-L pe Iehova cu intreaga lui fiinta. Sub conducerea sa inteleapta, muzica a cunoscut o perioada infloritoare in Israel.

Starea de spirit care caracterizeaza aproape toti Psalmii este bucuria. Nesfarsitele necazuri prin care a trecut David nu au reusit sa-i stinga bucuria in Domnul, Dumnezeul sau. Lauda a fost mereu pe buzele si in inima lui, chiar daca cuptorul incercarilor era incins la maximum. Increderea lui David in Dumnezeu este atitudinea dominanta care razbate din intreaga carte. Indiferent de ocazie, fie ca era una de bucurie , fie ca era una de necaz, David alerga cu incredere la Dumnezeu. El a trait realmente alaturi de cer.

Psalmii sunt adresati fiecarei stari sufletesti. Sunt psalmi pentru cei dezamagiti, pentru cei incercati, pentru cei bolnavi, pentru cei disperati, pentru batrani…Ei vobesc despre pacat si iertare, despre boala si insanatosire, despre tristete si mangaiere, despre slabiciune si putere.

Incepand cu expresia “ Ferice de omul…” ( Ps. 1, 1 )  si incheind cu expresia “Laudati pe Domnul” ( Ps. 150, 6 ), Cartea Psalmilor ne aduce o veste buna in tot cuprinsul ei: omul pacatos mai are o sansa la fericire. Dumnezeu a gasit o solutie la problema pacatului si i-a redeschis omului calea spre fericire.

O multime de secrete ale fericirii ne sunt prezentate in psalmi. Insa unul subliniat in mod deosebit este lauda adusa lui Dumnezeu. De abia atunci se regaseste omul pe sine, isi regaseste menirea, demnitatea si fericirea , de abia atunci isi umple golul sufletesc , cand Il gaseste pe Dumnezeu si isi recunoaste dependenta fata de El, laudandu-L. Fericirea omului nu este posibila fara recunoasterea maiestatii Creatorului, a desavarsirii caracterului Sau, a dreptatii procedeelor Sale si a iubirii actiunilor Sale. Toate aceste lucruri le invatam calatorind pas cu pas prin marele univers al Psalmilor.

Lori Balogh

This entry was posted in Psalmii. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.