Frumusetea cozii paunului – cosmarul lui Darwin

Frumusetea cozii paunului – cosmarul lui Darwin

Nu trebuie sa fii un expert in stiintele naturii pentru a observa ca exista un univers de frumusete in orice directie ne indreptam privirile. De la miile de specii de flori cu coloritul, forma si parfumul lor atat de variate, pana la exuberanta culorilor pasarilor Paradisului sau a pestilor din recifele de corali, pretutindeni exista belsug de frumusete.

De unde provine frumusetea prezenta uneori in forme de viata atat de efemere ? Este ea rezultatul intamplarii oarbe sau, dimpotriva, este amprenta unei Inteligente creatoare ?

Intalnim in natura doua tipuri de frumusete: cea inerenta si cea adaugata. Frumusetea inerenta, asa cum ii arata si numele, este legata direct de structura si functionalitatea unui obiect sau a unei  fiinte. Spre deosebire de aceasta, frumusetea adaugata nu are legatura cu functionalitatea obiectului sau fiintei respective. Ea exista doar pentru a ne incanta privirile.

Un exemplu: vrabia este frumoasa in felul ei. Ea are o frumusete inerenta care rezulta din felul in care e alcatuita micuta pasare. Chiar daca penele ei nu se evidentiaza prin culori vii, chiar daca ciocul este unul comun iar coada nu iese in evidenta prin ceva anume, vrabia este totusi o pasare frumoasa. Ea are o frumusete inerenta.

In contrast cu mica vrabie, pasarile Paradisului exceleaza in frumusete. Culorile vii, penajul bogat si variat, totul ne vorbeste despre o frumusete adaugata , fara alt rol decat acela de a ne incanta privirile. Un exemplu evident de frumusete adaugata este coada paunului. Cand se gandea la acest subiect, Charles Darwin avea cosmaruri.  “Privelistea penei din coada paunului, oridecateori o admir, imi face sila” – spunea Darwin ( 1 )

De ce atata sila in fata unei  privelisti atat de incantatoare ? Pentru ca frumusetea cozii paunului ii ridica lui Darwin  serioase semne de intrebare cu privire la teoria evolutiei.

Coada paunului ( masculul ) este formata in medie din 200 de pene care cad si cresc din nou in fiecare an. Dintre ele, circa 170 sunt pene cu desenul ochiului, iar in jur de 30 sunt pene in forma de T. Lungimea lor variaza de la cativa cm pana la 1,5 m, numarandu-se printre cele mai viu colorate si mai lungi pene din natura. Cand e desfasurata, coada paunului devine un evantai urias in care penele cu ochi, viu colorate, sunt incadrate perfect si uniform de penele in forma de T.

De remarcat este faptul ca nuantele culorilor din penele cozii nu sunt pigmentare, ci structurale, fiind determinate de fenomenul optic numit interferenta. Culorile sunt iridescente, adica se schimba in functie de unghiul de observare. De asemenea, analizand desenul unei pene cu ochi, se pot observa desene matematice extrem de precise. “Pupila” ochiului este o cardioida de culoare purpuriu inchis, in timp ce “irisul” este un elipsoid de culoare albastra. Aceste forme sunt incadrate de un alt elipsoid alungit de culoare aramie, inconjurat la randul lui de una sau doua borduri de culoare verde. Desenul “ochiului” din coada paunului este un desen digital, deoarece este format din efectul combinat al mai multor mii de segmente ( barbule ).

Sa privim acum lucrurile dintr-o alta perspectiva. Pentru a se ajunge la frumusetea uimitoare a cozii paunului este necesar sa existe o cantitate uriasa de informatie in codul genetic al pasarii. Desenul este atat de complex incat oamenii de stiinta nu pot explica suficient fenomenul, nestiind cate gene sunt responsabile de producerea acestui desen. Un calcul simplu si general ar duce la concluzia ca sunt necesare 20 de gene pentru a transmite informatia necesara pentru realizarea desenului. Insa fiecare gena se compune, de regula, din cateva sute de unitati chimice de informatie. Asadar, cele 20 de gene ar reprezenta mai multe mii de unitati chimice de informatii.

Problema de abia acum apare. Conform teoriei evolutiei, acest volum urias de informatie ar fi aparut treptat, in urma unor erori genetice si datorita selectiei sexuale. Daca am aplica teoria probabilitatilor din matematica la posibilitatea aparitiei tuturor acestor mutatii genetice complexe, am ajunge la o probabilitate infima, apropiata de zero. Daca tinem cont de timpul necesar pentru ca toate aceste mutatii sa se poata produce, paunul ar trebui sa aiba o varsta care o depaseste cu mult pe cea a universului ( conform teoriei Big Bang ).

Sa luam in discutie acum teoria selectiei sexuale propusa de Darwin in cartea sa “The Descent of Man “ si acceptata de majoritatea evolutionistilor. Conform acetei teorii, femelele ii prefera pe masculii mai frumosi si, in felul acesta, acestia isi vor transmite genele descendentilor. Este insa un fapt recunoscut chiar de evolutionisti ca femelele ( inclusiv cele de paun ) nu apreciaza esteticul . Prin urmare, preferintele unei femele trebuie sa se bazeze exclusiv pe instinct. Or, instinctele trebuie specificate si stocate in genele codului genetic al femelei, numite si “gene de preferinta”.

Asadar, pentru ca teoria selectiei sexuale sa fie veridica iar selectia sexuala sa functioneze e necesar ca femela sa aiba gene de preferinta pentru fiecare trasatura frumoasa a masculului. Or, toate aceste gene trebuie sa fi aparut , conform teoriei evolutiei, prin erori genetice aleatoare. Cat de usor poate fi crezuta o asemenea teorie ?

Problema se complica daca privim lucrurile si dintr-o alta perspectiva. Frumusetea paunului face ca el sa iasa mai usor in evidenta si sa se deplaseze mai incet, fiind mai vulnerabil in fata pradatorilor. Conform teoriei selectiei sexuale, femelele vor prefera intotdeauna masculii din ce in ce mai frumosi. Insa aceasta frumusete devine un dezavantaj din ce in ce mai mare in lupta pentru supravietuire. Un paun din ce in ce mai frumos se va camufla din ce in ce mai greu si se va deplasa cu din ce in ce mai multa dificultate, fiind dezavantajat fata de masculii mai putin “frumosi”.

Cum poate teoria evolutiei sa explice acest paradox ? Chiar unii evolutionisti sunt nevoiti sa recunoasca faptul ca prezenta frumusetii adaugate este o problema dificila pentru teoria evolutiei. Coada paunului sfideaza pur si simplu teoria selectiei naturale. Ea nu este nici eficienta in lupta pentru supravietuire, nici utila, nici benefica. Dimpotriva, ea este o povara pentru masculul devenit vulnerabil tocmai datorita frumusetii lui. Singura ratiune a frumusetii cozii paunului este aceea de a incanta privirile.

Frumusetea nu e un accident, nu e rodul unor mutatii genetice oarbe si aleatoare, ci este produsul unui Proiectant inteligent care “orice lucru il face frumos la vremea lui” ( Eclesiastul 3, 11 pp. ). Privind la frumusetea uimitoare a cozii paunului nu pot decat sa constat inca odata ca …

“Aici este degetul lui Dumnezeu !” ( Exod 8, 19 )

Lori Balogh

Referinte:

1) The Life and Letters of Charles Darwin, Londra, vol. 2, pag. 296, 1887

This entry was posted in Articole and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.