Ce spune Biblia despre… zecimi și daruri
Primii noștri părinți au primit de la Creator responsabilitatea de a administra întregul pământ, cu flora și fauna lui (vezi Geneza 1:28‑29). O singură restricție le-a fost impusă: Adam și Eva nu aveau voie să mănânce din pomul cunoștinței binelui și răului (vezi Geneza 2:16‑17). De ce această restricție? Pentru ca oamenii să nu uite niciodată că adevăratul Stăpân și Proprietar al pământului este Dumnezeu.
După căderea în păcat, loialitatea oamenilor nu a mai putut fi testată prin pomul cunoștinței. Cu toate acestea, omenirea are nevoie și astăzi de un monument de aducere aminte a faptului că Dumnezeu este izvorul oricărei binecuvântări.
Care este orânduirea care ne reamintește că Dumnezeu este Autoritatea supremă?
Biblia ne arată că sistemul zecimilor și darurilor a fost instituit de Dumnezeu, el simbolizând stăpânirea Lui asupra tuturor lucrurilor (vezi Leviticul 27:30,32). După cum a șaptea parte din timp Îi aparține lui Dumnezeu (Sabatul zilei a șaptea), la fel a zecea parte din veniturile noastre trebuie înapoiate lui Dumnezeu sub forma zecimilor și darurilor. Împlinirea acestor datorii reprezintă un act de loialitate față de Dumnezeu.
Înapoierea zecimilor și darurilor este un act de generozitate din partea omului său este o datorie?
Dumnezeu ne poruncește să ne achităm de această obligație (vezi Maleahi 3:10). Împlinirea ei nu reprezintă un act de generozitate din partea omului, ci doar o simplă datorie. Cu toate acestea, recunoștința trebuie să însoțească fiecare manifestare a omului față de Dumnezeu.
Ce ne spune Biblia despre practicarea zecimii?
Zeciuiala este o practică acceptată în întreaga Scriptură. Avraam i-a dat zecime lui Melhisedec, demonstrând că aceasta era o practică obișnuită la acea vreme (vezi Geneza 14:20). Iacov a înțeles și el cerința zecimii când, ca fugar și exilat, i-a promis lui Dumnezeu că-I va da zeciuială din toate veniturile, dacă Acesta îl va ocroti (vezi Geneza 28:22).
Așadar, cerința zeciuielii era cunoscută în vremea patriarhilor, cu mult timp înainte de reafirmarea ei ca instituție divină în poporul Israel (vezi Leviticul 27:30‑32; Numeri 18:24,26,28; Deuteronomul 12:6,11,17).
A rămas sistemul zecimilor și al darurilor valabil și în Noul Testament?
Biblia confirmă faptul că sistemul zecimii și al darurilor a rămas valabil și în Noul Testament, deși legea ceremonială, care reglementa jertfele ce simbolizau moartea Domnului Christos, a fost abrogată. Însuși Mântuitorul a întărit practicarea zeciuielii, condamnându-i pe cei care violau spiritul ei (vezi Matei 23:23).
Ce spune Biblia cu privire la folosirea zecimii și a darurilor?
Zecimea este sfântă, ea fiind folosită doar în scopuri sacre. Ea trebuie adusă la casa Domnului și nu trebuie folosită după bunul plac al omului (vezi Maleahi 3:10). În timpurile Vechiului Testament, ea slujea la întreținerea leviților, ei neavând moștenire în mijlocul poporului Israel și având sarcina de a se îngriji de sanctuarul pământesc. În Noul Testament, rolul preoției levitice s-a încheiat, însă zecimea trebuie folosită pentru susținerea bisericii și a slujitorilor ei (vezi 1 Corintei 9:11‑14).
Cum îi privește Dumnezeu pe cei care nu se achită de această datorie?
Biblia ne asigură că Dumnezeu privește neachitarea acestei datorii drept o înșelăciune la adresa lui Dumnezeu, un furt care atrage după sine lipsa binecuvântărilor cerești (vezi Maleahi 3:8‑9).
De ce este nevoie și de daruri benevole?
Un creștin sincer și devotat nu va limita contribuția lui la binele cauzei lui Dumnezeu doar la zecime. Recunoștința și generozitatea lui îl vor determina să aducă la casa Domnului daruri de bunăvoie, potrivit posibilităților și generozității sale (vezi 2 Corinteni 8:1‑5; 9:6‑11).
Billy Graham, cunoscutul evanghelist american, a spus: „Biblia ne învață să dăm zecimea. Adică a zecea parte din câștigul nostru net Îi aparține lui Dumnezeu.”
Lori Balogh





daruri de bună voie spune noul testament
Pentru membrii AZȘ care au nedumeriri despre zecime, îi îndemn să citească cartea : MANUALUL COMUNITĂȚII , editura 1994 pagina 194. partea de jos ce poartă titlul ZECIMEA. Vă mulțumesc !
Cu stimă și respect ” viitor membru al BAZȘ.”
Eu consider că zecimea trebuie dată, este o datorie a noastră către Dumnezeu ( deși El ne lasă să alegem ). Vă spun din propria experiență că de când am început să dau zecimea la biserică ( deși încă nu sunt membru ), totul îmi merge foarte bine deoarece Dumnezeu m-a binecuvântat cu mult mai mult decât aveam înainte de a da zecime și daruri, ba mai mult decât atât, sunt foarte sănătos și nu duc lipsă de nimic ! Slăvit, Glorificat și Preamărit să fie Domnul pentru mila, îndurarea și dragostea Lui față de noi !
Maleahi 3 : 10
Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare.
Amin !
Așa este zeciuiala și preoția au luat sfîrșit odată cu moartea și învierea domnului Isus, au rămas darurile care sunt pentru nevoiași și evanghelizare iar pastor înseamnă propăvăduitor al evanghelie fără plată ,meseria de pastor plătit nu este biblică .
… continuare: si orice alegere, are consecinte (si-n bine, si-n rau). Unele alegeri au consecinte imediate, cum ar fi practicarea zecimii … alte consecinte ale alegerilor noastre nu se vad imediat, dar efectul lor poate fi vesnic. Deci, alegerile noastre sant foarte importante !
Cei care respecta zecimea au avut experiente extraordinar de frumoase cu Dumnezeu (eu insumi sant o marturie in acest sens). Ma gandesc ca totusi nu experientele noastre trebuie sa convinga ci adevarul clar si frumos scris in Biblie … alegi sau nu sa asculti de Cuvantul scris … pana la urma, toata viata este o suma de alegeri :)
Subiectul zecimii face parte dintr-o tema mult mai ampla: cea a legamintelor sau, mai bine zis, a „legamantului vesnic”. Pentru mine nu exista nicio ruptura intre vechiul si noul legamant, ci doar o continuare, un progres al legamantului vesnic, de care Biblia aminteste de 16 ori pe paginile ei.
Dupa cum „Evanghelia vesnica” a cunoscut o descoperire progresiva, la fel si legamantul vesnic al lui Dumnezeu ne-a fost descoperit progresiv, prin diferitele legaminte amintite in Biblie. Din aceasta perspectiva ( a unui singur legamant vesnic ), principiul zecimii ramane valabil si pentru noi.
O lege care nu este abrogata explicit ramane valabila fara sa fie nevoie de alte alte observatii sau confirmari. Acest lucru se poate observa si in legislatia diferitelor tari. Cat despre zecime, nu am intalnit in NT nicio prevedere care sa anuleze acest principiu ( la fel ca si in cazul Sabatului zilei a saptea, ca si in cazul principiilor legate de alimentatie, etc. ). Dimpotriva, cuvintele Domnului din Matei 23, 23 ma fac sa cred ca acest principiu este intarit de Insusi Fiul lui Dumnezeu.
Nu am intentia sa apar pe aceasta cale corpul pastoral care beneficiaza de zecimea bisericii, caci stiu ca s-au facut greseli si abuzuri. Ca in toate timpurile de altfel, ca si pe vremea Mantuitorului…
De asemenea, inteleg usuratatea cu care alte confesiuni crestine trateaza subiectul zecimii. In situatia in care preoti si pastori ai diferitelor confesiuni primesc salarii de la stat, e firesc sa ca acestia sa se laude ca nu traiesc din zecimile enoriasilor. Care ar fi situatia in cazul in care niciun cleric, indiferent de confesiune, nu ar mai primi salariu de la stat? Biserica Adventista a refuzat salarizarea corpului pastoral de catre stat, in ideea de a pastra separarea dintre stat si biserica.
Totusi biserica are o misiune si trebuie sa functioneze. Dar cu ce fonduri? Din daruri sporadice ale membrilor? Cum poti face un buget si niste planuri de misiune bazat pe niste daruri nesigure si fluctuante? Principiul zecimii, practicat in Biserica Adventista, asigura o baza stabila pentru functionarea ei. Zecimea este o daruire sistematica ce asigura o anumita stabilitate financiara. La urma urmei, fiecare credincios decide daca aplica acest principiu sau nu. In toata experienta mea de viata inca nu am intalnit niciun caz de excludere a vreunui membru al bisericii pentru neplata zecimii. Biserica Adventista sustine si incurajeaza acest principiu, dar aplicarea lui ramane o problema de constiinta a fiecarui credincios.
Ar fi insa interesant de prezentat experientele cu Dumnezeu ale celor care au respectat principiul zecimii, dar si experientele negative ale celor care au refuzat sa ofere zecimea din veniturile lor lui Dumnezeu. Am in minte cate ceva, dar nu este locul si timpul sa le scriu.
citiți mai atent (și nu vreau sa îmi dați dreptate ,pentru ca nu mă interesează sa am dreptate eu personal ci sa lăsam Scriptura sa aibă dreptate)s și veți vedea ca zecimea aparține vechiului legământ levito-preoțesc .Mila ,facerea de bine,dreptatea ,dragostea de aproapele transcende vechiul legământ ,ele sunt valori pe care fiecare om trebuie sa și le însușească și sa devină un mod de viețuire .Dar zecimea sprijinea un segment îngust ,slujbașii de la templu ,slujbele de la templu,odată desființat templul sa desființat tot sistemul,cu toate cutumele lui.Astazi un grup limitat în interiorul fiecărei organizații creștine protestante și neoprotestante își aroga titlul de unși ai domnului cu drepturi speciale ,dar dacă rămânem la ce sta scris în noul testament vedem ca apostolii au scris despre slujbe,slujbași ,Petru in întâia sa epistola cap.2 vers.9 scrie adresându-se peste veacuri tuturor creștinilor :Voi însă sunteți o seminție aleasă,o preoție împărătească,un ne-am sfânt,un popor pe care Dumnezeu Și l-a câștigat ca sa fie al Lui,…Înțelegem de aici ca toți suntem preoți ai Lui Dumnezeu .În noul legământ nu existâ cler și laic sau speciali și ordinari ,nimeni nu are privilegii ci toți sunt slujbasi în slujba Atotputernicului Dumnezeu.Sau poate nu?Poate ca “clerul” (pastorii)propovăduiește evanghelia și trăiesc (primesc salarii)din evanghelie(zecime)iar “laicii”nu fac nimic,doar pastorii fac lucrare și membrii de rând cum sunt numiți de “cler”nu fac nimic doar “mănâncă “hrana” din mâna pastorilor.Or nu este așa.”Laicii au impactul cel mai mare asupra semenilor ,”Specialii” doar învârtesc cuvântul fac vacante ,ca de obosesc și când vorbim de lucrarea din casa in casa ei dau instrucțiuni dar ei nu o fac .Lucreaza laicii pentru evanghelie?Se cuvine plata laicilor conform cuvintelor lui Pavel din Prima epistola către Corinteni cap.9?Bine mai învârtesc cuvântul “specialii”iar IACOB COMAN are un cuvânt tăios ,,rândul mincinoșilor,,.Cam asta înțeleg eu despre zecime.Unii chiar vorbesc de prima zecime și de a doua dar oricât am citit nu văd unde fac aceștia deosebirea între prima și a doua .Vas ruga dacă mă puteți lumina cu privire la aceasta întrebare.Nu mă cert și nu vreau sa fac polemica .Va mulțumesc ca mi-ați permis sa scriu și cum zicea apostolul din cearta de vorbe adevarul sa iasă la iveală .
Stimate domnule Tapu,
Sunt constient ca subiectul zecimii este deosebit de sensibil pentru multi crestini din zilele noastre ( chiar si pentru unii adventisti! ). Doar e vorba de bani, nu-i asa? Si cand este vorba de sacrificat ceva din ceea ce ne-a daruit Dumnezeu nu o facem intotdeauna cu usurinta.
Este adevarat ca in mustrarea Domnului adresata fariseilor in Matei 23,23 ideea centrala este legata de lipsa dreptatii, a milei si a credinciosiei la unii care pretindeau ca sunt in cele mai bune relatii cu Dumnezeu, in timp ce aceiasi oameni erau foarte scrupulosi in plata zecimii chiar si din cele mai neinsemnate venituri ( marar, chimen, izma ). Insa nu pot fi de acord cu argumentul dv. potrivit caruia spusele Domnului nu mai sunt valabile in NT, caci ele au fost rostite inainte de jertfa Sa.
Dupa aceeasi logica la care apelati, inseamna ca nici dreptatea, mila si credinciosia nu mai sunt valabile in NT, fiind amintite de Mantuitorul inainte de cruce. Ambele afirmatii: cea cu privire la zecime si cea cu privire la dreptate, mila si credinciosie au fost facute de Domnul inainte de jertfa Sa. De ce pe una o consideram valabila, iar pe cealalta nu?
Daca extrapolam, dupa aceeasi logica la care apelati, inseamna ca nimic din ceea ce a spus si a facut Mantuitorul inainte de jertfa Sa nu ar mai fi un exemplu pentru crestinii din NT, caci toate apartin vechiului legamant. Dilema mea este urmatoarea: Apostolul Ioan scrie: „Cine zice ca ramane in El, trebuie sa traiasca si el cum a trait Iisus.” ( 1 Ioan 2, 6 ). Dar Iisus a trait cea mai mare parte a vietii Sale si ne-a lasat cele mai multe din invataturile Sale inainte de jertfa Sa. Ce facem cu acestea? Le aruncam la gunoi, caci apartin vechiului legamant? Ce facem cu Fericirile, cu Predica de pe Munte, cu invatatura despre Duhul Sfant Mangaietorul din Ioan 14-16, etc.? Renuntam la ele pentru ca au fost rostite inainte de jertfa?
As vrea sa amintesc simplul fapt ca atunci când Domnul ISUS ia mustrat pe farisei in textul din Matei 23;23,nu sa vrut scoaterea în evidentă a plătirii zecimii ci a faptului ca nu aveau mila fata de aproapele .Ei,fariseii se lăudau ca sunt credincioși fata de domnul dând zeciuiala .Zeciuala era valabilă încă ,ISUS nu fusese adus jertfa ,vechiul legământ era încă valabil .Odata cu moartea lui ISUS vechiul legământ este desființat si tot sistemul levito-preotesc.Noul testament amintește in epistola 1:2;9 despre o noua preoție .Nicăieri în noul testament nu este pomenită ideia de plătite a zecimiicatre un FOR superior ,fiindcă Dumnezeu nu a îndemnat către asa ceva Este amintita stângerea de daruri si ajutoare .Oamenii au făcut manuale de doctrina si au avut viziuni cu privire la zecime dar noul testament este mut in privința zecimii .Nu exista noțiune de cler si laic in noul testament Sunt doar slujbe si slujbași Toti trebuie sa lucram pentru evanghelie toti trebuie sa fm hrăniți teoretic din evanghelie.
Multă pace de la Domnul !
Îmi cer scuze că mai adaug un gând. Și eu cred în valabilitatea zecimii și că este închinată Domnului, însă consider că Maleahi 3:10 aduce și lămuriri cu privire la destinația ei. Astfel, când Domnul spune ca zecimea „să fie hrană în Casa Mea” înțeleg că această expresie îi cuprinde atât pe pastorii, misionarii, profesorii sau alți oameni dedicați vestirii Evangheliei, cât și casele de rugăciune și evanghelizare existente și închinate lucrării Domnului. De exemplu, Domnul Iisus nu a încurajat să existe o taxă de întreținere pentru Templul din vremea Lui (Matei 17:24-27). Când Petru a fost întrebat dacă Învățătorul plătește darea pentru Templu, el a răspuns „da” deoarece se pare că ucenicii mai aveau ceva economii din care să plătească această taxă. Dar Domnul Iisus a gândit altfel și a spus că cei ai Casei nu trebuie să plătească această dare și i-a zis lui Petru să meargă la pescuit. Și cine știe dacă banul din gura peștelui pescuit de Petru și plătit ca taxă de întreținere de Domnul Iisus și Petru, nu aparținea unui străin?
De asemenea, Dumnezeu a încurajat construirea caselor de rugăciune și din daruri. Orice suplimentare de fonduri provine din daruri. Dar orice delăsare și încercare de calcul a acestor daruri pe cap de membru de biserică nu cred că vine de la Dumnezeu. Fiecare poate dărui mult sau puțin după cum îi spune conștiința. Exemplul văduvei sărace din Marcu 12:41-44 mă face să tac și dovedește că în acel moment ea își dădea chiar viața pentru Domnul. Nu știu dacă mai avea copii sau rude, dar nu cred că a fost părăsită și gestul ei, făcut din inimă și nu la cerea cuiva, apare în contextul în care foarte mulți preoți și învățători ai Legii erau legaliști. Noi nu trebuie să fim nemulțumiți de felul în care Domnul a hotărât să fie folosită zecimea, care Îi aparține de drept. Așa am înțeles din Maleahi 3:10 că toți avem privilegiul și datoria aceasta.
ionele te inteleg,stiu cum e sa fi nemultumit de felul cum se administraza darurile la ,,templu’si Iisus a fost nemultumit de le-a rasturnat mesele insa, El nu a desfintat darurile si zecimile ci a spus ”si pe celelalte sa nu le lasati nefacute”luca 13,42 .Iisus Hristos este acelas [Dumnezeu] ”ieri–[v.t] ,azi–[n.t],si in vesnicii, Iisus este creatorul nostru deci EL a instituit si zecimea pe linga alte legi de convietuire pe acest pamant dovada este clara,caci chiar si patriahii din vechime o practicau [inainte de infintarea poporului evreu].” totata scriptura este insuflata de Dumnezeu” deci vechiul testament nu este desfintat..orce copil al lui Dumnezeu a-r trebui sa-L cinsteasca pe creatorul sau sustinand lucrarea Sa de mantuire a oamenilor ,prin daruri si zecimi..aceasta este o mare favoare data de Dumnezeu sa fim lucratori impreuna cu El in lucrarea de mantuire a omenirii.Am si eu cuvinte de critica la modul cum se administraza darurile si zecimile.sa creat reguli in asa fel ,biserica locala sa nu mai aiba nici bani de intretinere ,adica sa mearga 99,9 la temlplu[conferinta].in trecut darurile de buna voie ramaneau ln biserica locala, .astazi templul nu mai sprijina lucrarea de predicare in bis. locale prin refinantare .personal cred ca biserica trebuie sa se intoarca la sola scriptura ,facand reforme in domeniul pastoratiei si al administrarii darurilor si zecimilor si sa se elimine hotararile si adaugirile ce sau facut prin spiritul profetic.
zeciuiala ia imbogatit pe multi pastori si le-a ratacit mintile,nu este porunca pentru zeciuiala in noul testament.ai grija de toti din familia,si de sarac,orfan vaduva,este mult mai bine primit inaintea domnului.ca sa intri in viata pazeste poruncile,iar ca sa fi desavirsit iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti.Domnul iisus a poruncit sa mergem si sa facem ucenici botezati,nu sa facem biserici,catedrale,manastiri,etc.unde sint doi sau trei este si IISUS in mijlocul lor.
Pentru mine, argumentele prezentate in favoarea zecimii sunt suficiente. Cand Insusi Mantuitorul ne indeamna: „pe acestea sa le faceti, iar pe celelalte sa nu le lasati nefacute” ( referindu-se in mod special la zecime – Matei 23,23 ), mai avem oare nevoie de argumente in plus ?
am citit cu interes blogul si textele din biblie dau niste explicatii destul de vagi despre zecime.
daca sunteti amabil sa imi dati trimiteri unde isus in noul testament spune sa dam zeciuiala ,v-as fi recunoscator.
multumesc.