Duminica este adevărata zi de închinare a creștinilor?
Subiectul legat de adevărata zi de odihnă și cult este un măr al discordiei în creștinismul zilelor noastre. Dacă luăm în considerare profețiile biblice privitoare la timpul sfârșitului ( vezi Apocalipsa cap. 13.14.17.18 ), înțelegem că acest subiect se va acutiza pe măsură ce ne apropiem de finalul istoriei păcatului, polarizând lumea în jurul a două doctrine diametral opuse și ireconciliabile: păzirea duminicii și păzirea Sabatului zilei a șaptea ca zi de odihnă și închinare.
Mai mult decât atât, profeția din Apocalipsa cap. 13 privitoare la „semnul fiarei”, alături de numeroasele mențiuni biblice cu privire la „semnul lui Dumnezeu”, ne arată că problema zilei de odihnă va deveni într-un viitor apropiat testul final al loialității omului față de Creator.
Așadar, subiectul zilei de odihnă nu este lipsit de importanță și nu îi privește doar pe unii creștini care fac parte dintr-o anumită grupare religioasă, ci îi vizează pe toți cei care au luat asupra lor numele de creștin, de urmaș al Domnului Iisus Christos.
Fără să acuz pe confrații mei creștini care cred altfel decât mine în această privință, voi prezenta câteva motive pentru care eu nu cred că adevărata zi de odihnă și închinare pentru creștini este duminica, ci este Sabatul zilei a șaptea – sâmbăta.
Așadar, eu nu cred că adevărata zi de odihnă și cult este duminica pentru că:
1) … Pentru că detest falsurile, mai ales atunci când este vorba de lucruri atât de importante cum este închinarea. Consider că unul dintre cele mai mari falsuri care au apărut în creștinism este legat de ziua de odihnă și cult. Există un original lăsat de Dumnezeu încă de la Creație, dar există și un fals făcut de om în cursul istoriei, din motive numai de el știute.
De ce era nevoie de un fals, când exista originalul? Și, mai ales, de ce a trebuit să fie înlocuit originalul divin cu falsul omenesc? Cui îi folosește acest lucru? Omului nu îi folosește în niciun caz… Singurul care are de câștigat ( pe termen scurt! ) din acest schimb nefericit este Diavolul, arhivrăjmașul lui Dumnezeu, care continuă de milenii lupta lui acerbă împotriva Legii divine.
În Longview, Texas, un cetățean american pe nume Ron Wade a construit o locuință care este o copie a „Biroului Oval” al președintelui american. Construcția l-a costat 250 000 de $ și reproduce 80% din dimensiunea originalului, având mobilele, covoarele și finisajele făcute la comandă și identice cu cele originale. Însă, cu toată asemănarea, noul „Birou Oval” este o simplă imitație. Președintele Americii nu va locui și nu va lucra niciodată acolo.
Dacă originalul biblic este Sabatul zilei a șaptea, în care Creatorul a promis că va fi prezent cu binecuvântările și sfințenia Sa ( vezi Geneza 2, 2.3 ), poate spera cineva ca Dumnezeu va fi prezent și va binecuvânta o altă zi, fie aceasta chiar ziua învierii lui Iisus? Nu cred că Creatorul va renunța vreodată la originalul Său, acceptând falsul realizat de om…
2) … Pentru că educația cea mai eficientă se face prin exemplul personal și prin modele, nu prin reguli, norme și restricții. Mulți creștini păzitori ai duminicii își argumentează poziția prin lipsa unei porunci clare din partea lui Dumnezeu la Creațiune cu privire la ziua de odihnă și închinare. Este adevărat, nu există o astfel de poruncă în cartea Genezei. După cum este la fel de adevărat că nu există nicio poruncă clară cu privire la furt, adulter, minciună, idolatrie sau respectul față de Numele lui Dumnezeu. Cu toate acestea, orice creștin sincer se ferește de aceste păcate… Și atunci mă întreb: de ce se invocă acest lucru doar în privința zilei de odihnă și nu și în cazul celorlalte porunci?
Cartea Genezei nu este o carte a legilor, regulilor și normelor. Ea este o carte a originilor. De aceea, scopul ei nu este acela de a prezenta poruncile Creatorului, așa cum se întâmplă în cazul altor cărți biblice ( Exodul, Leviticul, Deuteronomul ), ci este acela de a ne învăța despre originea vieții pe pământ, despre existența unui Creator, despre căderea omului și începuturile dramei păcatului pe planeta noastră.
Dacă Geneza ne învăța ceva important pe plan moral, aceasta o face nu prin porunci și reguli, ci prin exemple și modele. Și primul exemplu, primul model la care trebuie să privim pentru a-l imita este Însuși Creatorul:
„În ziua a șaptea Dumnezeu Și-a sfârșit lucrarea pe care o făcuse; și în ziua a șaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise și o făcuse.” ( Geneza 2, 2.3 )
Iată de ce eu doresc să-L urmez pe Modelul suprem și în privința zilei de odihnă și închinare…
3) … Pentru că Biblia ne învață ca „trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni” ( vezi Fapte 4,19; 5, 29 ). Așa au făcut toți copiii credincioși ai lui Dumnezeu, începând cu neprihănitul Abel, și așa vor face toți cei ce doresc să fie numiți copii ai lui Dumnezeu până la sfârșitul timpului.
Cu privire la Sabatul zilei a șaptea, în Scripturi întâlnim nenumărate porunci: unele rostite chiar de Însuși Dumnezeu în auzul poporului ( vezi Exodul 20, 1‑17 ), apoi scrise cu propria Sa mâna pe table de piatră ( vezi Exodul 32, 15.16; 31,18 ), iar altele transmise prin profeții Săi ( vezi Exodul 16,23; 31,13.14; Ieremia 17, 21‑25; Isaia 56, 2‑7; 58, 13.14; Ezechiel 20, 12.20 ).
Cu privire la duminică, având calitatea de zi de odihnă și închinare, nu am găsit în nicio parte a Scripturii nici măcar o singură poruncă divină care să ne ceară să o păzim în locul Sabatului biblic. Lucrul acesta nu îl susțin doar eu, ci chiar conducători ai Bisericii Catolice: „Puteți citi Biblia de la Geneza la Apocalipsa și nu veți găsi un singur verset care să autorizeze sfințirea duminicii. Scripturile obligă la păzirea religioasă a sâmbetei, o zi pe care noi n-o sfințim niciodată.” ( Cardinal Gibbons, The Faith of our Fathers, pag. 89 )
Decretul lui Constantin cel Mare din anul 321 sună frumos:
„Toți judecătorii și cetățenii orașelor, lucrătorii chiar, trebuie să nu lucreze spre onoarea Duminicii. Țăranii pot lucra la câmp. Căci este cunoscut, că nici într-o altă zi nu se pomenește mai lesne aceste lucrări, decât Duminica.” ( Istoria Bisericească de dr. Boroianu, Iași, 1900, p.30 )
Dar, deși sună frumos, acest decret nu este altceva decât o porunca omenească… Iar eu vreau să ascult mai mult de Dumnezeu decât de oameni.
4) … Pentru că doresc să împlinesc îndemnul apostolului Ioan care spune: „Cine zice că rămâne în El, trebuie să trăiască și el cum a trăit Iisus” ( 1 Ioan 2,6 ). Cum a trăit Iisus în privința respectării zilei de închinare? Evangheliile sunt pline de dovezi care ne arată că Domnul a respectat Sabatul zilei a șaptea, a participat la adunările din sinagogă și a predicat în Sabat ( vezi Luca 4,16), a vindecat și a eliberat această zi de tot „molozul” tradițiilor și poruncilor omenești care făcuseră din această zi de bucurie sfânta o zi de chin și întristare.
Dacă Domnul Iisus ar fi avut intenția să schimbe ziua de odihnă, nu ar fi lăsat El o poruncă clară în acest sens? După cum nu I-a fost teamă să îi mustre pe cărturarii și fariseii timpului, numindu-i „morminte văruite”, „farisei orbi” și „nebuni”, riscându-Și viața prin aceste acuzații, cu siguranță că lui Iisus nu I-ar fi fost teamă să facă o asemenea schimbare în Legea lui Dumnezeu, dacă ar fi dorit acest lucru.
Din punct de vedere al tradițiilor evreiești, Iisus a fost un non-conformist. În același timp, El a fost „ascultător până la moarte, și încă moarte de cruce” ( Filipeni 2, 8 ), atunci când a fost vorba de Legea și voia Tatălui Său ( vezi Matei 5, 17‑19 ). Dacă Domnul Iisus a păzit Sabatul biblic, eu, care doresc să trăiesc asemenea Lui, de ce aș respecta o altă zi?
5) … Pentru că Iisus ne-a învățat că El este „Domn al Sabatului”, nu al duminicii sau al altei zile ( vezi Marcu 2, 27.28 ). Dacă El S-a numit pe Sine „Domnul Sabatului”, oare cine este „domnul duminicii”? Eu nu vreau să mă închin altui domn…
6) … Pentru că Iisus ne-a arătat că „Sabatul a fost făcut pentru om” ( Marcu 2, 27.28 ), nu pentru o anumită biserică sau un anumit popor. La Creațiune, când Dumnezeu a hotărât ca ziua a șaptea să devină o zi de odihnă și închinare pentru om, adică pentru întreaga omenire, nu existau nici evrei, și cu atât mai puțin, nu existau creștini.
Evreii au apărut abia după două milenii de istorie, iar creștinii după patru milenii. Cei care susțin că Porunca a patra din Decalog aparține doar poporului evreu sau unei anumite denominațiuni creștine pierd din vedere acest amănunt important din declarația Mântuitorului: „Sabatul a fost făcut pentru om” (omenire n.n. ), nu pentru evrei, sabatarieni, adventiști, baptiști de ziua a șaptea sau alți păzitori ai Sabatului biblic.
7) … Pentru că Sabatul zilei a șaptea este ziua de naștere a Creației. Oricât ar filozofa oamenii pe această temă, nimeni nu poate schimba realitatea. După nașterea sa, un om poate avea multe zile comemorative: ziua căsătoriei, ziua de naștere a copiilor, ziua primului salariu, etc. Însă niciuna dintre aceste sărbători nu poate înlocui ziua de naștere. Și chiar dacă, prin absurd, cineva și-ar nega ziua de naștere, alegând o altă zi, acest lucru nu ar schimba cu nimic datele din certificatul său de naștere.
Sabatul a fost instituit de Dumnezeu ca memorial al Creației ( „ziua de naștere” ) și niciuna din sărbătorile venite ulterior, atât în mozaism, cât și în creștinism, nu schimbă această calitate a zilei a șaptea. Eu nu doresc să serbez o altă zi în memoria Creației decât cea care este înscrisă în „certificatul de naștere” al planetei noastre – Biblia.
8) … Pentru că mi se pare lipsit de rațiune ca singură porunca din Decalog care ne promite odihna lui Dumnezeu să fie negată în favoarea unei porunci omenești care nu ne promite nimic. Sau, dacă totuși promite, nu are puterea de a ne oferi odihna cerească.
Mântuitorul ne-a promis: „Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă” ( Matei 11, 28 ). Dacă El ne-a lăsat Sabatul ca o pregustare a odihnei mântuirii, de ce aș căuta eu apa vieții în fântânile seci săpate de oameni?
9) … Pentru că Dumnezeul Bibliei este neschimbător. El ne asigură pe fiecare: „Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb” ( Maleahi 3,6 ). Despre Mântuitorul nostru apostolul Pavel afirmă cu tărie: „Iisus Christos este Același: ieri, azi și în veci” ( Evrei 13,8 ). Iar apostolul Iacov continuă aceeași idee, afirmând că în „Tatăl luminilor nu este nici schimbare, nici umbră de mutare” ( Iacov 1, 17 ).
Dacă voia lui Dumnezeu este exprimată în Legea Sa morală și dacă Dumnezeu este neschimbător de-a lungul veșniciilor, nu înseamnă că și Legea Sa, din care face parte și porunca sfințirii Sabatului, este neschimbătoare?
A afirma că, din punct de vedere moral, Dumnezeu le-a cerut evreilor un anumit lucru, iar creștinilor un alt lucru, înseamnă a susține că El este schimbător, că principiile Sale morale nu sunt veșnice și că moralitatea Sa este relativă. Eu nu pot crede într-un astfel de Dumnezeu…
10) … Pentru că vreau să rămân un protestant adevărat. Scriitorii catolici menționează faptul că actul schimbării zilei de odihnă din Sabatul zilei a șaptea în duminica zilei întâi a săptămânii aparține Bisericii, ea făcând lucrul acesta în virtutea puterii pe care o are. Potrivit părerii catolicilor, acei protestanți care respectă duminica nu sunt adevărați protestanți, căci ei recunosc prin aceasta puterea Bisericii Catolice.
„Dacă protestanții ar urma Biblia, s-ar închina lui Dumnezeu în Sabat. Ținând duminica, urmează o lege a Bisericii Catolice.” ( Albert Smith, Chancellor of the Archdiocese of Baltimore, February 10, 1920 )
„Păzirea duminicii de către protestanți, este un omagiu adus, în ciuda lor, autorității Bisericii Catolice.” ( Monsignor Louis Segar, pag. 213 )
În ce mă privește, doresc să rămân, cu ajutorul lui Dumnezeu, un protestant adevărat. Deși nu mă pot compara nici pe departe cu marele reformator german, cuvintele pe care le-a rostit Luther înaintea Dietei din Worms îmi sunt foarte aproape de inimă:
„Aici stau și nu pot face altfel. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”
Lori Balogh
Lori, poti pune in articol daca consideri ca e necesar declaratia reprezentantului papei cu privire la duminica si sfintirea ei … daca nu, o poti lasa ca si comentariu aici:
https://www.youtube.com/watch?v=-kv54nUCGjM
Eu sunt de acord cu punctul asta de vedere, dar as sugera sa nu fim asa de transanti pentru ca Dumnezeu nu poate fi pus intr-o cutie a intelegerii noastre si astfel sa-L limitam in harul si dragostea Lui nemarginita pentru oameni.
Mai jos sunt cateva ganduri care imi vin in minte:
-Cum faci cu comunitatea in care ai crescut? te desparti de adunare, doar pentru acest singur argument? si apoi nu suntem noi o pricina de poticnire pt necredinciosi daca ne apucam sa lucram duminica si tinem doar sambata?.
” Sabatul a fost facut pentru om ” este un principiu care arata ca Dumnezeu ar trebui sa fie in controlul vietilor noastre si asta e un semn al ascultarii, pentru ca insusi D-l Isus arata ca inchinarea adevarata e in primul rand in duh si in adevar si nu dupa reguli, fie ele chiar luate din Scriptura. Vezi Ioan capitolul 3 : Cel nascut din Duhul este comparat cu vantul , pe care il simti dar nu stii de unde vine si unde merge. Problema noastra e ca nu mai auzim vocea Duhului si atunci sigur ca ne limitam la diferite feluri de a intelege textul biblic, care, sa imi fie cu iertare, pentru multi este strain fiindca nu pot citi in originalul ebraic/aramaic/grecesc Scripturile.
Un alt lucru : nu intalnim nicaieri Sabatul in textul Genesei, in viata patriarhilor, ceea ce ar putea duce la alte supozitii.
Apoi cum facem cu zilele saptamanii si unele din lunile anului care poarta nume de idoli, precum si sarbatori anuale ( Rusalii, Craciun, chiar si Pastele de ex in Engleza se numeste Easter de la ISHTAR un idol pagan . Ne apucam si dam alte nume zilelor saptamanii?
E adevarat ca in ceea ce ne priveste, noi trebuie sa il credem pe cuvant pe Dumnezeu si Sfanta Scriptura si sa nu punem pe oameni si reguli inainte de porunca divina dar totusi sunt unele lucruri de care nu vom putea scapa pana in Vesnicie.
Totusi articolul este foarte bun si apreciez interesul si organizarea gandurilor dvs.
Shalom!
FOARTE BUN ARTICOLUL. ESTE PUTERNIC ANCORAT ÎN ARGUMENTE BIBLICE. (NESCOASE DIN CONTEXT) ȘI AȘA CUM SPUNEA OSCAR WILDE, ADEVĂRUL PUR ȘI SIMPLU, ESTE RAREORI PUR ȘI NICIODATĂ SIMPLU. FELICITĂRI!
Domnule Gheju,
Ceea ce d-v criticati ( si pe buna dreptate !), respectiv scoaterea unui verset biblic din contextul lui, tocmai acest lucru il faceti, enumerand o serie de versete biblice, fara sa amintiti de contextul lor. Unul din principiile hermeneuticii ( interpretarii ) biblice este acela ca un adevar trebuie sa treaca ca un fir rosu prin intreaga Scriptura. Nu putem face doctrina dintr-un singur text biblic, dupa cum , daca vrem sa mergem pe munte, nu vom ajunge niciodata la tinta daca ne luam dupa un singur marcaj. Tinta va fi atinsa doar daca trecem cu atentie prin toate marcajele.
Daca intreaga Biblie vorbeste de faptul ca, dupa caderea omului, acesta a pierdut nemurirea conditionata , conform avertismentului dat de Creator: „Veti muri negresit ” ( Geneza 2, 17 ), iar noi venim astazi, influentati de filozofia greaca, si spunem ca nu e adevarat ca omul este muritor, cine are si cine nu are dreptate ? Nu cumva ii dam dreptate Diavolului care le-a spus primilor nostri parinti : „Hotarat ca nu veti muri ” ( Geneza 3,4 )?
Si eu va pot enumera nu unul, ci o sumedenie de texte care arata ca omul este muritor, ca la moarte el nu mai are constiinta de sine, ca in locuinta mortilor nu mai exista activitate, sentimente, etc. Dar nu asa se procedeaza cand vrem sa aflam, prin Duhul Sfant, un adevar biblic. Nu trebuie sa uitati ca la vremea in care a fost scris Noul Testament, evreii deja cunoasteau o putenica influenta elenistica. Filozofia greaca i-a indepartat pe multi evrei de vechile adevaruri ale VT. Pe vremea Mantuitorului circulau povesti ca cea relatata in Pilda bogatului si saracului Lazar, de care Domnul s-a folosit nu pentru a contrazice Scripturile VT, ci pentru a ne invata ceva esential: ca viata aceasta este singura noastra ocazie de a ne pregati pentru cer. Dupa ea, nu va mai exista o alta sansa. Aceasta e solia din pilda, si nicidecum ideea ca sufletele mortilor sufera chinuri vesnice.
Amintiti telegrafi si textul din Iuda , care vorbeste de Sodoma care sufera de pedeapsa unui foc vesnic.Oare nu putem face deosebire intre termenii „pedeapsa” si „pedepsire” ? Pedeapsa poate fi vesnica, prin uramarile ei, pedepsirea insa nu. Dovada este ca focul care a disttrus cetatile din valea Iordanului nu mai arde demult. Cine trece prin acele locuri nu mai zareste niciun foc. Pedepsirea cetatilor nelegiuite s-a incheiat, dar pedeapsa lor are efecte vesnice.
De ce Mantuitorul foloseste expresia : „viermele lor nu moare si focul nu se stinge” in mai multe ocazii? Am explicat ( sper eu destul de clar ): El se foloseste de o realitate care exista pe vremea aceea in valeea din apropierea Ierusalimului, care devenise o uriasa lada de gunoi, cu cadavre in putrefactie si unde focul ardea mereu mocnit. Valea lui Hinnom ( Gheena ) simboliza pentru evrei distrugerea totala, nu viata vesnica, fie ea si in chinuri.
Eu nu pot acum sa va raspund punctuaL la toate versetele enumerate de d-v, caci ar insemna sa scriu din nou tot ceea ce am postat deja pe blog. Mi se pare insa ca deosebirea de vederi intre noi tine de ceva mult mai profund si de esenta: felul in care Il cunoastem pe Dumnezeu. D-v Il cunoasteti ca Unul care pedepseste vesnic, in chinuri de nedescris , pe bietul om pacatos , care a adunat in scurta lui viata un anumit numar de pacate. Eu Il cunosc altfel: ca un Dumnezeu drept, care ii va pedepsi pe oameni cu mai multe sau mai putine lovituri, in functie de vinovatia lor.Insa oricat de mare ar fi vina unui om, pedepsirea lui va avea limite in timp, chiar daca pedepasa va avea urmari vesnice, in sensul ca va pieri pentru totdeauna din Creatia lui Dumnezeu. Daca noi, oameni pacatosi fiind, avem grija sa-i pedepsim pe cei ce gresesc proportional cu vina lor, oare Dumnezeu, care este dreptatea intruchipata, nu va va proceda drept cand ii va pedepsi pe nelegiuiti la judecata finala ?
Cu stima
Am citit d-le Balog din sursa recomandata.
Fara sa intru in alte amanunte ,doresc totusi o scurta mentiune la pct.10 din tema Iadul-mit sau realitate ?
Intrebare : Daca un ateu , ar deschide la intamplare Biblia-pentru prima data in viata lui -si ar citi din Ecl.cap. 9: vers.1,2si 3 apoi ar inchide Biblia, la ce concluzie in mod rational, credeti ca ar ajunge ……? Exact….va fi incurajat in convingerile lui, ca oricum traiesti „acolo” se va sfarsi totul ! Ori noi stim ,ca orice text scos din context devine un pretext ! 2 Petru 1:20 „Fiindcă mai întâi de toate, să ştiţi că nicio prorocie din Scriptură nu se tâlcuieşte singură.”
Bunul simt si ratiunea sunt entitati limitate -desi fara indoiala nu fara insemnatate – dar n-au fost niciodata ETALON pentru interpretarea Scripturii.Duhul Sfant pe care a-ti „omis” sa-L amintiti ,ne invata si ne desluseste ADEVARUL INFAILIBIL si etern al Bibliei . 1 Corinteni 2:10 „Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său. Căci Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu.”
Romani 8:14 „Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.”
1 Corinteni 2:15 „Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul, şi el însuşi nu poate fi judecat de nimeni.”
„dar Cuvântul Domnului rămâne în veac. Şi acesta este Cuvântul care v-a fost propovăduit prin Evanghelie.”
Duhul Sfant -ne mai indeamna sa nu credem , ceea ce Biblia niciodata NU a intentionat sa ne transmita ! Am subliniat cateva versete din Biblie ,versete pe care d-voastra le contestati .Sa fie oare un mit…sau realitate ?!
Marcu 9:43 „Dacă mâna ta te face să cazi în păcat, taie-o; este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă, decât să ai două mâini, şi să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge,”
Luca 16:28 „căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.”
Isaia 66:24 „Şi, când vor ieşi, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor care s-au răzvrătit împotriva Mea; căci viermele lor nu va muri, şi focul lor nu se va stinge; şi vor fi o pricină de groază pentru orice făptură.””
2 Tesaloniceni 1:9 „Ei vor avea ca pedeapsă o pierzare veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui,”
Iuda 1:7 „Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care se dăduseră ca şi ele la curvie şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veşnic.”
Matei 25:46 „Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică.””
Daniel 12:2 „Mulţi din cei ce dorm în ţărâna pământului se vor scula: unii pentru viaţa veşnică, şi alţii pentru ocară şi ruşine veşnică.”
2 Timotei 2:19 „Totuşi temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, având pecetea aceasta: „Domnul cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui”; şi: „Oricine rosteşte Numele Domnului să se depărteze de fărădelege!”
Evrei 12:14 „Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul.”
toate cele bune
Va salut cu respect, domnul Nelu,
Doctrina despre natura muritoare a omului este foarte clar prezentata in Biblie si daca doriti mai multe argumente, va rog sa cititi articolele de la urmatoarea adresa:
https://www.loribalogh.ro/category/teme-biblice/dincolo-de-pragul-mormantului/
Aici veti gasi ce spune Biblia despre Iad, Rai, viata vesnica, starea omului in moarte, natura omului, iar textele pe care le-ati amintit isi vor gasi locul lor in contextul in care au fost scrise. Doctrina despre (ne)murirea sufletului m-a preocupat de mult timp si concluziile pe care le-am exprimat in aceste articole sunt rodul multor studii de-a lungul mai multor ani.
Cu stima
Cu stima si respect vreau sa amintesc ca in articol nu a fost amintit un aspect, si anume: Adam si Eva au fost dati afara din Eden tocmai ca sa nu aiba acces la pomul vieti si astfel sa devina nemuritori in starea lor cazuta .
Si pentru Domnu Nelu : judecata de care ati pomenit va avea loc cu siguranta, dar vom sta in trup de carne inaintea scaunului de domnie .Nu vom fi un fel de abur din alta dimensiune .Va rog sa observati ca toate persoanele ridicate la cer, mentionate in biblie, au fost ridicate cu tot cu trup. Stima si respect
Draga Lori,
Subiectul pe care mi l-ai propus spre discutie (din acest articol) necesita multe comentarii… Voi incerca sa fac tot ce imi sta in puteri pentru a-ti prezenta si punctul meu de vedere, rezultat atat al experientei personale, cat si a ceea ce a ingaduit Dumnezeu sa inteleg din Biblie (neavand pretentia ca intelegerea mea e litera de lege, ci doar punctul meu de vedere). Ca sa fim mai eficienti si mai clari, voi trata fiecare punct ca pe un subiect de-sine-statator, pe blogul meu, in masura in care timpul imi va permite si daca voi avea un raspuns la acea obiectie (sunt doar un om si cunosc prea putin din cate as vrea sa cunosc). In acest fel, vom putea dialoga si pe fiecare punct, in parte, fara sa amestecam subiectele transformand aceasta tema intr-un adevarat ghiveci…
Sa ne ajute Dumnezeu sa deslusim aceste lucruri cat mai bine, spre intelegere proprie dar si a altora care vor citi opiniile noastre!
Despre Inviere si judecata finala
„Cel ce judeca tot pamantul ,nu va face oare dreptate ?” Gen.18:25
Au fost multi care au avut ceva de spus dar nu neaparat au avut si dreptate, de pilda :
Vaner Busch ,spunea presedintelui Truman:Bomba atomica este o utopie.Asa ceva nu va exploda niciodata .V-o spun ca expert in materie de explozive. …Toti stim ce s-a intamplat le Hirosima.
Alfrd Zeltno, un faimos chirurg ,scria in 1839 : Inlaturarea durerii din chirurgie este o himera.Este absurd sa crezi ca vei putea opera fara ca pacientul sa simta. Si exemplele pot continua …
Cu toate ca apreciez multe din publicatile din acest Blog, va indemn cu respect, sa mai studiati doctrina privitoare la nemurirea sufletului respectiv pedepsirea vesnica a celor rai. Biblia are un raspuns clar si in aceasta privinta ,trebuie doar sa tinem cont de ce scrie in Ieremia 29:13 .
Vezi si un articol interesant de Teodor Macovei – Ce se intampla cu sufletul omului dupa moartea in trup- unde am gasit si urmatoarea afirmatie .
JOHN BLANCHARD A SPUS: „SĂ CREZI ÎN PARADIS DAR NU ŞI ÎN IAD, E CA ŞI CUM AI SPUNE CĂ, AU FOST MOMENTE CÂND ISUS SPUNEA ADEVĂRUL ŞI MOMENTE CÂND EL MINŢEA!”
Sa privim la cateva din afirmatile Bibliei privitor la judecata si pedeapsa finala
Fapte 24:15 „şi am în Dumnezeu nădejdea aceasta, pe care o au şi ei înşişi, că va fi o înviere a celor drepţi şi a celor nedrepţi.”
Ioan 5:28-29 „Nu vă miraţi de lucrul acesta; pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă; iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.”
F.Ap.17:31 „pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită, prin faptul că L-a înviat din morţi…”
Matei 25:32 „Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre;”
Matei 25:41 „Apoi va zice celor de la stânga Lui: „Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!”
Apocalipsa 20:15 „Oricine n-a fost găsit scris în Cartea Vieţii a fost aruncat în iazul de foc.”
2 Corinteni 5:10 „Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.”
2 Timotei 4:1 „Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea lui Hristos Isus, care are să judece viii şi morţii, şi pentru arătarea şi Împărăţia Sa:”
Pentru intelegerea versetului din Ezechiel 18:4 va sfatuiesc sa consultati si alte traduceri din alte limbi de ex. din Germana -Einheitübersetzung mit der kommentar der Jerusalemer Bibel 1980 ,
din franceza :La Bible de Jérusalem
Toate cele bune .Nelu Gheju
Domnul Isus sa te binecuvanteze Lori Bologh, Lumina lui Dumnezeu Preasfantul a venit peste tine, El sa te intareasca si sa-ti dea puterea sa te ti tare de El, de Adevar !
Frumos mesaj, pur adevarul…
Domnul sa ne ajute sa intelegem ce e cu adevarat viata in El si sa-L acceptam in mod autentic… si fie ca sufletul nostru, ca noi, sa tanjim tot mai mult dupa frumusetea si dreptatea Lui desavarsita, amin !