Iisus Christos – Om adevarat si Dumnezeu adevarat
Ne gasim pe un teren sfant, asemenea lui Moise in fata rugului aprins. Atunci cand vorbim despre natura divino-umana a Mantuitorului, trebuie sa ne recunoastem limitele si sa ne apropiem de acest subiect cu cea mai profunda umilinta si evlavie.
Nu e de dorit nici evitarea totala a subiectului, dar nici speculatiile legate de Persoana Mantuitorului nu sunt de dorit. Ramanerea la cele scrise, la cele ce Providenta divina a considerat ca este necesar sa cunoastem, este cea mai inteleapta alegere.
Blaise Pascal spunea: “Iisus Christos este centrul si temelia tuturor lucrurilor. Cine nu-L cunoaste pe El, nu cunoaste nimic despre sine si despre lume.” Iar cartea Apocalipsei Il prezinta pe Mantuitorul ca fiind “Alfa si Omega” ( Apocalipsa 1, 8 ), Inceputul si Sfarsitul, Prima Cauza si Ultima Finalitate a oricarui lucru si fiinte din univers. Viata noastra este o miscare intre cele doua, ceea ce inseamna ca niciodata nu vom putea gasi raspunsurile corecte la intrebarile : “cine suntem?”, “de unde venim ?” si “unde megem ?” daca Il eliminam pe Iisus Christos din viata noastra.
Cine este de fapt Iisus Christos ?
Intrebarea ar parea fara sens pentru un crestin care crede cu sinceritatea ca Iisus Christos este Fiul lui Dumnezeu venit pe pamant in trup omenesc. Raportat la populatia globului, crestinii sunt insa in minoritate, numarul lor variind intre 1,2 si 2,6 miliarde de oameni din cele peste 6,6 miliarde de locuitori ai planetei ( ian.2008 ). Majoritatea poopulatiei lumii fiind necrestina, ea are o anumita conceptie ( nebiblica ) despre Persoana, natura si misiunea lui Iisus Christos.
Chiar in sanul crestinatatii exista diferite conceptii cu privire la acest subiect. Inainte de a le trece in revista, sa raspundem la o intrebare:
Este chiar atat de important sa stim cine este in realitate Iisus Christos ? Influenteaza conceptia noastra despre El viata, inchinarea si mantuirea noastra ? De ce e atat de important sa stim cine este El in realitate ?
In ceea ce ne priveste, raspunsul poate fi urmatorul :
– Nu ne este indiferent in cine credem: intr-un simplu om, sau intr-un Fiu de Dumnezeu.
– Nu ne este indiferent cine a murit pe cruce: un om , un inger, o creatura sau un Fiu de Dumnezeu.
– Nu ne este indiferent cui ne vom inchina in vesnicie: unui om sau unui Fiu de Dumnezeu.
– Nu ne este indiferent cine este Mijlocitorul nostru, cine ne va judeca la judecata finala, cine va fi Imparatul imparatilor si Domnul domnilor.
Nici lui Dumnezeu nu ii este indiferent ce conceptie avem despre Fiul Sau Prea Iubit, fapt pentru care El a legat mantuirea noastra de cunoasterea Lui:
“Si viata vesnica este acesta: sa Te cunoasca pe Tine , singurul Dumnezeu adevarat si pe Iisus Christos, pe care L-ai trimis Tu .” Ioan 17, 3
Evangheliile ne relateaza faptul ca si pe Iisus Il interesau parerile oamenilor despre El. Intr-o anumita imprejurare, El i-a intrebat pe ucenici:
“Cine zic oamenii ca sunt Eu?” ( Matei 16, 13-17 ). Din dialogul purtat cu ucenicii, reies cateva pareri ale contemporanilor cu privire la Persoana Mantuitorului: unii Il considerau a fi Ieremia, altii –Ilie, Ioan Botezatorul etc. In esenta, acestia credeau ca Iisus este un profet si nimic mai mult. Adica un simplu om. Altii, ca tanarul bogat sau Nicodim, vedeau in El un Invatator al lui Israel. In esenta, si acestia credeau acelasi lucru: ca Iisus este un om si nimic mai mult.
Ucenicii insa nu I-au relatat Domnului toate parerile care circulau in Palestina in legatura cu Persoana Lui. Poate din jena sau respect, ei au omis sa-I spuna ca unii, mai ales dintre fruntasii poporului, Il considerau un simplu tamplar din Nazaret ( Marcu 6, 1-6 ), altii- Beelzebub in persoana ( Matei 10, 25 ), altii –“un iesit din minti” ( Marcu 3,21 ), “samaritean” ( Ioan 8, 48 ), “un pacatos” ( Ioan 8, 24 ), un “stapanit de un duh necurat “ ( Marcu 3, 30 ). Indiferent de eticheta care I se punea Mantuitorului, era ceva comun in toate aceste conceptii: toate Il considerau pe Iisus doar un simplu om.
Daca asa gandeau contemporanii lui Iisus despre Persoana Sa, nici astazi parerile oamenilor nu difera prea mult:
– Voltaire- un vajnic adversar al crestinismului- Il numea pe Iisus “Infamul”.
– Nietsche, filozoful german care a predicat violenta, numea invatatura lui Iisus “morala sclavilor”. Nietsche era deranjat de umilinta lui Iisus pe care o considera o nebunie… Nietsche a fost insa cel care a murit nebun…
– Pentru comunisti, invatatura lui Iisus era “opium pentru popor”si “otrava siriana” …
Facand o suma a tuturor conceptiilor oamenilor de-a lungul timpului despre Persoana Mantuitorului, constatam ca esenta acestora e aceeasi: Iisus a fost un simplu om. Fie bun sau rau, fie invatator sau demonizat, fie profet sau samaritean, El era privit ca un simplu om . Desi ni se pare ciudat sa vorbim despre o asemenea conceptie, trebuie sa recunoastem ca ea este cea mai raspandita pe planeta. Daca ne gandim la lumea pagana ( budisti, mahomedani, hindusi, confucianisti etc ), care recunoaste existenta istorica a lui Iisus ca simplu om, intelegem de ce acesta conceptie este cea mai raspandita de pe glob.
Sa trecem acum in revista conceptiile legate de Persoana Mantuitorului care circula in lume:
1. Iisus este doar o legenda, un mit. El nu a existat, fiind produsul imaginatiei omenesti.
2. Iisus a fost un simplu om si nimic mai mult.
3. Iisus a fost prima creatura din univers si care a fost inzestrata cu atribute divine.
4. Iisus e nascut din Dumnezeu, avand un inceput al existentei Sale.
5. Iisus e Dumnezeu adevarat care s-a intrupat in Om adevarat, existand din vesnicie si avand viata in Sine. Avand aceleasi atribute divine ca si Tatal si Duhul Sfant, Christos face parte din Sfanta Treime, egal in natura cu Persoanele divine.
Din toate cele cinci conceptii legate de Persoana lui Iisus care circula in lume, cea mai raspandita este aceea care-L considera un simplu om. Cu aceasta ne vom ocupa in continuare, incercand sa intelegem lipsa ei de fundament.
Ce sustin aparatorii acestei teorii?
In general se afirma ca Iisus a fost un om genial, care a inteles mersul societatii si nevoia ei de schimbare. El a fost constient ca daca nu ar fi aparut o noua religie, bazata pe principiul iubirii, societatea s-ar fi aflat in mare pericol, fapt pentru care a conceput o noua religie. Apoi, dupa ce a raspandit ideile Sale, Iisus S-a sacrificat pentru succesul noii religii.
Se mai afirma ca minunile facute de Iisus aveau la baza cunostinte acumulate din tainele Orientului, El Insusi fiind yoghin. Se spune ca a cunoscut si stapanit hipnoza, telepatia si alte tehnici orientale. Fiind evreu, El a cunoscut profetiile mesianice pe care S-a straduit sa le implineasca pas cu pas, convingand o parte din contemporanii Sai ca El ar fi Mesia cel profetizat.
In concluzie, acesta teorie sustine, in esenta, ca Iisus a fost doar un simplu om. Nimic mai mult.
Va propun o dezbatere sincera pe aceasta tema! In matematica exista o metoda numita metoda reducerii la absurd. Daca , de exemplu, vrei sa dovedesti ca unu si cu unu fac doi, o poti face si indirect, prin metoda reducerii la absurd: presupui ca unu si cu unu fac trei, demonstrezi ca acest lucru nu e posibil, ca e absurd, si, indirect dovedesti ca unu si cu unu fac doi.
Sa facem, asadar, un exercitiu de imaginatie: sa presupunem, prin absurd, ca nu suntem crestini, acceptand pentru cateva clipe ca Iisus a fost doar om , nu si Dumnezeu, conform teoriei mai sus amintite. Ce probleme ar aparea in acest caz ?
1. Daca Iisus ar fi fost doar om, se ridica o intrebare : a fost El un om moral sau amoral ?
Daca sustinem ca Iisus a fost doar un om moral, se ridica numeroase intrebari fara raspuns:
– Iisus a sustinut ca este Fiul lui Dumnezeu. In acest caz, Iisus, stiind ca este un simplu om, a mintit Un mincinos nu poate fi considerat un om moral. Un om moral iubeste adevarul mai mult decat orice, mai mult chiar decat propria viata.
Daca sustinem ca Iisus a fost doar un om amoral ( fara principii morale ), de asemenea se ridica o multime se semne de intrebare:
– Cum ar fi putut un om amoral sa predice o religie atat de morala cum este crestinismul ? Cum ar fi putut un astfel de om sa vorbeasca oamenilor despre standarde atat de inalte ? Nu ar fi observat contemporanii lui Iisus prapastia dintre caracterul Sau si predicile Sale ? Nu ar fi fost condamnat de cele doua sentinte ( civila si religioasa ) pentru anumite fapte lipsite de moralitate din viata Sa, daca acestea ar fi existat? Trebuie sa retinem ca insusi Pilat, ca reprezentant al autoritatii romane, judecandu-L pe Iisus, a recunoscut : “ Eu nu gasesc nicio vina in El “ ( Ioan 18, 38 )
In concluzie, daca am lua drept corecta conceptia ca Iisus a fost doar om si nimic mai mult, am ajunge la contradictii inexplicabile. Tot ceea ce a invatat si a predicat Iisus ar fi in contradictie cu Sine.
2. Daca Iisus a fost doar un om, se pune intrebarea daca El i-a inselat sau nu pe ucenicii Sai ?
Daca sustinem ca El ( ca simplu om ) i-a inselat, ascunzandu-le adevarul cu privire la natura Persoanei Sale, totul s-ar fi terminat la cruce. Ucenicii si-ar fi dat seama ca au fost inselati si s-ar fi intors la vechile lor ocupatii. Cum ne explicam atunci revenirea lor dupa criza produsa de rastignirea lui Iisus ? Cum ne explicam puterea cu care ei au vestit Evanghelia intr-o lume ostila si mergand pana la sacrificial suprem ? Daca ei s-ar fi simtit inselati de Maestrul lor, si-ar mai fi dat viata pentru El si cauza Lui ? Cu siguranta ca nu !
Daca sustinem ca Iisus ( ca simplu om ) nu i-a inselat pe ucenici, ci le-ar fi descoperit adevarul ca El este doar om, nu si Dumnezeu, si ca are planul de a intemeia o noua religie, apar din nou o multime de probleme nerezolvate:
– Daca ucenicii ar fi stiut de planurile lui Iisus, de ce s-au descurajat cand L-au vazut pe cruce ? Ei ar fi trebuit sa stie ca acest sacrificiu al Maestrului lor face parte din scenariu si ar fi trebuit sa treaca peste acest moment cu seninatate.
– Ar fi putut 12 oameni simpli sa-si dea viata pentru o noua religie , stiind bine ca totul nu este decat o inselatorie ?
3. Daca Iisus ar fi fost doar om, cum ne explicam profetiile mesianice ? Zeci de profetii cu privire la Mesia au fost date cu sute si mii de ani inainte de timpul lui Iisus. Daca nu este El Mesia, atunci cine este?
4. Daca Iisus ar fi fost doar om, cum ar fi putut implini El toate aceste profetii mesianice?
Pentru a le implini, El ar fi trebuit, in primul rand, sa le cunoasca foarte bine. La ce varsta putea Iisus sa inceapa sa le cunoasca, pentru ca apoi sa incerce sa le implineasca ? Probabil ca in adolescenta. Dar atunci se ridica o alta intrebare: cum a putut implini Iisus profetiile legate de locul nasterii ( Mica 5, 2 ), semintia din care trebuia sa se nasca Mesia ( Iuda ), familia in care trebuia sa se nasca ( familia lui David ), profetia legata de fuga parintilor in Egipt, uciderea pruncilor din Betleem etc.?
Fiind doar om , Iisus, sa presupunem ca ar fi putut implini unele amanunte profetice ( ceea ce este insa greu de acceptat ). Raman insa o multime de profetii, in special cele legate de nasterea Sa, pe care El nu avea cum sa le controleze si sa le implineasca doar in calitate de simplu om. El a trebuit sa fie mai mult decat Om – Dumnezeu.
Si apoi, pentru a implini anumite amanunte profetice, Iisus ar fi trebuit, daca ar fi fost doar om , sa fie intr-o intelegere tacita perfecta tocmai cu dusmanii sai declarati: carturarii, fariseii, saducheii. dar si cu romanii. Or, tocmai acestia nu erau deloc interesati ca lumea sa creda ca El este Mesia.
Daca Iisus ar fi fost doar om, sa ne gandim ce greu ar fi fost ca El sa implineasca profetii ca: vanzarea Sa pentru 30 de arginti ( Zaharia 11, 12-13 ), rastignirea ( ar fi putut fi ucis printr-un alt mijloc: ucis cu pietre, ucis cu sabia etc ), rastignirea intre doi talhari ( vezi Isaia 53, 9 ), ingroparea in mormantul unui om bogat ( Isaia 53, 9 ), tragerea la sorti pentru hainele Sale ( Psalmul 22, 18 ) , invierea si aratarea in repetate ocazii in fata ucenicilor etc.
In concluzie, daca Iisus ar fi fost doar om , profetiile mesianice nu s-ar fi putut implini in viata Sa, iar El nu ar fi fost recunoscut drept Mesia.
5. Daca Iisus ar fi fost doar om , cum putem explica minunile Sale, in mod deosebit, invierile ?
Invierea este minunea suprema pe care doar un Dumnezeu adevarat , in calitatea Sa de Creator si izvor al vietii, o poate face.
Un simplu om nu ar fi putut spune despre Sine: “Eu sunt invierea si viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai.” ( Ioan 11, 25 )
6. Daca Iisus ar fi fost doar om , cine i s-a descoperit lui Pavel pe drumul Damascului, la mult timp dupa rastignire ? Cine i s-a descoperit lui Ioan pe insula Patmos , la o jumatate de veac dupa Golgota ?
Nu exista decat un singur raspuns rezonabil :
“Cel viu. Am fost mort si iata ca sunt viu in vecii vecilor. Eu tin cheile mortii si ale locuintei mortilor.” Apocalipsa 1, 18
Concluzii :
Iisus i-a intrebat pe ucenicii Sai intr-o ocazie: “Cine zic oamenii ca sunt Eu, Fiul Omului?” ( Matei 16, 13 ) ?
Pe Domnul nostru Il intereseaza ce credem despre El, caci aceasta credinta sta la temelia vietii vesnice. Nu ne e indiferent daca El este un simplu om, o creatura, o fiinta cu un inceput al existentei sau daca este un Dumnezeu adevarat.
Daca am accepta ideea ca El este doar om, ne-am confrunta cu o multime de nonsensuri pe care nu le putem rezolva. Daca credem insa ca El este Fiul lui Dumnezeu intrupat , adica Om adevarat si Dumnezeu adevarat, atunci totul se clarifica, totul devine limpede.
Fie ca raspunsul dat de Petru la intrebarea Mantuitorului sa fie si raspunsul credintei noastre:
“Tu esti Christosul, Fiul Dumnezeului celui Viu.” ( Matei 16, 16 )
“Poate fi om persoana a carui viata o expun Evangheliile ? Ce curatie in moravurile Sale ! Ce bunatate in sfaturile Sale ! Ce sublime sunt principiile Sale ! Ce adanca intelepciune in convorbirile Sale ! Cata prezenta de spirit, cata amabilitate si curaj in raspunsurile Sale !
Daca viata si moartea lui Socrate sunt ale unui filozof, viata si moartea lui Iisus Christos sunt ale unui Dumnezeu !” Jean-Jacques Rousseau
Lori Balogh
Pentru mine personal, fie ca este numit George Bush, fie George Tufis, el tot presedintele SUA ramane. Asadar, nu cele cateva litere ale numelui unei persoane conteaza, ci persoana insasi. Dar mai ales caracterul acelei persoane…
Cat despre Domnul Iisus, fie ca Il numim Yahshua, Iisus, Isus, Jesus, Fiul omului, Fiul lui Dumnezeu, etc., pentru mine conteaza mai mult persoana Sa si caracterul Sau. Iar acest caracter il admir cu toata sinceritatea…
Cu stima,
Lori B.
Cine este Fiul OMULUI ? Yahshua (Iisus) este regele crestinilor sau al iudeilor ? Yahshua (Iisus ) este crestin sau nazarinean? Cand, in ce perioada a aparut denumirea de crestin ? Iisus sau Yahshua ? Yahshua (Iisus) sa nascut evreu ? Daca sa nascut evreu de ce are nume greco-latin? daca mergem pe logica translatari numelui , de ce prezentatorinu ii traduc numele lui George Bush – George Tufis la emisiunile de stiri? Este scris: ” Dar omul firesc nu primeste lucrurile Duhului lui Elohim (Dumnezeu), caci pentru el sunt o nebunie; si nici nu le poate intelege, pentru ca trebuie judecate duhovniceste”. (1Cor.2:14) Cu respect !
Poate ca dilema sau neclaritatile. legate de natura Domnului Isus, in perioada vietuirii Sale pe pamant sunt mai putin abrupte decat par la prima privire.
1. Se pare ca este o nepotrivire in diferentierea notiunilor de „ispite” si „tentatii spre pa cat”:
a. Domnul Isus a preluat firea umana, viciata si degenerata a generatiei in care a fost zamislit prin Duhul Domnului, cu toate ispitele, din acel segment istoric al umanitatii.. Deci El cunoastea impulsul ispitelor firesti care erau prezente in firea Sa.. Si am foslosit „impulsul”, ca sa nu alterez notiunea de „tentatie”, la care s-a facut referire mai sus..
Trebuie sa recunoastem ca substantivul „ispita”, etimologic, ascunde in latura sa motorie, faptica si idea de „tentatie”..
b. Aceste ispite cu „tentatia” lor au fost prezente si in firea naturii domnului Isus. Nu mai asa erau valabile cuvintele „a trecut prin toate ispitele umane”.. Aici poate referinta nu atinge atat ideia de categorie de ispite.. ci mai mult intensitatea si virulenta ispitelor ..
Atunci care este explicatia si intelesul notiunii de „tentatie”, neexperimentata de Domnul Isus, la care s-a referit comentatorul de mai sus? Cred ca ar fi singura explicatie.. Aceasta referire atinge ideia ca nu a avut acea „puternica tentatie” de repetare a pacatului deja infaptuit.. Un fost nicotinoman cand adulmega „aroma” viciului sau de curand parsit, este in mod sigur victima acestei puternice tentatii.. Aici Domnul Isus nu a avut niciun fel de probleme.. Defapt, sunt si oameni care partial nu sunt atacati de acest fel te tentatii, in dreptul ispitelor pe care le-au infrant la timp cu ajutorul divin.
Deci Domnul Hristos, ca misune, a recunoscut originea Sa si lucrarea pentru care venise
ca om, pentru exemplificare, in chemarea de a fi imitat..In acest context, a renuntat voluntar la prerogativele Sale de Dumnezeu. Toata lucrarea sa pe pamant a fost sub directa conducere a Tatalui, activate prin Duhul Sfant..
Lucrarea Sa mesianica pe pamant a realizat-o prin colaborarea cu puterea divina a Duhului Sfant. Chiar si minunile Sale au fost facute in acelasi spirit al misiunii Sale.. Puterea Sa „dumnezeisca” nu a fost folosita, in nici-o imprejurare.. Tare mult ar fi dorit Satana sa-l prabuseasca definitiv prin aceasta „tentatie”, speciala si straina omului.. El a spus, „si voi puteti sa faceti toate acestea si chiar mai mult..”
Deci numai ca intelegere a acestor colaborari si interrelatii (si in multe aspecte necunoasute) de naturi, putem sa spunem ca Domnul in perioada intruparii Sale pe pamant a avut 3 naturi:
1. Natura dumnezeisca – de care S-a desbracat si pe care a propovaduit-o dar nu a folosit-o in aceasta postura de Fiu al Omului..
2. Natura divina – prin prezenta Duhului Sfant, in permanenta legatura cu Tatal – si Factorul care l-a ajutat sa experimenteze nepacatuirea si toate minunile efectuate..
De subliniat ca, ultimile doua naturi sunt si ale noastre. Si cu ele impreuna putem trai o viata de sfintenie si nepacatuire, si chiar putem face minuni, cum a fost si Modelul nostru, Domnul Isus.
3. Natura umana cu degradarea ei si cu pornirile ei degenerate.. Natura ppe care si noi o putem transforma, renascand-o in El, asa cum si El a pastrat-o in sfiintenie renascand-o in Tatal..
Ps. Scuze pt. scaparile datorita vitezei de scriere..
Trebuie sa recunosc faptul ca problema ridicata de tine, draga Ciprian, este una foarte delicata. Si pe mine m-a preocupat acest subiect ( si ma preocupa inca ), insa dat fiind subtilitatile ei nu am publicat inca nimic legat de natura umana a Domnului Christos.
Cu mai multi ani in urma, in biserica din care faceam parte s-a tinut un seminar pe aceasta tema, fiecare din doritori prezentand cate un referat in legatura cu acest subiect. Si eu am pregatit un asemenea referat, bazat pe cele studiate pana la acea data. Ideea pe care o sustineam era aceea ca Domnul Christos a avut o natura identica cu a noastra, tocmai din din rationamentul de a putea sa ne fie model si pentru ca niciun om sa nu poata gasi scuze pentru caderile lui.
Acum, dupa trecerea timpului, mi-am schimbat parerea. Acum nu mai gandesc ca atunci. Iata de ce:
– Mantuitorul este singura persoana din univers cu o dubla natura. El a fost si Dumnezeu adevarat si om adevarat in acelasi timp. Daca trupul Sau a purtat urmarile ereditatii decazute a naturii umane dupa patru milenii de istorie a pacatului, in spiritul Sau El a ramas Fiul lui Dumnezeu, neprihanit, desavarsit. Ideea ca El a avut inclinatii pacatoase ca si noi este in totala contradictie cu spiritul Sau de Fiu de Dumnezeu.
– Pentru a ne putea salva, Iisus nu trebuia sa fie exact ca noi, ci mai mult decat noi. Daca doi excursionisti merg pe munte si amandoi cad intr-o prapastie, nu se pot salva unul pe altul. Salvatorul trebuie sa fie unul care nu a cazut , care e sanatos , care se afla deasupra prapastiei si are puterea de a oferi ajutorul celui cazut.
– Iisus nu trebuia sa aiba inclinatii pacatoase pentru a-i intelege pe oamenii cazuti. Nici noi nu trebuie sa ucidem pe cineva ca sa intelegem ce inseamna a fi criminal; nici nu trebuie sa ne drogam, ca sa-l intelegem pe un drogat. In calitatea Lui de Creator, El poate sa ne inteleaga fara ca El Insusi sa coboare in mizeria morala in care ne aflam cu totii.
– Inclinatiile pacatoase sunt prin ele insele, chiar daca nu ar fi urmate de pacate faptuite, in disgratia lui Dumnezeu. De aceea, la revenirea Mantuitorului, natura umana decazuta a celor ce vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu va trebui schimbata cu o natura noua, lipsita de astfel de inclinatii spre rau. Altfel, cerul ar deveni un loc de chin pentru cei mantuiti, caci o vesnicie ar trebui sa se lupte cu aceste inclinatii rele din ei. Daca Iisus ar fi avut astfel de inclinatii spre rau, El nu ar fi putut sa aduca o jertfa placuta lui Dumnezeu si , in consecinta, nu ar fi putut sa ne mantuiasca ( animalele de jertfa aduse la templul din vechime trebuiau sa fie fara cusur ).
– Iisus trebuia sa preia lupta impotriva pacatului exact din acel punct in care a cazut Adam, pe cand omul nu avea inca inclinatii pacatoase in natura sa. El a facut acest lucru si chiar mai mult decat atat, caci El a luat asupra Lui natura umana dupa patru milenii de ereditate decazuta. Nu ma refer aici la spiritul Sau, care a ramas curat, de Fiu de Dumnezeu, ci la trupul Sau, care a trebuit sa faca fatza oboselii, descurajarii, foamei, setei, emotiilor , etc, ca oricare din noi. Traind in conditii mult mai dezavantajoase decat Adam, Iisus a demonstrat ca se putea obtine biruinta asupra ispitei si ca Adam nu are nicio scuza.
– Unii sustin ca Iisus nu ne poate fi model pentru ca El nu a avut aceleasi inclinatii spre rau ca noi. E adevarat, ca daca judecam superficial lucrurile, El nu a fost confruntat, de exemplu, cu ispita de a pierde timpul cu jocurile pe calculator, sau de a pierde bani in cazinouri, sau de a viziona filme porno, etc. Daca privim insa cu atentie viata Sa pamanteasca, vom intelege ca El a fost ispitit cu toate marile categorii de ispite cu care se confunta rasa umana, dar fara sa cada in pacat. Mai mult decat atat, El a trebuit sa faca fatza unor ispite teribile pe care noi niciodata nu le vom trai. De exemplu, El avea puterea si atotstiinta unui Fiu de Dumnezeu, insa nu S-a folosit de acest avantaj, desi era ispitit sa o faca ( ceea ce la noi nu e cazul ). Cati dintre noi am rezista ispitei de a nu ne folosi de puterea pe care o avem ca sa iesim dintr-o situatie dificila ? Nimeni, probabil. Si totusi , El a rezistat.
Ar fi multe de discutat… Am scis la repezeala cateva ganduri legate de subiectul adus in discutie, fara a-l epuiza. Inca se discuta mult pe marginea lui, iar taberele sunt bine inarmate si deoparte si de alta. Ceea ce este important sa intelegem este ca avem un Mantuitor desavarsit, ca mantuirea Sa este deplina si ca nimeni nu poate gasi scuze pentru esecul sau in dobandirea vietii vesnice.
Isus Hristos – om adevarat. Pana unde putem merge cu aceasta idee? De multe ori aud in comunitati ideea ca Domnul Hristos a fost ca unul dintre noi a fost asemenea noua. Mi se pare ca multi dintre fratii nostri nu cunosc in adevar ceea ce cred. Nu spun acum sa intre in subterfugii teologice cu privire la umanitatea lui Isus dar totusi……
Ce parere aveti despre aceasta idee? Care sunt implicatiile celor doua conditii umane (asemenea noua – la fel ca noi)? Imi pare ca de multe ori o conceptie corecta a umanitatii lui Isus o descoperim in celelalte doctrine neoprotestante (in principal cea baptista). Daca mergem pe ideea ca a fost „asemenea noua” si nu la fel ca noi s-ar putea gasi o scuza pentru pacate si anume ca Domnul Isus nu a trait la fel ca mine. Pe de alta parte stiu ca si Biblia si Spiritul Profetic sustin ideea ca El a fost ” asemenea noua”.
Cum intelegem problema inclinatiilor pacatoase care sunt in fiecare din noi si pe care din cate stiu Domnul Isus nu le-a avut? Mai poate fi El un model pentru noi daca nu a fost identic in natura umana cu noi cu aceleasi inclinatii pacatoase? Ar mai fi de discutat dar astept si parerea dumneavoastra.