Tri(u)nitatea Divina
Limitele gandirii umane
Daca lucrurile s-ar opri la declaratia Scripturii ca exista un singur Dumnezeu, totul ar fi cat se poate de clar si de inteles pentru mintea omeneasca. Insa aceeasi Biblie vorbeste de trei Persoane divine. Ne aflam in prezenta unei contradictii biblice ? Sustine cumva Biblia, chiar si disimulat, politeismul?
Nicidecum ! Este vorba doar de limitele capacitatii noastre de intelegere a naturii lui Dumnezeu. Deoarece pe pamant nu exista niciun mijloc de comparatie similar cu ceea ce exista in sanul Divinitatii, ne este foarte greu, chiar imposibil, sa ne explicam natura lui Dumnezeu.
Pentru a incerca sa inteleaga relatiile din interiorul Triunitatii Divine, unii se folosesc de o palida comparatie, afirmand ca ideea de familie ar putea sa ne ajute oarecum in intelegerea naturii si relatiilor existente in sanul Dumnezeirii. Desi compusa din mai multe persoane, familia este totusi una, actionand unitar, avand aceleasi scopuri si privind in aceeasi directie ( in cazurile ideale ).
Cu toate acestea, a compara Divinitatea cu familia omeneasca este doar o incercare timida si limitata, chiar riscanta. Iata motivele:
– Persoanele divine sunt egale. In familia omeneasca nu exista egalitate perfecta. Exista diferente de varsta, pregatire intelectuala, trairi sufletesti sau putere fizica.
– Persoanele divine sunt vesnice. In familie exista diferente de varsta, dar si de experienta de viata.
– Persoanele divine sunt una in orice actiune, plan sau traire sufleteasca. In familie exista divergente de opinie, de mentalitate.
Trinitatea nu poate fi explicata folosind notiuni pamantesti, deoarece Ea este o realitate aflata dincolo de limitele naturii umane. Practic, pe pamant nu avem nicio analogie care sa ne ajute sa intelegem Dumnezeirea. Tri(u)nitatea nu este o inventie matematica, ci un adevar care depaseste capacitatea noastra de intelegere. Daca in matematica 1+1+1=3, in Dumnezeire 1+1+1=1, ceea ce depaseste intelegerea omului care este obisnuit sa gandeasca in termeni pamantesti si matematici.
Desi este o taina, ideea de “Trinitate” nu este si o absurditate”. Aici credinta isi are locul ei. Iar atunci cand studiem doctrina “Trinitatii”, trebuie sa fim constienti ca “privim ca intr-o oglinda, in chip intunecos” ( 1 Corintei 13, 12 ). In timp ce Biblia ne descopera unele aspecte legate de Tri(u)nitatea Divina, alte aspecte raman ascunse intelegerii omului: “Lucrurile ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre si ale copiilor nostri pe vecie” ( Deuteronomul 29,29 ).
Dovezi biblice in favoarea Trinitatii – Vechiul Testament
In Biblie nu gasim expresii ca “Trinitate” ( “Trinitas”, lat. ) sau “Sfanta Treime”. Pentru prima data in istoria crestinismului este consemnata folosirea termenului “Treime” sau “Triada” in dreptul Dumnezeirii in secolul al II-lea, de catre episcopul Teofil de Antiohia ( ~ 180 d.Chr. ). Insa cuvantul “Trinitate” apare pentru prima data in scrierile episcopului Tertulian de Cartagina ( ~ 200 d.Chr. ). Astazi se foloseste si termenul “Triunitate”, considerandu-se ca acesta exprima mai corect relatiile din interiorul Dumnezeirii.
Unii obieteaza faptul ca termenul “Trinitate” nu se gaseste in Biblie. Insa acest argument nu este relevant, deoarece primii crestini foloseau si ei termeni care nu existau in Vechiul Testament. Un exemplu in acest sens este termenul “Antichrist”, folosit in dreptul “cornului cel mic” din Daniel 7, un termen inventat de ei ( vezi 1 Ioan 2,18 ). De asemenea, primii crestini foloseau cuvantul “martir” ( “mucenic” ) pentru cei care mureau pentru credinta lor ( vezi Apocalipsa 17,6 ), desi acest termen nu apare in scrierile Vechiului Testament.
Este important de observat ca in Apocalipsa apare o alta “trinitate”, o parodie a Trinitatii Divine, care consta in alianta dintre trei puteri ale raului: “Balaurul”, “Fiara” si “Profetul mincinos” ( vezi Apocalipsa 16,13; 20, 10 ). “Balaurul” cazut din cer este “dumnezeul veacului acestuia” ( 2 Corinteni 4,4 ), numit de Domnul Christos “tatal minciunii” ( Ioan 8, 44 ); “Fiara” antichrist, iesita din mare, este chistosul lumii acesteia, caruia Balaurul i-a dat tronul sau si autoritatea sa pe pamant; iar “Profetul mincinos” este o parodie a Duhului Sfant, care duce lumea in ratacire.
Biblia ne ofera suficiente texte care ne vorbesc despre cele trei Persoane divine, sau fac aluzie la pluralitatea din sanul Dumnezeirii:
1) Texte care fac aluzie la pluralitate in sanul Dumnezeirii:
– Geneza 1, 1: “La inceput Dumnezeu a facut cerurile si pamantul.” ( ebr: “Beresit Elohim bara…”). Desi textul in limba romana nu creaza nicio problema de intelegere, in textul original scris in ebraica, “Elohim” este un plural ( “Dumnezei” ), in timp ce verbul “bara“ este la singular ( “a creat” ).
O traducere literala a textului ebraic ar fi urmatoarea: “La inceput Dumnezeii a creat…”, ceea ce ar insemna un dezacord intre subiect si predicat. Cu toate acestea, textul reda corect relatiile din sanul Dumnezeirii: Desi sunt mai multe Persoane ( trei ), Ele actioneaza unitar, ca si cand ar exista una singura.
– Geneza 1, 26: “ Sa facem om dupa chipul Nostru si asemanarea Noastra.”
Din nou intalnim in textul ebraic acelasi dezacord intre subiect si predicat ( “Sa fac om dupa chipul Nostru…”). Desi unii comentatori biblici sustin ca aici este vorba de pluralul regalitatii ( pluralul de reverenta ), ipoteza nu este vrednica de luat in seama, deoarece Biblia nu ne ofera alte exemple de acest fel.
Dimpotriva, cand se refera la Sine, Dumnezeu foloseste singularul, nicidecum pluralul regalitatii ( ex. “Eu sunt Domnul…” , nu “Noi suntem Domnul” ). In tot Vechiul Testament, imparatii primesc adresarea la singular ( de ex. “tu, imparate…” in Daniel 2,31 ). De aceea, folosirea adjectivului posesiv “nostru”, legat de Persoana lui Dumnezeu, este un indiciu ca Dumnezeirea este alcatuita din mai mult de o singura Persoana.
– Geneza 3, 22: “Iata ca omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscand binele si raul”. Pronumele personal “Noi” indica existenta a mai mult de o singura Persoana divina.
– Geneza 11, 7-8: “Haidem sa ne pogoram si sa le incurcam acolo limba… Si Domnul i-a imprastiat de acolo pe toata fata pamantului.”
Aceeasi observatie merita toata atentia noastra: verbul este folosit la plural ( “haidem sa ne pogoram”), in timp ce subiectul este la singular ( “Domnul” ).
– Isaia 6,8: “Am auzit glasul Domnului, intreband: Pe cine sa trimit si cine va merge pentru Noi ?”
In acest text Dumnezeu foloseste singularul si pluralul in aceeasi fraza: “Domnul” si “Noi”. Unii comentatori considera ca aici este vorba de un consiliu ceresc, insa este greu de presupus ca Dumnezeu are nevoie de sfatul ingerilor Sai in luarea unor decizii.
Acelasi profet Isaia intreaba retoric: “Cine a cercetat Duhul Domnului, si cine L-a luminat cu sfaturile Lui ? Cu cine S-a sfatuit El, ca sa ia invatatura ? Cine L-a invatat cararea dreptatii ? Cine L-a invatat intelepciunea, si cine I-a facut cunoscut calea priceperii ?” ( Isaia 40, 13.14 ).
2) Texte care vorbesc despre mai multe Persoane divine:
– Geneza 1, 2: “Si Duhul lui Dumnezeu se misca pe deasupra apelor”.
– Psalmul 2, 7: “Eu voi vesti hotararea Lui, zice Unsul. Domnul mi-a zis: “Tu esti Fiul Meu, astazi Te-am nascut”.
Sunt amintite in acest text doua Persoane divine: Domnul si Fiul Sau ( Unsul ). In versetul 12 este redata porunca Domnului : “Dati cinste Fiului, ca sa nu se manie.” Din nou avem dovada existentei a cel putin doua Persoane divine: Domnul si Fiul.
– Psalmul 45, 7: “Tu iubesti neprihanirea si urasti rautatea. De aceea Dumnezeule, Dumnezeul Tau Te-a uns …”
Avem din nou dovada existentei a cel putin doua Persoane divine in cadrul Divinitatii. Versetul din Psalmi este citat de apostolul Pavel in Epistola catre Evrei, ca un argument in favoarea divinitatii lui Iisus Christos ( Evrei 1, 9 ). Verbul “a unge” ne sugereaza existenta si a celei de-a treia Persoana Dumnezeirii: Duhul Sfant, deoarece in Scripturi ungerea inseamna coborarea plinatatii Duhului Sfant asupra cuiva.
– Isaia 42, 1: “Iata Robul Meu pe care-L sprijinesc, Alesul meu in care isi gaseste placere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El…”
De data aceasta sunt amintite toate cele trei Persoane divine: Dumnezeu Tatal, care vorbeste, Dumnezeu Fiul ( “Robul Meu”, “Alesul Meu” ) si Duhul Sfant.
– Isaia 63, 9-10: “In toate necazurile lor n-au fost fara ajutor, si Ingerul care este inaintea Fetzei Lui i-a mantuit; El Insusi i-a rascumparat in dragostea si indurarea Lui, si necurmat i-a sprijinit si i-a purtat in zilele din vechime. Dar ei au fost neascultatori si au intristat pe Duhul Lui cel Sfant; iar El li s-a facut vrajmas si a luptat impotriva lor.”
Expresia “Ingerul Domnului” apare de 58 de ori in scrierile Vechiului Testament, iar expresia “Ingerul lui Dumnezeu” de 11 ori. Cuvantul “inger” provine din ebraicul “mal’ak” si inseamna “mesager.” Daca Ingerul Domnului este un mesager al Domnului, inseamna ca el trebuie sa fie o persoana diferita de Domnul Insusi. Insa, in cateva texte biblice, Ingerul Domnului este numit si Dumnezeu sau Domn ( vezi Geneza 16, 7-13; Judecatori 2,1.4; 6,11-22 ). Aici avem un alt indiciu al pluralitatii Dumnezeirii.
Dovezi biblice in favoarea Trinitatii – Noul Testament
– Matei 3, 16-17: Cu ocazia botezului lui Iisus au fost prezente toate Persoanele Dumnezeirii: Tatal care a vorbit din cer, Fiul care era botezat in apa Iordanului si Duhul Sfant care S-a coborat in chip de porumbel asupra lui Iisus, ungandu-L pentru lucrarea pe care o incepea.
– Matei 28, 19: Trimiterea ucenicilor in lume si botezul in “ Numele Tatalui, si al Fiului si al Sfantului Duh.”
Unii antitrinitarieni merg pana acolo incat sustin ca textul a fost modificat, interpolandu-se o formula trinitariana tarzie. Insa toate manuscrisele existente atesta in unanimitate prezenta formulei de botez in care sunt amintite toate cele trei Persoane divine. Este de remarcat faptul ca textul nu se refera la mai multe nume, ci la un singur Nume pentru toate cele trei Persoane. Textul grecesc foloseste termenul “nume” la singular ( “eis to onoma” – “in Numele” ), nu la plural ( “onomata” ).
– Luca 1,35: “Ingerul i-a spus: “Duhul Sfant Se va pogora peste tine, si puterea Celui Prea Inalt te va umbri. De aceea, Sfantul care Se va naste din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.”
– Ioan 1,1.32.33: “La inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu… Ioan a facut urmatoarea marturisire: “Am vazut Duhul pogorandu-Se din cer ca un porumbel si oprindu-Se peste El. Eu nu-L cunosteam, dar Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, mi-a zis: “Acela peste care vei vedea Duhul pogorandu-Se si oprindu-Se, este Cel ce boteaza cu Duhul Sfant.”
– Ioan 14,16: “Si Eu voi ruga pe Tatal, si El va va da un alt Mangaietor, care sa ramana cu voi in veac”.
– Ioan 14, 26: “Dar Mangaietorul, adica Duhul Sfant pe care-L va trimite Tatal in Numele Meu, va va invata toate lucrurile, si va va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.”
– Ioan 15, 26: “Cand va veni Mangaietorul, pe care-L voi trimite de la Tatal, adica Duhul adevarului, care purcede de la Tatal, El va marturisi despre Mine.”
– Fapte 7,55: “Dar Stefan, plin de Duhul Sfant, si-a pironit ochii spre cer, a vazut slava lui Dumnezeu, si pe Iisus stand in picioare la dreapta lui Dumnezeu.”
– Fapte 10,38: “Cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfant si cu putere pe Iisus din Nazaret, care umbla din loc in loc…”
– Romani 15,16: “Ca sa fiu slujitorul lui Iisus Christos intre neamuri. Eu imi implinesc cu scumpatate slujba Evangheliei lui Dumnezeu, pentru ca neamurile sa-I fie o jertfa bine primita, sfintita de Duhul Sfant.”
– Romani 15,30: “Va indemn dar, fratilor, pentru Domnul nostru Iisus Christos, si pentru dragostea Duhului, sa va luptati impreuna cu mine in rugaciunile voastre catre Dumnezeu pentru mine.”
– 1 Corinteni 6,11: “Si asa erati unii din voi ! Dar ati fost spalati, ati fost sfintiti, ati fost socotiti neprihaniti in Numele Domnului Iisus Christos si prin Duhul Dumnezeului nostru.”
– 1 Corinteni 12, 4-6: “Sunt felurite daruri, dar este acelasi Duh; sunt felurite slujbe, dar este acelasi Domn; sunt felurite lucrari, dar este acelasi Dumnezeu, care lucreaza totul in toti.”
– 2 Corinteni 13, 14: Binecuvantarea apostolica cuprinde de asemenea Numele celor trei Persoane divine: “Harul Domnului Iisus Christos, si dragostea lui Dumnezeu, si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu voi cu toti ! Amin.”
– Galateni 4,6: “Si pentru ca sunteti fii, Dumnezeu ne-a trimis in inima Duhul Fiului Sau, care striga: “Ava”, adica “Tata”.
– Efeseni 4, 4-6: “Este un singur trup, un singur Duh, dupa cum si voi ati fost chemati la o singura nadejde a chemarii voastre. Este un singur Domn, o singura credinta, un singur botez. Este un singur Dumnezeu si Tata al tuturor, care este mai presus de toti, care lucreaza prin toti si care este in toti.”
– Filipeni 3,3: “Caci cei taiati imprejur suntem noi, care slujim lui Dumnezeu prin Duhul lui Dumnezeu, care ne laudam in Christos Iisus, si care nu ne punem increderea in lucrurile pamantesti.”
– Evrei 9,14: “Cu cat mai mult sangele lui Christos, care prin Duhul cel vesnic S-a adus pe Sine Insusi jertfa fara pata lui Dumnezeu, va va curati cugetul vostru de faptele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului celui viu.”
– 1 Ioan 4,2 : “Duhul lui Dumnezeu sa-L cunoasteti dupa aceasta: Orice duh care marturiseste ca Iisus Christos a venit in trup, este de la Dumnezeu.”
– 1 Ioan 4,8: “Cine nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este dragoste.”
Afirmatia apostolului Ioan nu aminteste explicit de mai multe Persoane divine. Insa daca patrundem mai adanc in semnificatia cuvantului “dragoste”, vom intelege ca aceasta nu se poate manifesta decat intr-o relatie dintre mai multe persoane diferite. Nu se poate afirma despre un om ca este dragoste, decat in situatia in care el are cel putin o alta persoana asupra careia sa-si reverse dragostea. Din aceasta perspectiva, textul din 1 Ioan 4,8 este o dovada a pluralitatii Dumnezeirii.
Simbolul lui Athanasie ( Symbolum Quicunque )
Cea mai completa formulare a crezului despre Trinitate il constituie Simbolul atribuit lui Athanasie al Alexandriei (296-373), care pe parcursul secolelor urmatoare s-a dezvoltat pana la forma sa actuala, formulata intre anii 860-870 în jurul localitatii Rheims. Simbolul lui Athanasie mai este cunoscut si sub numele de Simbolul Quicunque (quicunque – oricine, oricare, prima expresie a simbolului).
“Credinta universala este aceasta: sa cinstim un Singur Dumnezeu in treime si treimea in unitate fara a amesteca Persoanele si fara sa despartim esenta, caci alta este persoana Tatalui, a Fiului si a Duhului Sfant, dar Tatal, Fiul si Duhul Sfant formeaza Dumnezeirea: au aceeasi slava, maretia Lor este deopotriva vesnica.
Cum este Tatal, asa este Fiul si Duhul Sfant. Tatal este necreat, necreat este si Fiul, necreat este si Duhul Sfant. Infinit este Tatal, inifinit este Fiul, infinit este Duhul Sfant. Vesnic este Tatal, vesnic este Fiul, vesnic este Duhul Sfant. Totusi: nu trei sunt vesnici, ci Unul singur. Dupa cum nu trei sunt necreati, nu trei sunt infiniti, ci Unul singur este necreat si Unul singur este infinit. Tot astfel Tatal este Atotputernic, Fiul este Atotputernic si Duhul Sfant este Atotputernic. Totusi nu trei sunt Atotputernici, ci Unul singur este Atotputernic.
Deopotriva Tatal este Dumnezeu, Dumnezeu este Fiul si Dumnezeu este Duhul Sfant. Totusi nu sunt trei Dumnezei, ci Un singur Dumnezeu. Astfel Tatal este Domn; Domn este Fiul, Domn este si Duhul Sfant. Totusi nu sunt trei Domni, ci Un singur Domn. Dupa cum adevarul crestin ne obliga sa recunoastem fiecare Persoana ca Domn si Dumnezeu, marturisim: ca religia universala ne opreste sa vorbim despre trei Dumnezei si trei Domni.
Tatal nu S-a facut din nimeni: n-a fost nici creat, nici procreat. Fiul este numai de la Tatal: n-a fost facut si nici creat. Duhul Sfant este de la Tatal si Fiul. Unul este deci Tatal, nu trei Parinti; un singur Fiu, nu trei; un Duh Sfant, nu trei. In aceasta Treime nimic nu este mai dinainte sau mai prejos; niciunul mai mare sau mai mic. Ci Persoanele, toate trei impreuna, sunt vesnice si egale. Astfel, cum am mai spus, trebuie sa cinstim unitatea in trinitate si trinitatea in unitate. De aceea, cel care doreste sa fie mantuit astfel sa inteleaga Sfanta Treime.”
Lori Balogh
Domnule Vasile G. eu cred ca nu este bine sa generalizati omenirea. Dumnezeu Tatal a descoperit unor oameni calea adevarata, dar si Diavolul a cautat si a ispitit oamenii sa strice adevarul,adica calea adevarata. Daca ai studia cu placere biblia nu ai veni cu asemenea afirmatii. Afirmatiile de la punctul 2 si 3 nu sunt biblice, iar la punctul 5 ati tras concluzi grsite. Dumnezeu sa va lumineze.
Nu este vorba de nicio cearta, caci suntem cu toti frati si fii ai aceluiasi Dumnezeu. Doar schimbam idei si opinii legat de un subiect care intr-adevar ne depaseste pe toti. Fatza de infinitul Dumnezeu, noi suntem ca niste furnici care incearca sa patrunda in gandurile si natura omului.
Cearta presupune ura, injurii, blesteme si alte manifestari ale firii nerenascute. In plus, o cearta presupune si un anumit ton al vocii, ceea ce nu e cazul aici. Insa nu cred ca ati gasit in comentariile fratilor asa ceva. Mai sunt si injuraturi si blesteme rostite de unii cititori, insa acestea nu ajung sa fie citite de nimeni, cu exceptia mea, caci nu vreau ca acest spatiu sa fie o lada de gunoi a spiritului uman.
Daca uneori ne contrazicem in modul in care intelegem fiecare Scriptura, aceasta nu inseamna ca ne certam. Dimpotriva, cand punem suflet si pasiune in ceea ce afirmam, inseamna ca subiectul este important pentru noi si suntem deschisi la dialog. Am dreptate, fratilor Remus, John, Eugen si altii ?
Buna seara tuturor.
daca inteleg bine scopul acestei discutii ar trebui sa fie:
1) cum inteleg altii problema Dumnezeirii,caci este posibil ca in conceptia lor despre Dumnezeire sa gasesc unele raspunsuri care sa faca lumina in unele locuri intunecate din conceptia mea
2) nici un om nu are conceptia corecta in totalitate(si cred ca nici ingerii nu o au corecta in totalitate,caci Dumnezeu este infinit)
3) nu pricep de ce vreti sa va impuneti punctul dumnevoastra de vedere ,caci oricum nu este corect in totalitate
4)cred ca Dumnezeu va mantui pe oricine il accepta si asculta pe Isus Hristos ca singura cale pentru mantuire ,chiar daca nu pricepe DUMNEZEIREA(sa scapi cu viata nu trebuia sa pricepi ce putere avea sarpele de arama din pustie ci doar sa privesti la el pentru ca asa a zis Dumnezeu)
5) nu inteleg de ce va certati si nu discutati doar,discutand puteti gasi lucruri la care nu va asteptati
ce este gresit in ce am scris eu? subiectul DUMNEZEIRI ma intereseaza
Frate Balogh,frate Remus si frate Eugen imi pare rau ca nu ati ajuns la nici un rezultat si ati lasat balta totul. Daca ati fi studiat cu bagare de seama despre Duhul Sfint ati fi putut afla ca Duhul Sfint este Duhul lui ISUS HRISTOS prin care Fiul si Tatal isi fac prezenta in omenire asa ca nu exista a treia persoana.Duhul Sfint este din TATAL si ISUS este din Duhul TATALUI adica acelasi DUH. Fiti binecuvintati de Tatal si Fiul.
Frate Balogh ,inchinarea directa Fiului este ceruta de Tatal si practicata de crestini Bisericii Primare si de Cerul intreg. Tatal ne cere sa ne inchinam Fiului cind zice ,,toti ingrii lui Dumnezeu sa i se inchine”. Cerul se inchina Fiului vedem in Apoc.cap.5 ,iar primi crestini se inchinau Fiului pentruca vedem folosita expresia ,,cei ce cheama Numele Domnului Isus”(1 Cor 1) deci primii crestini se rugau lui Isus cum s-a rugat si Stefan ,,Doamne Isuse primeste duhul meu”. Cu privire la Duhul Sfint nu vedem nici o porunca a Tatalui cu privire la inchinare ,nici cerul nu se inchina Lui si nici credinciosii din Scriptura nu ii vedem sa faca acest lucru.
Intrebati ,,daca supunerea Fiului este de domeniul viitorului care este relatia dintre Tatal si Fiul in prezent ? ” Frate eu cred ca Fiul atit pina la intrupare cit si in viitor s-a supus si se va supune Tatalui pentruca ,,Dumnezeu este Capul lui Hristos” si ,,Dumnezeul lui Hristos”. Dupa inviere ca RASPLATA ,, din pricina mortii pe care a suferit-o” Tatal i-a dat ,,Numele care este mai presus de orce Nume”(Filipeni 2 ) deci Tatal l-a facut egal cu El . Fiul zice ,,AM BIRUIT si am sezut cu El (Tatal) pe scaunul lui de domnie .
Problema ridicata de dumneavoastra cu privire la posibilitatea chiar teoretica ca in vesnicie sa se repete drama pacatului pe mine ma depaseste in intelegere desi cred ca lucrul acesta nu va fi posibil nici chiar teoretic.
Cu privire la afirmatiile pe care le-am facut ca ,,inchinarea la o persoana inferioara Tatalui si Fiului este pacat „nu vi se pare logica ? Atunci de ce nu ne-am inchina si ingerilor,sfintilor etc. Noi trebuie sa ne inchinam Tatalui pentruca ,, inchinatori adevarati se vor inchina Tatalui” si Fiului pentruca Fiul chiar fiind neegal cu Tatal totusi inchinarea data lui este poruncita de Tatal. La orce fiinta la care Tatal ne-ar poruncii sa ne inchinam ar trebuii sa o facem indiferent daca aceea fiinta ar fi egala s-au nu cu Dumnezeu.
Mai intrebati : De ce Tatal ne cere sa cinstim pe Fiul ca si pe Tatal ?
Raspunsul meu ar fi acesta pe care l-am afirmat si mai sus : eu cred ca in prezent Fiul este egal cu Tatal ca rasplata ,,din pricina mortii pe care a suferit-o”.
Frate Remus,
Nu trebuie sa va cereti scuze ( nici iertare ) pentru cele afirmate, deoarece nu m-am simtit deloc deranjat de afirmatia dv. Eu stiu ceea ce cred si nu ma deranjeaza opiniile oamenilor in legatura cu crezul meu. Ma intereseaza mai mult ce parere are Domnul despre mine.
Intr-adevar, nu va pot oferi nici macar un text biblic in care sa fie ceruta inchinarea fatza de Duhul Sfant ( cel putin potrivit cunostintelor pe care le am acum ). De aceea, asa cum am afirmat deja, eu ma inchin Tatalui in Numele Fiului, pentru ca asa ne-a invatat Mantuitorul ( Matei 6,6.9; Ioan 14, 13.14; 15,16 ). Insa dat fiind faptul ca Domnul Iisus a primit inchinare in timpul vietii, El Insusi facand precizarea ca doar Dumnezeu merita inchinare ( Matei 4, 10 ), nu pot sa-i acuz pe cei ce se inchina direct Fiului. Iar faptul ca nu gasim in Scriptura niciun text in care sa ni se ceara sa ne inchinam Duhului Sfant, nu inseamna ca El nu este o Persoana divina. Am discutat o data despre rolurile pe care le au Tatal, Fiul si Duhul Sfant in cadrul Planului Mantuirii si nu vreau sa repet.
Cu privire la 1 Corinteni 15,28 si la viitoarea „supunere” a Fiului fatza de Tatal, intr-adevar apare o dilema: Daca „supunerea” Fiului este de domeniul viitorului, atunci care este relatia dintre Tatal si Fiul in prezent ? Un trinitarian va raspunde simplu: Tatal si Fiul sunt egali in natura, atribute, sfintenie si caracter. Dar cum poate rezolva aceasta dilema un antitrinitarian ?
Cu privire la viitoarea „supunere” a Fiului fatza de Tatal, la incheierea istoriei pacatului si restaurarea armoniei universale, cred ca trebuie sa intelegem aceasta „supunere’ in contextul luptei dintre bine si rau. Prin definitie, rebeliunea lui Lucifer din cer a insemnat nesupunere fatza de guvernarea lui Dumnezeu. Deoarece libertatea de alegere a fiintelor create nu va fi suprimata niciodata ( Dumnezeu fiind garantul ei ), teoretic este posibil ca in vesnicie sa se repete drama pacatului. Oricare fiinta creata va putea teoretic sa repete rebeliunea lui Lucifer. Pentru a da un exemplu de supunere fatza de Tatal tuturor fiintelor create, Insusi Fiul I se va supune Tatalui. Asa cum El a fost un Model desavarsit pentru noi pe pamant, la fel va fi un Model si in cer, insa pentru intregul univers.
Inteleg de aici ca „supunerea” Fiului va fi un act benevol, avand drept scop garantarea armoniei universale, insa fara ca acest act sa micsoreze cu ceva slava si atributele divine ale Fiului. Cel putin asa inteleg eu acest lucru in lumina pe care o am in prezent.
Intr-un comentariu anterior ati facut urmatoarea afirmatie:
„Referitor la relatia in prezent dintre Tatal si Fiul eu cred urmatoarele :
– pina la intrupare probabil Fiul a fost INFERIOR Tatalui
– dupa inviere probabil Fiul este EGAL cu Tatal
– in imparatia lui Dumnezeu ,Fiul se va supune Tatalui si Tatal va fi ,,totul in toti”
In ultimul dv. comentariu ati afirmat urmatoarele: „Daca Duhul Sfint este o persoana, dar inferioara Tatalui si Fiului, inchinarea data Lui este un pacat.”
Alaturand cele doua afirmatii, se ridica intrebarea fireasca: Daca Fiul nu este egal cu Tatal, iar inchinarea acordata cuiva care nu este egal cu Tatal este un pacat, de ce totusi Domnul Iisus a primit inchinare ? Si de ce Tatal Insusi ne cere sa-L cinstim pe Fiul ca pe Tatal Insusi ( Ioan 5,23 ) ?
Cu stima si dragoste frateasca,
Lori B.
Frate Balogh imi cer scuze daca am gresit calificindu-va un trinitarian radical desi eu am zis ,,mai radical” si nu ,,radical”.
Va defineam ,, mai radical ” din pricina faptului ca ati afisat ,,crezul lui Atanasie ” .Credeam ca ,credeti deplin in el .Atanasie a fost foarte radical in privinta aceasta ,el zicea ,,cel care doreste sa fie mintuit astfel sa inteleaga Sfinta Treime”
Pe fratele Eugen il calificam ,, trinitarian moderat ” pentruca daca am inteles eu bine dinsul acepta pe baza textului din 1 Cor 15 ca in viitor supunerea Fiului fata de Tatal ar putea sustine ne egalitatea celor doi in imparatia lui Dumnezeu.(daca am inteles gresit sa ma ierte fratele)
Pe fratele Ionica T il calificam ,,unitarian mai radical” pentru ca daca am inteles bine dinsul nu il considera pe Fiul in nici un fel Dumnezeu.
Eu ma consider ,, unitarian moderat ” desi nu pot fi pe deplin numit asa ,pentruca unitarieni mai moderati considera ca Fiul este ,,un dumnezeu” si ca este,, creat ” iar eu consider ca Fiul nu este creat ,ca in prezent este egal cu Tatal ca rasplata ,,din pricina mortii pe care a suferit-o ” dar nu stiu daca este sau nu ,,de-o fiinta cu Tatal ” sau este ,,de-o fiinta asemanatoare cu Tatal.”
Cu siguranta si mie atit trinitarianismul cit si unitarianismul imi ridica multe intrebari la care nu pot raspunde cel putin cu lumina care o am in prezent de la Dumnezeu.
Cit priveste pe Duhul Sfint nu am in prezent o lumina deplina daca este o persoana s-au nu .In prezent in lumea teologica circula cam trei pareri :
– Duhul Sfint ar fi parte din fiinta lui Dumnezeu (ceea ce tind si eu sa cred)
– Duhul Sfint este o persoana egala cu Tatal si Fiul
– Duhul Sfint este o persoana dar inferioara Tatalui si Fiului
Eu am zis ca nu ma inchin Duhului Sfint nu pentruca ar fi sau nu gresit ci pentruca Scriptura nu ne invata sa ne inchinam Duhului si nu vedem nicaieri in Scriptura oameni care s-au inchinat s-au care s-au rugat Duhului. Noi trebuie sa ne inchinam Tatalui si Fiului sau Isus Hristos. Daca gasiti un singur pasaj in Scriptura in care credinciosi s-au inchinat s-au un pasaj in care arata ca s-au rugat Duhului va rog sa mi-l aratati .
Daca Duhul Sfint este ,,parte din fiinta lui Dumnezeu” si ma inchin lui nu consider ca fac un pacat dar de ce sa o fac daca Scriptura nu o cere.
Daca Duhul Sfint este o persoana divina si nu ma inchin Lui este un pacat daca am convingerea ca intradevar este o persoana divina. Intrebarea mea este urmatoarea : Cum poate Duhul Sfint sa fie o persoana divina vrednica de inchinare si Dumnezeu sa nu ne ceara nicaieri in Cuvintul Lui sa ne inchinam Duhului ?. Cum as infaptui un pacat fara iertare daca nu fac ceva ce nicaieri in Scriptura nu zice sa fac ?
Daca Duhul Sfint este o persoana dar inferioara Tatalui si Fiului inchinarea data Lui este un pacat.
Sunt de acord cu dv., frate Remus, ca subiectul necesita „scoaterea incaltamintei din picioare”, caci „pamantul” pe care calcam este sfant. Cat priveste faptul ca ma considerati un trinitarian radical, nu-mi insusec acest calificativ.
Asa cum afirma intr-un comentariu anterior fratele Eugen, si pentru mine trinitarianismul nu-mi raspunde la toate intrebarile, insa imi ridica mai putine intrebari decat unitarianismul. Cand voi gasi ceva timp, am sa incerc sa fac o lista cu intrebarile la care unitarianismul nu-mi poate raspunde.
Ar fi interesant ca fiecare dintre noi sa faca o astfel de lista, fie in dreptul trinitarianismului, fie al unitarianismului, iar apoi sa comparam aceste liste cu intrebari.
Cat priveste inchinarea la Duhul Sfant, eu personal ma inchin Tatalui, in Numele Fiului, asa cum Fiul ne-a invatat. Insa imi pun si eu o intrebare: Daca Duhul Sfant ar fi doar „mintea lui Dumnezeu” ( asa cum sustin martorii lui Iehova ), sau „inteligenta creatoare a Tatalui” ( asa cum afirma fratele Ionica ), iar eu m-as inchina Lui, ar fi ceva gresit ? Dimpotriva, consider ca Tatal ar fi de doua ori onorat prin aceasta inchinare, caci odata ma inchin Lui, in Numele Fiului, si a doua oara ma inchin tot Lui, dat fiind ca Duhul Sfant este o parte din Fiinta Sa sfanta.
Dar daca Duhul Sfant este cu adevarat o Persoana divina, iar eu nu Ii dau cinstea si inchinarea care I se cuvine, care ar fi consecintele ? Putem vorbi aici de „hula impotriva Duhului Sfant” din Matei 12,31.32 ?
Cu stima si dragoste frateasca,
Lori B.
Pace frate Eugen. Eu cred ca ar fi fost mai bine sa ma fi intrebat despre pernumele meu JOHN inainte de a ma birfi.Eu am fugit din Romania in 1985 locuesc in Suedia prenumele meu era ION dar suedezii nu pot pronunta ca noi romanii si atunci am schimbat in JOHN. Suedezii pronunta JOHN cum pronuntam noi romani ION. Am folosit cuvintul birfa pentruca tu nu ai spus un adevar.Domnul sa te lumineze.
Ca un rob nevrednic ce mă aflu, cer iertare la rândul meu Tatălui din ceruri, în Numele Domnului Isus Hristos și prin Duhul Sfânt, pentru cuvintele scrise de mine, cuvinte care n-au cum să fie pe măsura subiectului abordat.
S-ar fi cuvenit să gândesc și singur că trebuie să scriu cele de mai sus.
Cer iertare Domnului încă o dată și mulțumesc frumos fratelui Remus că m-a ajutat să-mi reamintesc.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima oricărui cititor.
Gindindu-ma la subiectul pe care l-am dezbatut ma gindesc la doua lucruri : nimeni nu poate intelege acest subiect pe deplin pentruca ,,nimeni nu cunoaste deplin pe Tatal decit Fiul nici pe Fiul decit Tatal (nici macar ingerii care vad pururea fata Tatalui) , apoi ma gindesc la faptul ca despre Dumnezeu noi trebuie sa ,,vorbim drept „se zice in ultimul capitol din cartea lui Iov ,alminteri putem cadea sub minia lui Dumnezeu. De aceea ma rog Domnului sa ma ierte daca nu am vorbit ,,drept despre Dumnezeu”.Tot in acelasi timp multumesc fratelui Balogh pentru spatiu acordat pe blogul dinsului.Poate ce s-a scris aici foloseste celor ce au citit cele scrise de noi vazind cum gindeste un trinitarian mai radical (fratele Balogh) ,un trinitarian moderat (fratele Eugen) ,un unitarian mai radical (fratele Ionica T.) si un unitarian moderat (Remus).
Spuneati ca va inchinati : Tatalui ,Fiului si Duhului Sfint . Si eu ma inchin Tatalui si Fiului (nu ma inchin Duhului Sfint caci nu am gasit in Scriptura pe nimeni care sa se inchine sau sa se roage Duhului Sfint) .Spunea-ti ca in prezent cinstiti pe Fiul ca si pe Tatal si eu ziceam ca ,cred ca in prezent Fiul este probabil egal cu Tatal.
Daca dorti sa incheiem discutia nu ma supar desi poate puteam discuta ceva si despre Duhul Sfint.
Inchei aici dorind binecuvintarea Domnului : dumneavoastra ,familiei dumneavoastra,fratelui Balogh care ne-a gazduit si tuturor celor ce au citit discutia noastra indiferent ca sunt sau nu deacord cu oricare din noi . ,,Fiti binecuvintati de Domnul care a facut cerul si pamintul”.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Remus.
Frate drag, foarte frumoasă analiza dumneavoastră a versetului din Evrei.
Și subscriu concluziei dumneavoastră.
Vă rog doar repetați-o și în cazul versetului din Maleahi și verificați dacă acolo e vorba de „natura” lui Dumnezeu sau afirmația raportată la context vă duce la aceeași concluzie ca în cazul Evreilor.
Și vă rog să considerați și faptul că Iacov nu definește în epistola sa „natura” neschimbătoare a Tatălui, ci doar reafirmă o idee existentă deja în Vechiul Testament.
Gândesc eu că afirmația Tatăl și Fiul, Îngerul Domnului din Legea lui Moise și Mielul înjunghiat din Apocalipsa nu sunt de o ființă pentru că Fiul a murit și Dumnezeu nu poate muri se merită să o reanalizați.
Adevărul este că nu cunoaștem multe lucruri despre duhuri.
Cum s-a întrupat Fiul de a trebuit să fie născut de fecioara Maria ?
Taină !
Căci vorbim de „materializare” când citim, de exemplu, că YHWH a vorbit cu Avraam înainte de pedepsirea cetăților Sodoma și Gomora, nu ?
Dar cum fac duhurile de se materializează apoi se dematerializează ?
Taină !
Și nu mă mai lungesc. Lumea Tatălui, Fiului și-a Duhului Sfânt are o mulțime de taine pentru muritorii ca noi.
Vă propun următorul lucru, frate Remus : suntem pe poziții diferite în această problemă.
Și Domnul S-a rugat să fim una în El și în Tatăl.
Să ne rugăm unul pentru celălalt, ca pe cel aflat în eroare să-l îndrepte Dumnezeu.
Numele dumneavoastră, al fratelui care se ascunde sub pseudonimul John – dar Domnul știe exact cine este și al fratelui Ionică T se găsesc deja pe lista mea de rugăciune.
Rugați-vă și dumneavoastră pentru mine și facă-se voia Domnului !
El nu abandonează pe nimeni câtă vreme omul nu se abandonează el însuși în mâna dușmanului.
Și Domnul bun va face cu putință să ajungem la aceeași concluzie.
În ce mă privește, eu mă închin Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt, încredințat că nu sunt politeist.
Deasemenea cinstesc pe Fiul ca și pe Tatăl. Căci eu traiesc acum și nu în viitorul amintit de apostol.
Vă propun să ne oprim aici cu discuția pe această direcție.
Și doar pentru că Scriptura e atât de frumoasă o să scriu urmatoarele. Nu disput nimic cu nimeni.
În Apocalipsa cap. 7:11 găsim o închinarea după cuviință a ființelor din Împărăția de sus înaintea lui Dumnezeu.
Și spune Scriptura : „în fața scaunului de domnie”.
Cu scaunul de domnie pe care stă „Cineva” cum știm de la Apocalipsa 4:2, avem deja o taină de înfruntat căci stă scris că cele patru făpturi vii stau „în mijlocul scaunului de domnie și împrejurul scaunului de domnie” !!! (4:6)
Eu nu știu cum se poate asta, dar prin harul Domnului Isus Hristos am să știu într-o zi.
Mă întorc la Apocalipsa 7.
Și după închinarea generală înaintea lui Dumnezeu, cum zice versetul 11, găsim la versetul 17 informația următoare : Mielul stă în mijlocul scaunului de domnie.
Adică nu la dreapta !!!
De ce așa ? Nu știu, e o taină !
Dar odată cu Mielul evident găsim în mijlocul scaunului de domnie și cele șapte coarne și cei șapte ochi ai Lui, care sunt „cele șapte duhuri ale lui Dumnezeu” (5:6).
Totuși cele șapte duhuri ale lui Dumnezeu ne sunt prezentate la 4:5 ca șapte lămpi de foc ce ardeau înaintea scaunului de domnie !!!
Este multă încurcătură în Apocalipsa ? Nicidecum. Pur și simplu fratele nostru, ucenicul iubit Ioan a descris cu mijloacele noastre omenești imaginile extraordinare pe care le vedea.
Vă doresc frate Remus ca binecuvântarea Domnului Isus Hristos să fie asupra dumneavoastră și asupra familiei dumneavoastră.
Frate Eugen eu nu am luat in discutie versetul din Evrei care zice ca ,,Isus Hristos este acelasi : ieri ,azi si in veci „pentru ca eu nu consider ca acest verset are deaface cu subiectul pe care il dezbatem .Daca as lua aceasta afirmatie ca se refera la faptul ca Isus ca persoana nu se schimba as intra in contradictie cu Scriptura .De ce ? Oare Hristos nu s-a schimbat ca persoana ? Inainte de intrupare era Duh ,apoi s-a intrupat si a devenit om iar dupa inviere este tot om dar slavit la rang de Dumnezeu .Apoi fiind o fiinta vie a murit si a inviat .Deci vorbim de mai multe perioade in viata Lui : viu ca duh ,intrupat ,mort ,inviat cu trup de slava. Apoi chiar in gloria pe care o are au aparut schimbari : pina la intrupare a fost o fiinta slavita, dupa inviere si proslavire a primit o mai mare slava si cinste pentruca el este ,,incununat cu slava si cinste DIN PRICINA MORTII PE CARE A SUFERIT-O „. In prezent pare a fi egal cu Dumnezeu pentruca ,,toti trebuie sa cinsteasca pe Fiul cum cinstesc pe Tatal ” dar cind se va aseza imparatia lui Dumnezeu ,, CHIAR SI FIUL SE VA SUPUNE TATALUI”. Deci vedem anumite schimbari chiar in gloria pe care o are .Daca privim versetul din Evrei 13:8 ,,Isus Hristos este acelasi : ieri ,azi si in veci ” in context vom vedea urmatorul lucru .Acolo se zice asa ,,aduceti-va aminte de mai mari vostri care v-au vestit Cuvintul lui Dumnezeu…….urmatile credinta . Apoi zice ,,sa nu va lasati amagiti de orce fel de invataturi straine”. In contextul acesta apare afirmatia ,,Isus Hristos este acelasi :ieri,azi si in veci „,adica invatatura lui Hristos nu se schimba ci ea ramine aceiasi ,,ieri azi si in veci” Cuvintul lui Dumnezeu ramine neschimbat cum zice apostolul Iuda ,,credinta data sfintilor odata pentru todeauna”
Apoi nu cred ca ar trebui sa sustinem ca numai gnostici erau unitarieni si nici ca gnostici au schimbat manuscrisele ,noi nu avem de unde sa stim cine a modificat manuscrisele. Sincer eu cred ca si unitarieni si trinitarieni au facut unele modificari.
Referitor la mostenirea Fiului cu siguranta se foloseste un termen pamintesc ca sa arate ca Tatal a dat totul Fiului.
Referitor la relatia in prezent dintre Tatal si Fiul eu cred urmatoarele :
– pina la intrupare probabil Fiul a fost INFERIOR Tatalui
– dupa inviere probabil Fiul este EGAL cu Tatal
– in imparatia lui Dumnezeu ,Fiul se va supune Tatalui si Tatal va fi ,,totul in toti”
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Remus.
Socoteala mea se dovedește greșită, căci ieri n-am putut încheia ce mi-am propus și azi nu văd cum.
Aseară am recitit ce am scris în timpul zilei și nu sunt bucuros de modul în care am prezentat ideile.
Domnul bun să aibă milă de mine.
Voi reveni aici, cel mai probabil, sâmbătă.
Până atunci vă rog să interveniți cum credeți de cuviință.
Vă doresc binecuvântarea Domnului Isus Hristos peste dumneavoastră și familia dumneavoastră.
Am revenit.
Mărturisesc că mă gândesc la ceea ce voi posta astăzi, ca la ultimele postări pe acest subiect.
Referitor la manuscrise nu mai insist prea mult.
Raționamentul este : dacă din timpul apostolului Pavel unii „binevoitori” se apucaseră deja să strice Cuvântul, atunci nu vechimea este criteriul de folosit atunci când compari manuscrisele.
Logica, care ne place atât de mult tuturor să o invocăm, ne spune că dacă am un text cu aproape 2000 de martori și un altul diferit cu sub 10 martori, nu am cum să dau crezare celui din urmă.
Că Textul Primit nu e atât de clar, pe anumite subiecte, pe cât mintea noastră o dorește, nu putem decât să ne smerim înaintea lui Dumnezeu, care atât a considerat necesar să ne descopere.
Poate fi vorba aici și de un verset frumos din cartea lui Ieremia, care spune despre unii oameni ce-L vor căuta pe Domnul, dar Îl vor găsi doar în condiția pusă în verset.
Iar condiția aceea mă privește în primul rând pe mine, dar și pe oricare alt creștin.
Referitor la taine, căci legat de doctrina Trinității se pomenește adesea că este o taină, am arătat altădată că nu poate decât să ne mire existența Fiului în Împărăția duhurilor bune.
Aș vrea să mă refer astăzi la un alt cuvânt pe care Duhul Sfânt a permis fratelui Pavel să-l folosească.
Și stă scris că Fiul este moștenitor.
Acest cuvânt are sens în lumea noastră, dar în lumea vieții veșnice care e sensul lui ?
Eu zic : pentru acum și aici e o taină !
Afirmația ” Fiul SE VA supune Tatalui” atenție la timpul verbului, dacă mergem LOGIC pe firul ei, acum, în prezent cum stă Fiul față de Tatăl ? Că Tatăl nu-I este supus Fiului știm prea bine. Dar expresia ne spune că ACUM nici Fiul nu-I este supus Tatălui.
Atunci care e relația dintre Fiul și Tatăl, AZI ?
Ne ajută să răspundem recitirea Evangheliilor, a Legii lui Moise și a Apocalipsei.
Domnul Isus Hristos sau Îngerul Domnului sau Mielul înjunghiat NU gândește, NU vorbește și NU face altceva decât Tatăl Său.
În acest caz, oricât de neînțeles pare aceasta logicii umane, vorbim de două persoane, dar de o singură Ființă.
Firește că în lumea noastră nu există așa ceva, dar nu vorbim despre lumea noastră aici.
Revin.
Vă rog frate Remus să nu vă grăbiți cu un răspuns, ca să pot încheia ce am de spus la subiectul acesta.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Remus.
Sper să nu vă supărați pe mine pentru modul greoi în care comunic.
Pur și simplu am ajuns într-o stare de oboseală cronică.
De vreo 3 ori m-am apucat să vă scriu, dar fie am adormit cu telefonul în mână (sâmbătă), fie mi-a intrat cursă sau m-a sunat cineva sau altceva și am abandonat.
Dimineața asta se pare că e liniște.
Frate drag, dumneavoastră știți foarte bine, ca și mine, că dacă Duhul Sfânt nu lucrează la inima cuiva, e imposibil să schimbi părerile aceluia oricâte argumente ai prezenta.
Lucrul acesta e adevărat și în ceea ce ne privește pe noi doi.
Dumneavoastră vă împiedicați de neschimbarea Tatălui.
V-am scris că nici Fiul nu se schimbă, Epistola către Evrei conține afirmația, și totuși S-a întrupat și S-a jertfit, însă preferați să nu includeți informația în logica dumneavoastră.
La fel, pentru că nu găsește o explicație logică dpdv omenesc la nașterea Fiului, fratele Ionică ajunge la creație.
Regret însă siguranța pe care fratele o afișează, siguranță care mie mi-a spus că dânsul preferă să nu ia seama la imaginea de ansamblu și se apără cu „manuscrisele”.
Revenind la ale noastre, un comentariu mai sus ați scris că întruparea ar putea schimba ceva în logica lucrurilor, dar ați abandonat ideea.
Dacă am greșit cu ceva în aprecierea mea, vă rog frumos să mă corectați.
Totuși vă rog să nu credeți că mă consider în vreun fel mai presus de dumneavoastră.
Nicidecum, ci doar pentru că altă dată în viața mea am procedat la fel, pot recunoaște fenomenul.
Despre manuscrise cred că ați revenit cu ideea doar pentru că n-am scris nimic despre 1 Ioan 5:7.
În primul rând ați observat că nu am folosit versetul introdus greșit în Scriptură.
În lumea evanghelică este în general cunoscută povestea lui Erasmus, a presiunilor făcute de romano catolici și a manuscrisului provenit de la o biserică din Irlanda, manuscris care era un fals.
Aș vrea însă să nu credeți că am tăcut pentru că țin partea „trinitarienilor”.
Am considerat însă chestiunea prea de notorietate, ca să mă refer la ea.
Totuși să analizăm situația.
Romano catolicii au vrut un verset „clarificator” cu care să închidă gura arienilor de toate culorile.
Problema lor a fost și este că Biblia nu vrea să fie într-atât de clară asupra acestui subiect.
Domnul păstrează o doză de taină din motive de El cunoscute.
Nu pot să nu constat însă că vechii gnostici au fost cei dintâi ce și-au dorit clarificarea, modificând Scriptura în sensul dorit de ei.
Și ei nu aveau în spate un împărat roman, ci duhul cel rău.
Așa încât nu putem vorbi de unii mai vinovați decât alții.
Eu mai gândesc că Atanasie și-a extras „egalitatea” despre care se vorbește în crezul său, construind pe observația de altfel pertinentă a lui „de o ființă”.
Frații unitarieni luptă din răsputeri împotriva subiectului folosind însă proiecția strict omenească a unei ierarhii de tip piramidal pe „lumea” duhurilor.
Consider că dânșii evită să ia în calcul faptul că Împărăția Tatălui nostru diferă mult de lumea noastră.
Consider totodată că Scriptura le oferă suficiente motive să-și reconsidere poziția.
Legat de egalitate, eu nu pot despărți versetele ce vorbesc despre o egalitate a Fiului cu Tatăl, de cele ce vorbesc de o subordonare a Fiului față de Tatăl.
Și îmi explic aceasta prin rolurile deosebite ale persoanelor ce compun „de o ființa”.
În privința aceasta sunt întru totul de acord cu fratele Lori care a scris și despre roluri diferite și despre limitele cunoașterii umane.
Să nu uităm însă că Niceea și-a propus și a fost condusă să dea o soluție pentru imperiul unitar și creștin dorit de Constantin.
Cinstit vorbind, nu știu cum ne-am comporta noi, neoprotestanții, dacă șeful portavioanelor și arsenalului nuclear de la Casa Albă ne-ar chema la o conciliere pe bază de majoritate.
Tare mi-e teamă de ceea ce ar ieși din asta, chiar în condițiile în care noi nu avem în spate vreo prigoană câtuși de puțin comparabilă cu cea îndurată de creștinii din timpul lui Constantin.
Revin.
Acum daca ne referim la planul de mintuire pe care Tatal l-a alcatuit in Sine insusi idea ca acest plan l-a facut Tatal singur nu este straina Scripturii. Daca ne uitam in Apoc. 4 si 5 vedem ca aceea carte din mina dreapta a Celui ce sedea pe tron era pecetluita si nu stia nimeni ce scria acoolo nici macar Fiul . Gindindu-ma la idea ca Fiul este de o fiinta cu Tatal este greu de spus ,cum a putut atunci sa moara si sa-si schimbe natura pentruca Dumnezeu nu poate nici murii ,nici sa-si schimbe natura? Referitor la manuscrise este clar ca s-a umblat la ele . Citeva exemple in care difera in texte legate de Fiul :
– ,,Cuvintul era Dumnezeu „- textul in greaca – ,,Cuvintul era un dumnezeu” -text din limba copta din sec 2.
– ,,dreptatea Dumnezeului si Mintuitorului nostru Isus Hristos” – alte manuscrise ,,dreptatea Dumnezeului si a Mintuitorului nostru Isus Hristos” sau ,,dreptatea Domnului si Mintuitorului nostru Isus Hristos”
– ,,aratarea slavei marelui nostru Dumnezeu si Mintuitor Isus Hristos” – alte manuscrise ,,aratarea slavei marelui nostru Dumnezeu si a Mintuitorului nostru Isus Hristos.
– ,,botezatii in Numele Tatalui ,Fiului si Duhului Sfint” – unii parinti ai Biserici au citat altfel versetul citind probabil din alte manuscrise ,,faceti ucenici in numele Meu”(Ex : Eusebiu de Cezarea) De unde stim noi dupa 2000 ani cine a umblat la text unitarieni sa trinitarieni ? Legat de manuscrise nu vreau sa duc discutia mai departe pentruca este ,,o hrana tare” si nu orice copil a lui Dumnezeu o poate purta (cred ca este o discutie care poate crea mari probleme ,,pruncilor in Hristos”) ,cit timp vom duce discutia , cred ca e bine sa o ducem pe textul din Cornilescu chiar daca nu e cea mai grozava traducere (fara sa aducem in discutie textul din 1 Ioan 5:7 care este in paranteza ,nu vreau sa zic mai mult)
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Remus.
Nu știu cum este la dumneavoastră, dar eu de când scriu aici am ajuns să trebuiască să sacrific din timpul de somn, ca să pot comunica.
Aceasta nu este o scuză pentru că nu v-am răspuns imediat, ci realitatea cu care mă confrunt.
Frate, din ceea ce mi-ați scris despre Domnul Isus Hristos, lăudat să fie Mântuitorul nostru, care „era îndreptățit să moară pentru creație”, lipsește numai că Domnul este „de o ființă” cu Tatăl.
În cartea Efesenilor stă scris :
1:9 căci a binevoit să ne descopere taina voii Sale, după planul pe care il alcătuise în Sine însuși
Eu gândesc că dacă mergem cu raționamentul până la capăt, și în acel ” Sine însuși” nu este cuprins și Domnul, găsim un Creator care dispune de creație cum vrea, fără reguli.
Or, Tata nu este așa și amândoi știm aceasta.
Și dacă vrem să ne uităm mai de aproape la Domnul Isus Hristos, să nu uităm de Îngerul Domnului care se confundă cu YHWH, nici de caracterul neschimbător al Domnului, la fel ca Tata, căci El este „același ieri, azi și în veci”.
(Cred că dacă ne apucăm să filozofam despre „ieri” din exprimarea apostolului Pavel nu mai terminăm niciodată)
Gândesc, frate, că doctrina Trinității probabil nu e perfectă, dar e sigur mai aproape de ceea ce Biblia luată ca întreg descoperă despre Dumnezeu.
Nu te lasă fără răspunsuri când, de pildă, te întâlnești cu pluralul „Noi” în Geneza, sau nu se împiedică de formula de exprimare de la botezul creștin – căci Îngerul Domnului are Numele YHWH în El – și multe altele.
În partea cealaltă, ideea lui Arie te condiționează să ajungi în final la „revizuirea manuscriselor”, căci nu are răspunsuri.
Așa au gândit vechii gnostici când s-au apucat să modifice textele.
Problema lor era că Duhul Sfânt vorbește potrivit cu adevărul, un adevăr care în privința cunoașterii lui Dumnezeu se întâmplă să nu se supună gândirii omenești.
Revin din mașină, dacă am timp.
Pentruca pacatosul sa fie indreptatit si totusi Dumnezeu sa ramina drept era nevoie de platirea unui pret ,de o rascumparare . Pavel zice ,,ati fost cumparati cu un pret”. Cui s-a platit pretul? Pavel zice ca Dumnezeu si-a platit Lui Insusi adica dreptatii Sale ,,s-a dat pe Sine fara plata Lui Dumnezeu (Evrei 9) Care este pretul ? Dumneavoastra spunetii ca insusi Dumnezeu trebuia sa moara ca sa ramina drept . Dar putea Dumnezeu sa moara el care are in Sine nemurirea ? S-au sa zicem ca putea sa moara devenind om si in felul acesta putea muri ,dar poate deveni Dumnezeu om ,adica isi poate schimba el natura . Unul din atributele nonmorale a lui Dumnezeu este IMUABILITATEA . Aceasta inseamna ca Dumnezeu nu se schimba in esenta Sa , in constiinta Sa ,in vointa Sa .Dumnezeu nu are cum sa se schimbe in natura Lui. Profetul Maleahi zice ,,Eu sint Domnul eu nu ma schimb” sau Iacov zice ca in Dumnezeu nu este ,,schimbare nici umbra de mutare”.
Daca Dumnezeu nu putea muri si nu se poate schimba ,solutia Lui a fost ca cineva sa moara in locul nostru. Cine era indreptatit sa o faca ? Fiul Sau . De ce?
– Fiul este Creator impreuna cu Tatal (Ioan 1:3)
– Fiul este rinduit sa fie MOSTENITOR A TOATE (Evrei 1)
– pentru Tatal si Fiul s-au facut TOATE
– daca Tatal a iubit lumea (Ioan 3:15) si pentru Fiul ,,placerea lui era in fii oamenilor chiar inainte de creatie (Prov.8) Daca Fiul era : Creator , mostenitor a toate , pentru El s-au facut toate si isi gasea placerea in creatie , nu era El indreptatit sa moara pentru creatie?
Faptul ca Fiul a murit in locul nostru si nu Dumnezeu Insusi inseamna oare ca avem un Dumnezeu dictator ? Nicidecum pentruca Fiul a murit nu obligat de Dumnezeu sa faca voia Lui ci din dragoste pentru creaturile Lui dupa cum zice El insusi ,,nimeni nu imi ia viata cu sila”
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Remus.
Oricât mi-am dorit, azi n-am putut scrie până acum. Și sunt încă în mașină.
Frate eu cred că Domnul ne-a pus în Cartea Sfântă un text care arbitrează între toate pasajele ce par contradictorii în problema Trinității.
Acesta este Romani 3:25,26
Frate, dacă Creatorul a pus o creatură să se sacrifice în locul nostru, atunci moarte înlocuitoare a Domnului Isus Hristos este o nedreptate.
O creatură ca și noi, de rang oricât de înalt, dacă s-a jertfit pe Golgota, nu arată decât că avem un Creator dictator. El nu poate fi cine ne spune Ioan ca este.
De frică îi vor sluji toate creaturile, căci el face și desface după bunul plac, iar dreptatea îi este străină.
Căci drept ar fi ca fiecare din noi să moară cu propriile păcate. Nu altul care n-are nici o vină.
Dar nu e așa. Aleluia !
„Dumnezeu era în Hristos împăcând lumea cu Sine” !!!
Nu o creatură, ci Însuși Creatorul s-a jertfit în locul oamenilor ce se pocăiesc.
Însăși Dătătorul Legii a suferit rigorile ei în locul nostru.
Și doar așa Dumnezeu poate fi „neprihănit și totuși să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus.”
Îmi cer iertare că mă repet, dar acest text arbitrează în toate disputele pro și anti Trinitare.
Revin.
Cu siguranta ingerul Domnului este Fiul inainte de intrupare. Sigur atunci cind citesc Scriptura sunt pus intr-o mare dilema. Pe deoparete gasesc ca ingerul Domnului este numit Dumnezeu sau chiar mai mult Yehova insusi (despre Agar zice: ,,ea a numit numele lui Yehova care ii vorbise : Tu esti Dumnezeul care ma vede”si se referea la ingerul Domnului , mai mult acest inger are ,,numele lui Dumnezeu in el” ,dar in acelasi timp nu trebuie sa uit ca aceasta fiinta este numita ,,INGER”. In Scriptura acest cuvint indica o fiinta inferioara lui Dumnezeu. Mai mult citesc in NT ca Fiul este identificat ca fiind ,,Dumnezeu” Ioan 1:1 si chiar mai mult Yehova insusi (Evrei 1:10-12 citeaza psalmul 102 care se refera la Yehova si zice ca este vorba de Fiul ) . Dar in acelasi timp atit Domnul Isus cit si apostoli sustin ca este ,,un singur Dumnezeu” care este ,,Tatal” (vezi Ioan 17:3 ; 1 Cor 8:6 ; Efes 4:6 ; Iuda v.25) . Citesc ca ,,Eu si Tatal una suntem” , ,,toti trebuie sa cinsteasca pe Fiul cum cinstesc pe Tatal” dar in acelasi timp cum ati amintit este scris ca ,,Tatal este mai mare ca si Mine” ; Fiul ,, are un Dumnezeu” chiar dupa invierea si proslavirea Sa ; ,,Dumnezeu este Capul lui Hristos” ; ,,chiar si Fiul se va supune Celui ce i-a supus toate lucrurile”.Sigur daca stau in fata tuturor acestor lucruri as putea lua diferite pozitii :
– sa sustin invatatura confesiuni din care fac parte ca sa nu ii stric imaginea indiferent de adevar.
– sa zic ca aceste lucruri sunt o taina si sa las lucrurile asa
– sa ramin intre pozitia de unitarian si trinitarian cum am facut multa vreme raminind confuz.
– sa fac cum fac uni traducatori ai Scripturi si sa scot din Scriptura acele pasaje care nu imi convin sustinind ca sunt adause la original dar fara sa am o baza in sensul acesta ci singura baza sa fie faptul ca in conceptia mea consider ca se contrazic cu anumite doctrine (ex; cineva care a scris si pe acest blog in traducerile dinsului scoate citatul din Ps.102 care se refera la Isus ca fiind insusi Yehova pe motiv ca nu potriveste cu doctrina existentei unui singur Dumnezeu nu pentru ca ar fi dovezi stintifice in sensul acesta ,sau pilda cu bogatul si Lazar o considera apocrifa pe motiv ca sustine nemurirea sufletului (daca o sustine) etc.
– sa caut sa armonizez aceste lucruri cautind totusi sa le inteleg
Voi reveni.
Îmi cer iertare, dar nu am altă posibilitate de a comunica, decât aceste postări repetate.
Revin la ultima idee : „Tatăl este în Mine și Eu sunt în Tatăl”, „Tatăl(…) locuiește în Mine” , cuvinte spuse chiar din poziția de Ființă care S-a smerit, S-a dezbrăcat pe Sine Însuși și a luat chip de rob, nu pot să nu mă ducă cu gândul la Îngerul Domnului.
Și cuvintele Domnului mă îndeamnă să fac legătura aceasta, căci la Ioan 5:46 găsim că Moise a scris despre El.
Mai adaug „Tot ce are Tatăl este al Meu”, cu varianta ” tot ce este al Meu este al Tău și ce este al Tău, este al Meu”.
Acestea sunt cuvinte spuse de Domnul inainte de jertfa Sa, deci înainte de : „Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ.”
Legat de cuvintele consemnate în Evanghelia după Matei pe care le-am citat mai sus, îmi amintesc că în rugăciunea rostită de Domnul și consemnată la Ioan 17, ideea este „Tată, proslăvește-Mă la Tine însuți cu slava pe care O AVEAM la Tine, înainte de a fi lumea”
Așa încât, sunt de părere că nu poți construi o învățătură despre Domnul Isus Hristos bazându-te doar pe „Tatăl este mai mare decât Mine” sau „Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru” ș.a..
Acelea au rostul lor, dar să terminăm ce-am început.
Prezența Domnului Isus Hristos permanent legată de prezența Tatălui în situații ca : „Cel ce M-a trimes este cu Mine” sau „Dacă Mă iubește cineva […] Tatăl Meu îl va iubi. NOI vom veni la el și vom locui împreună cu el.”, vorbește și ea despre legătura specială Tată — Fiu.
Revin. Mâine.
Am revenit.
Frate, am folosit cuvântul de la Niceea pentru că mi se pare cel mai potrivit.
Tata se referă la Îngerul Său ca la altcineva, nu ca la Sine Însuși, cu toate acestea Îngerul Domnului vorbește în nume propriu dar ca și cum ar fi Tata.
La fel, Tata îi spune lui Moise că Îngerul trebuie ascultat, dar modul de exprimare este ca și când El și Îngerul sunt una și aceeași persoană.
Eu nu spun că înțeleg și pot explica CUM se poate asta.
Știu că eu sunt om și că lumea duhurilor este diferită de lumea noastră.
De aceea spun că aici e o taină, pe care Tata înțelege să o păstreze cu acest statut.
Fac un pas înainte și privesc spre Mântuitorul nostru.
Evanghelia după Ioan este scrisă în primul rând pentru a combate curentul gnostic ce amenința biserica. Și să ne gândim că acest fenomen se întâmpla la sfârșitul secolului I.
Folosesc această evanghelie.
Afirmațiile : „Eu și Tatăl una suntem”, „Tatăl este în Mine și Eu sunt în Tatăl
Revin.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Remus.
Vă mulțumesc frumos pentru că mi-ați ușurat pledoaria.
Mărturisesc că m-am bazat în comunicarea cu dumneavoastră pe faptul că sunteți un om al Cărții Cărților.
Lăudat să fie Domnul Isus Hristos !
Acum, pe mine nu mă interesează „titlul” de Dumnezeu, căci am învățat de la Domnul că acest cuvânt poate fi folosit în mod variat. Mă refer la pasajul Ioan 10:32-36.
Pe mine mă interesează faptul că Îngerul Domnului este contopit, este de-o-ființă cu Tata.
Revin.
Ingerul Domnului este prezentat in VT ca fiind o fiinta de rang foarte superior. Ex:
– el este Dumnezeu ,,……va fi ca Dumnezeu,ca ingerul Domnului” (Zah 12:8); ,,ingerul lui Dumnezeu mi-a zis (lui Iacov) …..,,Eu sunt Dumnezeul din Betel”(Gen.31:11,13)
-el promite lui Agar ,,eu iti voi inmulti saminta”iar agar il numeste ,,Dumnezeul care ma vede”(Gen 16)
-cind Dumnezeu il pune la incercare pe Avraam si ii cere sa jertfeasca pe propriul lui fiu ,ingerul Domnului ii zice lui Avraam ca ,Avraam nu a crutat pe fiul lui pentru ingerul Domnului ,,nu-ai crutat pe fiul tau pentru MINE”.Iar cind il cheama a doua ora pe Avraam din cer ingerul ii zice ,,pe mine insumi ma jur zice Domnul'(ca si cum ingerul este Domnul insusi). Apoi ingerul rosteste peste el binecuvintarea promitindu-i o tara,o saminta si faptul ca toate neamurile vor fi binecuvintate in saminta lui.
-Iacov cunostea faptul ca toata viata lui a fost ocrotit de un inger si ca acest inger are putere de binecuvintare – Gen.48:16
-Dumnezeul care vorbeste lui Moise din rug este numit ingerul Domnului (Exod cap.3)
– proorocia lui Balam este rostita de ingerul Domnului (Num.22:35)
-se prezinta ca cel ce : a scos pe israel din Egipt ,i-a adus in tara , a jurat parintilor lor ca le da tara,a incheiat legamint cu Israel.( Jud 2)
-vorbeste lui Gedeon ,,ingerul Domnului i s-a aratat …..Domnul s-a uitat la el si a zis”(Jud.6:12,16)
-ingerul Domnului s-a aratat si lui Manoah si el a zis ,,atunci Manoah a inteles ca era ingerul Domnului si a zis nevestei lui : vom murii caci am vazut pe Dumnezeu”
Este clar ca ingerul Domnului este Dumnezeu caci ,,numele lui Dumnezeu este in El” si are putere sa ierte pacatele(Exod 23:21)
Voi revenii .
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Remus.
Îmi cer iertare pentru pauza mare dintre postările mele, dar nu pot scrie decât în „ferestrele” pe care le găsesc, prin harul Domnului Isus.
Reiau : asupra relației dintre Tata YHWH și Îngerul Său mi-e teamă că orice aș spune pot greși.
Că sunt Duhuri distincte e adevărat. La fel cum e adevărat că Îngerul Domnului vorbește ca Însuși YHWH.
Asta poate însemna un fel de contopire și-mi dau seama că poate nu-i cuvântul cu înțelesul cel mai bun.
Ca să fie și mai grea problema pentru mintea omenească, Exodul ne mai aduce un fragment interesant.
Cap 23:20-23.
Nu numai că pot doar specula cu privire la ce poate să însemne că Îngerul Domnului are Numele YHWH în El , dar când citesc exprimarea din versetul 22 …
Revin.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Remus.
Frate, eu iau această realitate, că Îngerul Domnului este prezentat așa cum este în unele texte (nu în toate) ca pe un fapt.
Nu gândesc că înțeleg acest fapt.
Și mie ca și dumneavoastră mi-e la îndemână logica, dar logica se blochează pur și simplu la anumite afirmații.
Cum poate Îngerul Domnului să afirme că El a scos poporul Israel din robie, când există informația că Dumnezeu YHWH l-a scos ?
Sunt două persoane diferite și revendică același fapt.
Dacă ar fi oameni aș putea să gândesc că logica mă ajută să trag concluzii.
Dar vorbim despre duhuri, mai mult despre Creator, iar informațiile noastre sunt limitate.
În atare condiții logica îmi poate da erori, sper că sunteți de acord cu mine.
Uitați un alt exemplu.
Exod 13:21 ne spune că YHWH mergea înaintea poporului Israel în stâlp de nor și de foc.
Dar la Exod 14:19 găsesc că Îngerul Domnului era în stâlpul de nor și foc, iar la 14:24 YHWH se uită spre egipteni din același stâlp.
Revin
Frate Eugen cit priveste ingerul Domnului noi putem intelege trei lucruri:
– el apare ca fiind insusi Domnul in toate textele in care apare
– faptul ca este numit ingerul Domnului ,chiar daca este identificat ca fiind insusi Domnul totusi pare a fi o persoana deosebita de Domnul insusi pentruca este numit ingerul Domnului .
– chiar daca este identificat a fi Domnul insusi totusi nu pare a fi o fiinta egala in slava cu Domnul pentruca este numit INGER .
Ati pomenit de Traducerea Lumii noi .Ea are parti bune si mai putin bune ,totusi faptul ca foloseste numele lui Dumnezeu ca Yehova este un plus. Acolo se traduce Ioan 1:1 ,,Cuvintul era cu Dumnezeu si Cuvintul era un Dumnezeu”. Tradus in felul acesta versetul poate fi un raspuns la intrebarea : Cine este ingerul Domnului? Exista 2 fiinte care sunt numite ,,dumnezeu” : Tatal care este Dumnezeu prin Sine insusi si Fiul care este numit ,,un dumnezeu”care este Dumnezeu prin Tatal nu prin Sine insusi si care este ingerul Domnului din VT.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inimile dumneavoastră, frații mei.
Am zăbovit cât să verific în Traducerea lumii noi că Tetragrama apare în Geneza 31:3, lăudat să fie Numele Tatălui nostru din ceruri. Apare.
La Geneza 48 citim binecuvântarea patriarhului Iacov, deja Israel, pentru copiii lui Iosif.
Și citind v 15 și 16 găsim că Israel pune la un loc pe Dumnezeu cu Îngerul care l-a ocrotit.
Frații mei dragi, eu cred că cerul e un loc plin de taine pentru muritori.
Eu scriu aici ceea ce Domnul mi-a impresionat mintea să rețin.
Și scriu ca să înțelegem împreună ce fel de monoteism au avut și au evreii.
La Exod 3:2 Îngerul Domnului Se arată lui Moise „din mijlocul unui rug”, iar la 3:4 Dumnezeu YHWH îi vorbește lui Moise „din mijlocul rugului”.
Este situația inversă de la Geneza 21:17-20. Nu mai insist.
La Numeri 22, 23 și 24 găsim un fragment din istoria tristă a lui Balaam.
În ordine găsim următoarele :
22:35 Îngerul Domnului îi spune lui Balaam că EL o să-i dea cuvinte.
23:5 YHWH pune cuvinte în gura lui Balaam
23:16 idem
24:2 Duhul lui Dumnezeu vine peste Balaam
Ce carte minunată este Biblia !
La Judecători 2:1 găsim că Îngerul Domnului afirmă despre Sine ceea ce Însuși YHWH afirmase despre Sine pe muntele Sinai ( vezi Exod 20:2)
Mă opresc aici.
De ce învățătorii evrei, având asemenea texte, nu au scos o teorie despre natura eventual compusă lui Dumnezeu ?
Gândesc eu că au avut minim 2 motive :
1. Nu i-a silit nimeni.
Creștinii au fost siliți de împăratul Constantin.
Cădea prost pentru împărat să devină creștin și apoi să se audă că ajunsese printre eretici.
El a forțat o soluție care să aibă o majoritate și pe care s-o impună apoi imperiului său.
Așa se ajunge la crezul lui Atanasie, părerea mea, care se încheie cu o condiție : cine vrea să fie mântuit …
În această exprimare se simte influența împăratului și a visului său cu imperiul creștin și unitar.
Tot influența împăratului Constantin o simțim și în măsura exilării lui Arie.
Biserica creștină nu avea atribuții să impună cuiva să-și părăsească casa.
Dar puterea politică avea aceste atribuții.
Și a făcut-o, dar în numele creștinismului.
Acesta din urmă trebuie străbătut de convulsii.
Apostolul Pavel spunea Corintenilor, ce se apucaseră la luptă deja, că lupta trebuie să facă o cernere în sânul bisericii (1Corinteni 11:19).
În analiza aceasta trebuie să spun că disputa ariană nu s-a născut la Niceea.
Acolo însă s-a forțat o decizie de către puterea politică, pe care tot aceasta a vegheat să fie împlinită.
În numele bisericii și credinței creștine.
2. Vechii învățați evrei nu se întâlniseră cu Isus Hristos, Domnul nostru.
Atunci când strănepoții lor L-au întâlnit imediat au concluzionat că un Om ce face minunile pe care Mântuitorul le înfăptuia și care se declara și Fiul lui Dumnezeu nu putea fi decât egal cu Dumnezeu (Ioan 10:33).
Despre disputa descrisă în Ioan 5, unul din frații unitarieni a scris că Domnul Isus nu era înțeles de iudeii acelui timp. Că El spunea că e Fiul lui Dumnezeu și ei credeau că se dă Dumnezeu.
În înțelegerea fratelui, Fiu și Tată între Dumnezeu și Fiul Său e la fel ca primarul și fiul lui, între oameni.
Totuși iudeii aceștia, monoteiști de la
Avraam, înțelegeau mai bine lucrurile.
La Ioan 5:18 scrie pentru toată lumea că ei pricepeau că Domnul zice că-I Fiu, doar că cine afirma aceasta din postura în care se afla Domnul atunci – vezi vindecarea slăbănogului de 38 de ani – „se făcea astfel deopotrivă cu Dumnezeu”.
E momentul să scriu aici că renunț să mai port discuții cu frații Ionel și Ionică T.
Am să continui să mă rog pentru dânșii, dar atât.
Ce-i drept, fratele Ionică T. și-a anunțat retragerea, am scris numele dânsului doar în caz că se răzgândește.
În privința fratelui Ionel, ultima sa postare pe mine m-a dezamăgit foarte tare.
Fratele Lori chiar nu e cel căruia să-i scrii de punerea la colț.
Mai am ceva de scris despre Arie.
Modul în care și-a găsit sfârșitul acest om mă duce cu gândul mai degrabă la Iuda Iscarioteanul, decât la un sfânt.
Și nu mă refer la sinucidere, ci la măruntaiele vărsate.
E doar parerea mea.
Harul și pacea Domnului Isus Hristos să ne fie înmulțite tuturor.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inimile dumneavoastră, frații mei.
E sfârșit de Sabat sfânt și am timp de o scurtă trecere prin Vechiul Testament.
Geneza 16 ne relatează și fuga roabei Agar de stăpâna sa Sara.
La versetul 10 Îngerul Domnului vorbește la persoana I-a singular și afirmă că El va înmulți sămânța Agarei.
Cine este această Persoană Divină ?
Eu nu știu decât că Agar a numit-O El-Roi (v 13). Nu intru în detalii ale versetului.
La Geneza 21:17-20 găsim situația interesantă în care Dumnezeu aude, deschide ochii Agarei și veghează asupra lui Ismael, dar de vorbit vorbește Îngerul Domnului. Care zice că El va face din Ismael un neam mare.
La Geneza 22 găsim jertfirea lui Isaac și v 1 zice că Dumnezeu pune la încercare pe Avraam, dar la v 11 și 12 vorbește Îngerul Domnului, tot la persoana I-a și spune că Avraam se teme de Dumnezeu pentru că și-ar fi sacrificat fiul pentru „Mine” !!!
Concluzia ușoară pentru vânătorii de texte cu scopul de a-și pune la colț frații, ar fi că Îngerul Domnului este chiar Dumnezeu.
Cum nu ne interesează așa ceva, citim în Cartea Sfântă mai jos ( v 16) și vedem că Îngerul Domnului citează de data asta pe Domnul, deci El este o persoană separată.
La Geneza 28:10-15 citim despre scara visată de Iacov. Ne amintim că Domnul Isus Hristos a făcut o aluzie lui Natanael cu privire la acest episod.
Dar ajungem la capitolul 31 și găsim că (v 3) Domnul îi vorbește lui Iacov, dar el spune nevestelor lui că Îngerul lui Dumnezeu i-a vorbit !!!
Și ca să nu fie deloc ușor fraților arieni-unitarieni, Îngerul lui Dumnezeu îi spune lui Iacov că El este „Dumnezeul din Betel” !
Adică vezi iar capitolul 28 !
Întrerup ca să mulțumesc Domnului pentru Sabat.
Revin.
Frate Lori nu esti primul care procedezi asa majoritatea trinitarilor cand sunt prinsi in colt au atitudinea ta.Si eu ma retrag de pe blog dar nu inainte de a-ti spune ca susti o credinta falsa de care veti da socoteala.
Frate John,
Observ cu tristete ca vorbim limbi diferite, caci la argumente biblice dv. aduceti doar afirmatii gratuite. De aceea, consider ca nu are rost sa mai continuam dialogul, dv. fiind liber sa credeti ce doriti.
Cu stima,
Lori B.
Pacea Domnului frate Lori. Vreau sa i-ti spun ca acum ai ajuns la punctul principal care demonstreaza ca teoria trinitara este falsa.Poporul lui Dumnezeu Iehova nu a fost in credinta trinitara si nu este ,si nu va fi.Cine or fost primi care au crezut in Dumnezeul Duhovnicesc evrei s-au neamurile?Neamurile au mostenit credinta in Dumnezeu Iehova de la poporul lui,dar teologi catolici au falsificat adevarul.Daca intrebi un evreu care este credinta lui cu siguranta nu va spune ca este trinitar.Fi binecuvintat.
Pacea Domnului Iisus, frate John,
Primul verset al Bibliei spune: „La inceput Dumnezeu a facut cerurile si pamantul” ( Geneza 1,1 ). In ebraica, primele cuvinte ale Bibliei suna asa: „Beresit Elohim bara…”, in care „Elohim” ( Dumnezei ) este pluralul de la Elohe ( Dumnezeu ), in timp ce verbul „bara” este singularul verbului „a face”.
Tradus mot-a-mot, primul verset suna astfel: „La inceput, Dumnezeii a facut…” Deci chiar textul ebraic ne arata ca evreii stiau inca de la inceput ca Dumnezeu se manifesta in mai multe persoane, dar care actioneaza unitar, ca un singur Dumnezeu. Deci argumentul dv. ca evreii nu stiau ca exista mai multe Persoane divine nu sta in picioare. Mai ales ca exista inca multe texte in VT care vorbesc nu numai despre Dumnezeu Tatal, ci si despre Fiul si Duhul Sfant.
Rugaciunea mea catre Dumnezeu este sa va lumineze in aceasta privinta.
Cu stima,
Lori B.
Pacea Domnului Isus.As dori sa continui cu cateva intrbari poate va face sa analizati si sa vedeti adevarul.Cuvintul lui Dumnezeu ne arata in vechiul testament legatura sa prin proroci si alte persoane dar la nimeni nu ai descopera trinitatea, un Dumnezeu in trei persoane egale de exemplu: Moise chiar il intraba pe Dumnezeu ce sa le spuna poporului despre el dar Dumnezeu nu ai spune ca el este in trei persoane egale.Avram, Isac, Iacov, nici unul nu vorbeste de un Dumnezeu in trei persoane egale.La fel proroci ca Isaia ,Daniel,si multi alti nu vorbesc de acest Dumnezeu trinitar. Ce interesant ca numai luiTertulian si alti teologi catolici Dumnezeu sa descoperit adevarat.Punetiva aceias intrbare oare este adevarat?
Frate John,
Cand se naste un prunc intr-o familie, prima grija a parintilor nu este sa-i explice acestuia cine l-a adus pe lume si din cate persoane este alcatuita familia, ci sa-i arate dragoste. Cunostinta vine mai tarziu, pe masura ce se creaza o legatura de dragoste.
Cu stima,
Lori B.
Pace frate Eugen. Despre mine poti afla ca sunt pensionar si eu am timp sa caut documentari despre cuvintul lui Dumnezeu. Dar as vrea sa sti ca pe mine nu ma intereseaza teoria lui Atanasie,Tertulian,s-au alti teologi care au stricat adevarul,ap Pavel ne spune sa nu primim alta invatatura.Daca citim in Romani cap:1 vers18 pina la32 inclusiv si 32 vom observa ca au parasit credinta adevarata toata lumea inclusiv trinitari.Acum o sa pun citeva intrbari: De ce Dumnezeu nu o spus poporului sau ca el este un Dumnezeu in trei persoane egale?Domnul Isus cind a venit pe pamint de ce no folosit niciodata pluralul noi trei? Crezi ca Dumezeu a infintat doctrinile,religiile, cultele?De ce Domnul ISUS nu a explicat poporului lui Dumnezeu trinitatea? Fi binecuvintat.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inimile dumneavoastră, frații mei.
Despre vechile manuscrise voi scrie din nou, pornind de la afirmația fratelui Ionică : „în orice proces de cautare contează nu mulțimea martorilor ci calitatea lor.”
Deci mulțimea manuscriselor Textului Primit au această calitate, frații mei dragi : deși sunt scrise în limbi total diferite, ele conțin același text sau unul extrem de apropiat. De aici decurge că a existat un singur document vechi care s-a transmis tuturor popoarelor și acesta a fost tradus peste tot între neamuri.
Acesta este marele argument al Textului Primit.
Să cercetăm puțin și partea adversă : sunt doar câteva manuscrise care se armonizează în privința conținutului, iar „calitatea” lor de bază este vechimea. Sunt mai vechi decât manuscrisele Textului Primit.
Ce decurge de aici ? Dacă adevăratul text al Noului Testament (NT) este acela care rezultă din Codex Vaticanus și Codex Aleph = Codex Sinaiticus (mă mir că fratele Ionică nu a făcut legătura, deși i-am scris cine și unde l-a descoperit) asta înseamnă că Tatăl nostru din ceruri a ținut ascunsă adevărata Scriptură de generații întregi din toată Europa și nu numai (iar de la anul 100 când se consideră încheiată scrierea cărților NT, până la anul 1600 sunt destule).
Atât cât cunosc eu pe Tata, așa ceva este peste putință.
Noul Testament conține afirmația apostolului Pavel conform căreia „noi nu stricăm Cuvantul lui Dumnezeu, așa cum fac cei mai mulți” (2Corinteni 2:17)
Din ea decurge că încă din acel timp existau oameni care se ocupau cu măsluirea Cuvântului.
Remarc că fratele Ionică a arătat la ce grad de corupere a manuscriselor se ajunsese, doar că atunci când știi de reproșurile care se făceau în epocă între cărturari privind coruperea manuscriselor, dar nu cunoști și textele la care se refereau acele texte e ușor să fii păcălit de cei ce-ți prezintă informația.
Asta s-a întâmplat cu fratele Ionică. Sursa dumnealui de informare îl înșeală.
Deci (și) eu argumentez cu copleșitoarea majoritate a manuscriselor ce formează Textul Primit, atenție și vorbesc despre manuscrise redactate în limbi DIFERITE, și în privința vechimii Aleph-ului și a Vulgatei afirm că apostolul Pavel avertiza din secolul I că există oameni ce strică Cuvântul.
Mai împărtășesc cu dumneavoastră, frații mei, și mirarea ce mă încearcă văzând că fratele Ionică se sprijină pe Vulgata, dânsul care afirmă că romano catolicii au măsluit NT, și nu face legătura simplă că această biserică supercentralizată n-ar fi dat publicității un manuscris care s-o deconspire ca eretică în privința doctrinei Trinității.
Nu face legătura nici cu timpul în care apare manuscrisul la iveală, timp prea potrivit pentru mișcarea de antireformă declanșată de această biserică.
Despre documente foarte vechi vreau să mai spun că printre ele găsești toată pleiada de evanghelii apocrife ( după Iuda Iscarioteanul, după Toma ș.a.) scrieri ce demonstrează de fapt gradul de determinare la care ajunseseră scriitorii gnostici împotriva Textului Primit.
Încă ceva despre Textul Primit. Mulți oameni sunt nemulțumiți că nu e „clar”. Că lasă prea multe lucruri în suspans. De aici dorința multora după mai multă „limpezire”.
Sunt de părere că dacă Tatăl nostru din ceruri ne-a lăsat Vechiul Testament cu „neclaritățile” lui (vezi, de exemplu, relația specială dintre Tata și un anume Înger al Domnului) nu văd de ce în NT nu s-ar întâmpla la fel !
Căci ale noastre sunt lucrurile descoperite, iar celelalte sunt ale Tatălui nostru.
Închei prin a spune aprecierea mea pentru fratele Lori Balogh care și-a intitulat articolul atât de potrivit !
Lăudat să fie Domnul Isus Hristos !
Harul și pacea Domnului Isus Hristos să ne fie înmulțite tuturor.
Îmi cer iertare. Am „mâncat” un cuvânt în comentariul de mai sus.
Din paragraful care începe cu „De la bun început puterea politică a ” lipsește cuvântul CONVOCAT.
Încă o dată, îmi cer iertare.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inimile dumneavoastră, frații mei.
Timpul este o problemă pentru mine acum, în special cel de odihnă. Este motivul pentru care postările mele întârzie.
Despre criminalii trinitarieni.
Fratele Ionel (John) are un comentariu mai sus în care vorbește despre atrocitățile comise de trinitarieni.
Și are dreptate. Oameni care au mărturisit credința în Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt au comis lucruri înfricoșătoare.
Dacă fratele Ionel (John) ar fi făcut doar o informare pentru cititorii articolului fratelui Lori și ar fi prezentat informația completă, n-ar fi existat acest comentariu al meu.
Însă fratele a scris acel comentariu ca un argument împotriva doctrinei Trinității.
Adică, cine crede această învățătura va ajunge să înfăptuiască și el ceea ce acei ucigași au comis.
Aceasta este o greșeală de raționament.
Pentru că nu credința i-a mânat la crimă pe acei oameni, ci puterea politică aflată în spatele lor.
Ori de câte ori o grupare creștină s-a alăturat puterii politice, ea a sfârșit prin a se separa de Domnul Isus Hristos în spirit.
Cu toate acestea ea nu încetează să invoce numele Domnului pentru orice acțiune a tandemului religios-politic.
Aceasta este o regulă generală. Ea se aplică oricărei grupări creștine.
Așa încât fratele ar fi trebuit să scrie și despre crimele înfăptuite de cei ce mărturiseau credința ariană.
Neamurile germanice care s-au convertit la această credință s-au folosit de aceleași mijloace ca și catolicii acelui timp. Și au comis același gen de fapte.
Cine vrea dovezi, internetul îi stă la dispoziție.
Totuși eu nu spun aici că arianismul conduce la atrocități, pentru că sunt conștient de puterea politică ce se afla în spatele ucigașilor.
Puterea politică, prin definiție, urmărește puterea asupra oamenilor.
Iar cine urmărește așa ceva nu se dă la o parte de la nimic.
Citeam deunăzi o informație pe care ziariștii și-au reamintit-o.
Un om politic englez a afirmat că „marile puteri nu au sentimente ci numai interese” – am citat din memorie.
Aș completa eu, nu numai sentimentele lipsesc acestor puteri, ci și credința în Domnul Isus Hristos.
Fratele Ionică a „copy-paste”-iat (fie-mi permisă expresia) informații despre sinoadele creștine.
Și alte surse confirmă acele informații.
Însă ceea ce trebuie să verificăm este modul în care dânsul a folosit informațiile ca argument în discuția noastră despre doctrina Trinității.
De la bun început, puterea politică a sinoadele.
Împăratul păgân Constantin a fost prezent la Nicea și în calitate de organizator. Însă principala lui calitate acolo era de om politic care vroia un imperiu unitar.
Și mâna puterii politice o vedem în măsurile adoptate de sinod.
Arie a fost exilat !!!
Mai târziu, Atanasie, al cărui crez l-a scris fratele Lori, a fost exilat, iar Arie rechemat din exil la curtea împărătească.
Și tot așa, căci puterea politică a siluit biserica creștină în toate modurile posibile.
Acum, dacă firea pămîntească a domnit în sinodul de la Nicea, când doctrina Trinității a fost adoptată, cum ar vrea fratele să înțelegem, oare când Arie a fost rechemat, iar Atanasie izgonit, a lucrat Duhul Sfânt ?
Istoria ne spune despre intrigi și interese. Să nu uităm că un împărat păgân era arbitru în toate acestea.
În concluzie, să rămânem la Scriptură.
Revin cu problema manuscriselor.
Harul și pacea Domnului Isus Hristos să ne fie înmulțite tuturor.
Frate Eugen te rog nu intelege gresit eu nu am nimic impotriva ta, fiecare este liber sa creada cum vrea .Ti se pare ca nu ai primit destul respect in primul rind eu am virsta de 64 de ani iar tu esti mai tinar atit in ani cit si in credinta. Tu ai avut pretentia sa te respect cu persoana a doua plural. De fapt eu am vrut sa ma prezint putin dar fratele Lori o sters postarea. Poate i so parut ca vreau sa ma laud.Eu daca vreau sa ma laud ma laud ln Isus nu cu lucruri pamintesti.Cat despre trinitari nu inteleg de ce este asa mare dezbinare daca este credinta adevarata.Copii lui Dumnezeu Iehova nu se dezbina.Nici un ucenic al Domnului Isus nu ivata credinta trinitara si nici Domnul Isus care a venit de la Tatal nu explica asa ceva.Daca vrei sa afli adevarul da laoparte toate religile si toti teologi si Domnul Isus iti va descoperi adevarul. Fi binecuvintat.
„Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta, si porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca” ( Fapte 17,30 ).
Frate Balogh eu cred ca daca conditionam mintuirea cuiva de faptul ca crede in Trinitate sau ca este unitarian facem o mare gresala . Pe Dumnezeu si pe Fiul Sau nu il cunosc deplin nici fiintele ceresti pentruca Isus a zis : ,,nimeni nu cunoaste deplin pe Fiul decit Tatal si nimeni nu cunoaste deplin pe Tatal decit Fiul” si iarasi ,,nimeni nu cunoaste lucrurile lui Dumnezeu afara de Duhul lui Dumnezeu.” Eu timp de vreo 20 de ani am fost trinitarian dar nu cred ca in perioada aceea nu eram mintuit sau daca asi fi murit cu convingerea aceea as fi fost pierdut si la fel nu cred ca credinta ca singurul Dumnezeu este Tatal ma mintuie acum. Eu studiez Scriptura de vreo 30 ani dar inca nu am o convingere deplina daca Duhul Sfint este sau nu o persoana si nu cred ca lipsa mea de cunostinta in aceasta privinta va fi o piedica in mintuirea mea. Mintuirea noastra depinde de credinta in cine este Hristos si ce a facut el pentru noi,mai precis credinta ca ,,Isus este Hristosul Fiul lui Dumnezeu si crezind avem viata in Numele Lui” si in faptul ca el a murit si a inviat pentru noi.Pavel zice in Rom.8 ca noi nu mai putem fi osinditi pentruca Hristos a murit ,inviat si mijloceste pentru noi. ,,Daca nu iubeste cineva pe Domnul nostru Isus Hristos sa fie anatema” nu daca nu are un anumit crez.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionel.
Vă răspund din taxi, aseară eram obosit și m-am culcat. Îmi cer iertare de întârziere.
Când, prin harul Domnului Isus Hristos, am început să ies din viața de păcat și să citesc Cuvântul m-am rugat Domnului SĂ ÎNȚELEG Cartea Sfântă. Se întâmpla în 1992.
Ce am observat ? Frate, eu sunt un rob nevrednic al Domnului Isus Hristos. El este prea bun cu mine, iar eu prea nevrednic.
În altă ordine de idei vă rog să considerăm subiectul închis, căci fratele Lori a fost foarte clar : nu mesaje personale.
V-aș mai ruga, frate, să apreciați că vă răspund chiar dacă dumneavoastră folosiți un limbaj tendențios.
Mă refer la speranța pe care v-ați exprimat-o ca Duhul Sfânt să mă determine să spun adevărul, adică deși mă numiți „frate” vă gândiți că eu cam mint. Sau referirea la credibilitate pe care o faceți …
Frate, uitați ce spun eu : dacă e adevărat că sunt un mincinos și caut să induc oamenii în eroare, atunci Domnul Isus Hristos, Judecătorul nostru să mă pedepsească.
Dar dacă nu e așa și dumneavoastră vă înșelați în aprecierea pe care mi-o faceți, atunci Domnul să vă ierte și să vă binecuvinteze familia.
Eu frate vă iert din toată inima !
Frate Eugen eu nu ti-am spus ca minti eu te-am intrebat daca te-ai rugat sa primesti acest dar,si daca l-ai primit ce ai observat. Eu te-am intrebat cu scopul de a avea o mai mare credibilitate la ce susti. Pentruca darul lui Dumnezeu da cunostinta adevarata.
Frate Eugen insist cu aceiasi intrebare: Te-ai rugat vriodata sa primesti darul cunostintei,l-ai primit,si ce ai observat te rog raspunde?
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionel.
Mi-a luat ceva timp să scriu comentariul ce tocmai l-am postat și nu am observat întrebarea dumneavoastră decât acum.
Frate Ionel, dacă dumneavoastră gândiți că eu mint aici, de ce mai vorbiți cu mine ?
Și de ce mă mai numiți „frate” ?
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inimile dumneavoastră, frații mei.
Mă bucur să văd, după atâta încrîncenare împotriva „trinitarilor”, că putem discuta și la un alt nivel.
Spre folosul celor ce vor citi pe viitor la acest subiect, am să scriu totuși ceea ce anunțasem.
Faptele Apostolilor 7:59 lângă care așezăm fără frică și versetul 60 sunt demne de toată atenția celor ce se apleacă cu smerenie asupra studiului Scripturii.
În aceste 2 versete sunt înregistrate primele două rugăciuni adresate Domnului Isus Hristos Cel ridicat la cer.
Pentru frații noștri unitarieni care cred asemeni fratelui Ionică, am să spun că tot în FA, la 4:24-31 apare rugăciunea apostolilor după ce au fost amenințați de preoții cei mai de seamă și de bătrânii poporului Israel.
Iar acea rugăciune este adresată Tatălui nostru din ceruri, care chiar de a supus totul Domnului Isus Hristos, este același Despotes, cum ne-a scris fratele Ionică.
Ori, cum textul din Ecleziastul 12:7 spune ce spune, nu există argumentul că toată puterea a fost dată Fiului și de aceea El se ocupă acum de duhuri.
Este evident că fratele Ștefan s-a adresat lui Dumnezeu în persoana Domnului Isus Hristos.
Apoi cererea de iertare a unui păcat ce tocmai se săvârșea este adresată tot Mântuitorului nostru drag.
Păi algoritmul este cel știut : Tatăl ne iartă în baza jertfei Domnului Isus Hristos.
Iar fratele nostru Ștefan se roagă Aceluia pe care îl percepe de aceeași ființă cu Tatăl.
Nu mai vorbesc despre faptul că Domnul Isus Hristos, având chip de rob și smerindu-se ca să fie asemeni nouă (2:6-8), ierta păcatele oamenilor.
Dar citatul din C. Lewis l-am amintit mai sus.
După părerea mea despre aceasta este vorba când analizăm FA 7:59,60.
Ce pot însă spune despre versetele, și nu puține, ce-L pun pe Domnul Isus Hristos într-o relație de subordonare față de Tatăl Său ?
Spun că lumea duhurilor bune o voi cunoaște cândva, dar momentan nu pot ridica pretenția că știu cum stau lucrurile acolo, cu excepția informațiilor oferite de Sfânta Scriptură.
Uite, de exemplu fratele Ionică, proiectează asupra Cerului imaginea unei ierarhii din lumea noastră, de tip piramidal, cu Despotul în vârf.
Eu sunt convins că nu e așa, căci Domnul Isus Hristos spune ucenicilor Săi pe care-i pregătea pentru Împărăție că : „cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai mic; și cel ce carmuiește, ca cel ce slujește.” Luca 22:26
Acolo e dragoste și armonie, iar supunerea pare să aibă alte înțelesuri.
Nu știu. Dar voi afla și sunt determinat să devin unul din membrii acelei lumi, prin harul Domnului Isus Hristos.
Oricum, de pe poziția de „trinitar”, împlinesc cerința Tatălui de a-I cinsti Fiul Său ca pe Sine însuși, cerință pe care frații arieni și unitarieni nu prea înțeleg eu cum o realizează.
Mai vreau să adaug ceva : fratele apostol Pavel scrie Corintenilor unele cuvinte care mă determină să-L iubesc pe Tatăl meu din ceruri.
Mă refer la 2 Corinteni 5:18,19 din care extrag doar : „Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine”.
Problema mea este aceasta : dacă Tata, Despotul, a trimis o altă creație a Sa să moară în locul meu – așa cum spun frații arieni și unitarieni – unde e dreptatea ? În acest caz Despotul nu poate fi și Dragoste și Lumină.
Dar dacă El însuși, Nemuritorul, s-a sacrificat de dragul meu, atunci este Tatăl și Stăpânul Căruia mă voi închina și-I voi sluji din dragoste și nu de frică.
De încheiere :
La capitolul „nu știu!” a se citi „taine” mai notez că nu intră în mintea mea acum, cum adică un Duh, Tatăl nostru (Ioan 4:24) are și El un Duh Sfânt !
Că oamenii au o componentă spirituală e limpede, dar ca duhurile să aibă și ele alte duhuri … Nu înțeleg. E o taină pe care o voi afla când va fi cazul. Deocamdată nu este.
Sau, cum de există un Fiu în Împărăția cerurilor ?
Dacă mântuiții vor fi ca îngerii și nu vor procrea căci nici nu vor PUTEA muri (Luca 20:35,36), cum de Tata are un Fiu ?
Fratele Ionică a avansat ideea domniei sale, creația, care mie mi se pare doar o încumetare.
Adevărul este că ne lipsesc informații care să ne permită concluzii.
Mărturisesc, pe aceste considerente, că mă închin Unicului Dumnezeu care se descoperă în trei persoane : Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.
Revin cu ucigașii trinitarieni, sinoade și manuscrise.
Pace, frate Ionica,
Sunt de acord cu aproape tot ce ati afirmat in ultimul dv. comentariu. Nu inteleg insa de ce pe Diavol il numiti cu litera mare, iar pe Duhul Sfant ( chiar daca este „mintea creatoare a Tatalui”, asa cum ati afirmat deja ) Il numiti cu litera mica. Este cumva Diavolul mai important decat Duhul Sfant pentru dv. ?
As insista asupra termenului „apostazie”, intrebandu-va: Daca eu, care sunt un trinitarian convins, cred ca trebuie sa ma inchin Tatalui asa cum ne-a invatat Iisus ( Matei 6,9-13, etc.), daca eu ma inchin Fiului lui Dumnezeu si Il cinstesc, asa cum doreste Tatal ( Ioan 5, 22.23; Apocalipsa 5,13 ), si daca eu consider ca Duhul Sfant nu este doar „mintea creatoare a Tatalui”, ci este „un alt Mangaietor”, egal cu Fiul in atribute si purtator al semnelor personalitatii ca si Fiul ( Ioan 14,16.26; 15,26; 16, 7-13, etc. ), inseamna ca credinta mea este apostaziata ?
Daca Duhul Sfant este doar „mintea creatoare a Tatalui”, atunci duhurile rele ce sunt? Consecventa interpretarii textului biblic ne obliga sa tragem concluzia ca ele sunt doar mintea demonilor, nu fiinte intregi, rationale. Or, ideea aceasta mi se pare o aberatie…
Mai am multe alte intrebari de felul acesta, insa astept raspunsul dv. Daca nu cumva va veti tine promisiunea de a va retrage din dialog…
Oricum, subiectul legat de natura Divinitatii este un pamant sfant, si ar trebui sa ne apropiem de el cu respect, dar si cu constienta ca intotdeauna va ramane ceva tainic pe care, ca si creaturi limitate, nu il vom intelege. Nici chiar in vesnicie…
Cu stima,
Lori B.
Pace frate Eugen. Eu as dori sa iti pun urmatoarea intrebare: Daca te-ai rugat ca sa primesti darul cunostintei,daca l-ai primit si ce ai observat . Sper ca Duhul Domnului Isus sa te faca sa raspunzi cu sinceritate.
Pace si har frate Lori,
Chiar daca esti nontrinitarian sau trinitar si nu ai o nastere de sus, nu poti intra in regatul cerurilor. Cramponarea la o doctrina, fara o nastere din nou este egal cu 0.
Ioan 3:5. Isus i-a raspuns: „Adevarat, adevarat iti spun ca, daca nu se naste cineva din apa si din duh, nu poate sa intre in regatul lui Dumnezeu.
De aceea la judecata vor fi multi respinsi chiar si dintre nontrinitarieni. Toti aceea care nu au avut aceasta nastere sau nu au ramas fideli. Sunt foarte multi nontrinitarieni, dar vor fi putini cei care vor fi mantuiti. De ce? Din pricina Diavolului, care i-a biruit, inselandu-i cu altceva:
Apocalipsa 12:9. Si balaurul cel mare, sarpele cel vechi, numit diavolul si Satana, acela care insala intreaga lume, a fost aruncat pe pamant; si impreuna cu el au fost aruncati si ingerii lui.
Daca Diavolul inseala intreaga lume (Apocalipsa 12:9), chiar si pe nontrinitarieni, inseamna ca ADEVARATII CREDINCIOSI SUNT INTR-O MINORITATE CRASA:
Matei 7:
13. Intrati pe poarta cea stramta. Caci larga este poarta, lata este calea care duce la pierzare, si MULTI sunt cei ce intra pe ea.
14. Dar stramta este poarta, ingusta este calea care duce la viata, si PUTINI sunt cei ce o afla.
Daca „trinitatea” (trei persoane divine formand un singur Dumnezeu), adica ideea doctrinara este o inselatorie a Diavolului, sau invers, nontrinitatea (ca numai Tatal este Dumnezeu) este o inselatorie a Diavolului, atunci evident greseala celor ce o cred este capitala. De ce? Deoarece este „lepadare de credinta” adica „apostazie”. Poti sa fi „apostat” chiar fara sa fi avut credinta adevarata, daca te inhami din neveghere sa tragi la caruta apostaziei:
1 Timotei 4:
1. Dar Duhul spune lamurit ca, in vremurile din urma, unii se vor lepada de credinta, ca sa se alipeasca de duhuri inselatoare si de invataturile dracilor,
2. abatuti de fatarnicia unor oameni care vorbesc minciuni, insemnati cu fierul rosu in insusi cugetul lor.
Sinceritatea nu scapa pe nimeni de la raspundere.
Inca odata scuze daca nu voi mai raspunde.
Multa sanatate si spor in cele duhovnicesti!
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inimile cititorilor.
Frate Ionică, îmi pare rău că renunțați la dialog.
Vă rugasem să așteptați până azi ca să am și eu timp să răspund pe larg.
Rugămintea mea era legată de faptul că timp de șase zile pe săptămână, între 12 și 15 ore pe zi sunt în taxi. Aici în Anglia, postura aceasta nu e dintre cele ce favorizează discuțiile biblice amănunțite.
Frate, constat cu insatisfacție faptul că modul în care s-au făcut postările, în loc să ajute, mai mult încurcă.
Îmi pare rău că în timpul lungii dumneavoastră tăceri am postat despre manuscrise și traducători.
Dacă rămâneam la Faptele Apostolilor capitolul 7 până lămuream tot ce e de lămurit acolo, discuția avea cursivitate.
Așa însă, la o întrebare pe care v-am adresat-o în 21.07, dumneavoastră ați răspuns abia în 24.08, după ce mai întâi v-ați ocupat de alte subiecte.
Eu gândesc în felul următor un studiu biblic cu frații din alte biserici : dacă am pornit de la un anumit verset, rămânem acolo până ce, prin harul Domnului, ajungem la aceeași înțelegere asupra lui, sau rămânem la înțelegeri diferite după ce ne-am făcut cunoscute criteriile după care ne ghidăm.
Aceasta va permite oricărui cititor să înțeleagă de ce unul sau altul îmbrățișează o anumită poziție.
După mine, acesta e rostul discuțiilor în public.
Mă opresc acum aici, mă duc la biserică să mă închin Domnului împreună cu frații mei, apoi voi posta răspunsuri la comentariile dumneavoastră așa cum anunțasem.
Imi pare rau ca ne parasiti tocmai acum, cand dialogul s-a „incins”. Eu as fi avut pentru dv., frate Ionica, cateva intrebari mai pragmatice, dincolo de argumentele de ordin istoric sau teologic pe care le-ati adus.
Dupa opinia dv., care este greseala ( ca sa nu spun pacatul ) unui trinitarian ? Comite el un pacat de moarte, inchinandu-se la trei Persoane distincte care, in conceptia lui, Il reprezinta pe Acelasi si Unicul Dumnezeu ?
Desigur, unitarienii si trinitarienii au viziuni diferite cu privire la Divinitate. Care sunt riscurile pentru unii si pentru altii, daca doctrina in care cred se dovedeste gresita in final ?
Mai am si alte intrebari, dar le las pentru viitor, in cazul in care veti dori sa raspundeti.
Cu stima,
Lori B.
Pace si har frate Eugen,
Imi scrii urmatoarele:
„În contactele mele cu martorii lui YHWH, mi s-a explicat de ce Traducerea lumii noi este superioară, în concepția dânsilor, traducerilor “creștinătății”.”
Eu nu fac parte din nici un grup al celor ce se autodenumesc „martorii lui Iehova”. Din pacate si traducerea lor sufera de anumite stereotipii preluate de la sursa-mama a actualei forme a Scripturii modificata de catre Biserica Romano-Catolica.
Cred ca o adevarata reforma finala si aici ma refer la o reforma atotcuprinzatoare in toate subiectele discutate in crestinism nu va fi posibila daca nu se face o recenzie corecta a textelor modificate de gruparile gnostice si urmasa acestora Biserica Romano Catolica. N-ai cum sa faci reforma adevarata cu texte corupte.
Pacat ca Biserica Adventista s-a indepartat de drumul bun pe care l-a intuit in ce priveste doctrina trinitatii si s-a lasat modelata din nou de anumite stereotipii mostenite de la Biserica Romano-Catolica.
Ma bucur totusi ca desi in ciuda tuturor greutatilelor textuale mostenite de la sursa mama, Biserica Romano-Catolica, exista un fenomen de revenire la nontrinitarism a unor frati.
Aici este doar un mic foc din cele multe existente pe intreg pamantul:
STIRILE ZILEI.ro
Bine ati venit !
– Numele Lui Dumnezeu ??? (click aici)
– IEHOVADumnezeu (click aici)
– Isus, Fiul Lui Dumnezeu (click aici)
– Cina Domnului (click aici)
– Cartea rosie a evreilor (click aici)
– Biblia AVC (click aici)
– Biblia Nitzulescu (click aici)
– Biblia Fidela Cluj – Comentarii la traducere (click aici)
http://sz.ro/
Dumnezeu sa-i binecuvanteze!
Ma opresc aici din anumite considerente, multumindu-va tuturor si in special gazdei. Tatal ceresc sa va binecuvanteze pe toti! Amin. Imi cer scuze ca nu va pot tine companie pe viitor, dar sper totusi ca putinul pe care l-am putut prezenta din subiectul foarte foarte vast, va putea fi cercetat si dezbatut in continuare.
Cred ca mie mi-ati adresat raspunsul desi ati folosit numele fratelui Eugen. Spuneam ca nu cred ca Fiul a fost creat in baza textului din Ioan 1:3. Eu ma duc pe un argument logic : -daca ,, TOATE lucrurile au fost create prin El inseamna ca El nu a fost creat”
– daca ,, NIMIC din ce a fost creat nu a fost creat fara El”se intelege ca el nu a fost creat
Sigur , chiar daca la Niceea s-a facut deosebire intre ,,creat „si ,,nascut” totusi termenii in Scriptura pot fi luati si identici. De ex.Colos.1:15 ,,cel intii nascut din toata zidirea”,aici vedem ca ,,zidirea”este si nascuta si creata deci nu pare o diferenta intre ,,nascut si zidit”
Sau cind vorbim de mintuirea credinciosului ,momentul mintuirii este numit fie :inviere (Efes2:5,6) ,fie creere (2 Cor5:17) ,fie nastere (Ioan1:12,13) Deci termenul ,,creat si nascut ” par a avea acelasi inteles. Mai mult toata creatia este nascuta pentruca este ,,din Dumnezeu” (Rom 11:26)
Cit priveste textul din Apoc 3:14 in care se zice ca Fiul este ,,inceputul zidirii lui Dumnezeu”eu cred ca trebuie interpretat in contextul cartii Apocalipsa.Dumnezeu are doua zidiri ,vechea zidire sau creatia si noua zidire de la Hristos incoace. Acest lucru este surprins foarte bine de Pavel in Colos.1:15,16,17 vorbeste de prima zidire ,,Creatia” la care Fiul este ,,Inceputul”(Colos 1:15 -,,cel intii nascut din toata zidirea”) si Colos.1:18 vorbeste de noua zidire,,el este capul trupului,El este INCEPUTUL,cel intii nascut dintre cei morti,pentruca in toate lucrurile sa aiba intietatea.
Deci exista o prima zidire in care Fiul a fost inceputul
dar exista o noua zidire care a inceput cu invierea din mortii a lui Hristos. Pavel zice ca el este INCEPUTUL pentruca a fost NASCUT din morti.
Daca privim contextul din Apocalipsa 3:14 cred ca se refera la noua creatie nu la creatia veche .Adica ,cind Fiul se numeste pe Sine ,,inceputul zidirii lui Dumnezeu”vrea sa zica ca prin invierea Lui din morti devenind ,,cel intii nascut din morti” s-a inceput ,,noua creatie a lui Dumnezeu”
De ce cred asta ? Pentruca daca privim in context expresia ,,inceputul zidirii lui Dumnezeu „este impreuna cu expresia ,,martorul credincios si adevarat”. Iata cum suna versetul ,,iata ce zice cel ce este Amin,Martorul credincios si adevarat,inceputul zidiri lui Dumnezeu”.
Daca privim in cap 1:5 din Apocalipsa expresia ,,martorul credincios” este legata de expresia ,,cel intii nascut din morti”deci de inceputul noii creatii a lui Dumnezeu.nu de vechea creatie.Asociind cele doua versete cap.1:5 si 3:14 cred ca Fiul este acoolo inceputul noii zidiri si nu a vechii creatii. Mai mult expresia ,,inceputul zidirii lui Dumnezeu „find legata de expresia ,,martorul credincios si adevarat”ma duce cu gindul la lucrarea lui Hristos in noua creatie pentruca el este martorul credincios si adevarat intrupindu-se si aducind intre noi adevarul si marturia lui Dumnezeu.
Poate ca Colos.1:15 ar fi singurul verset care ne-ar putea determina sa credem ca Fiul este parte din creatie. Dar avind in vedere Ioan 1:3 care ma face sa cred ca Fiul nu a fost creat as vedea Colos.1;15 doar o afirmatie ca Fiul este SUVERAN peste zidire nu ca ar face parte din zidire.(totusi in baza acestui verset Fiul are un inceput pentruca a fost nascut) Versetul pare a spune ca si Fiul si Creatia au fost nascutii dar totusi stim ca Fiul este SINGURUL nascut si atunci as intelege ca ,Creatia a fost nascuta prin creere iar nasterea Fiului nu a fost o creere ci alceva ce depaseste mintea umana.
Pace si har frate Eugen,
Am plasat un comentariu amplu cu resurse importante, ce inca asteapta aprobarea moderatorului, fratele Lori. Tatal ceresc sa-l binecuvanteze cu intelepciune.
“Textus receptus” este o pura eticheta negustoreasca (bazata pe o anume stereotipie, pusa grabit de niste librari, ca sa isi vanda mai bine marfa) termen care a tinut circa 200 de ani.
In anul 1623 apare in vest Codex Alexandrinus din secolul V, trimis de patriarhul Chirilos Lukaris regelui Iacob I al Angliei.
Ulterior au aparut spre cercetare Codex Sinaiticus, Codex Vaticanus, Codex Ephraemi Rescriptus, etc.. In aceste conditii, avand in vedere vechimea acestora, anumite stereotipii au trebuit abandonate, chiar si de catre sustinatorii Textului Primit. In orice proces de cercetare nu multimea martorilor conteaza ci calitatea lor. Comparand aceste manuscrise, dar si altele, care au aparut intre timp, se vede clar ca textul biblic a fost falsificat pe alocuri. Fratele Viorel Ratiu, biblist autodidact, baptist din Arad, va poate oferi mai multe detalii, cu problemele referitoare la Textul Primit, contactati-l cu incredere: 0257-255555; 0771734300
Iată câteva dovezi în acest sens.
Trebuie sa tinem cont de:
1. Diversitatea felurită a manuscriselor: De exemplu, la Geneza 5:3 versiunea Cornilescu, care se inspiră dinTextul Masoretic dă cu 100 de ani mai puţin ca versiunea Ortodoxă, care se inspiră din versiunea Septuagintei, sau la Judecători 18:30 versiunea Cornilescu conţine „fiul lui Moise” bazându-se pe Textul Masoretic, pe când versiunea Ortodoxă care se bazează pe versiunea Septuagintei, omite „fiul lui Moise”, etc. etc. etc., găsim multe asemenea cazuri.
2. Mărturii din interiorul creştinismului
– Apostolul Pavel a luat în considerare că unii vor încerca să scrie falsuri, în numele lui şi al altora, ceea ce s-a şi întâmplat, secolul II şi III fiind o pepiniera de falsuri scrise „în numele” apostolilor, părinţilor lui Isus, etc. (2Tesaloniceni 2:2)
– Apostolul Petru a avertizat că unii deformeaza mesajul scrierilor apostolului Pavel şi aici putem include şi abuzarea lor în copiere, deoarece de la răstălmăcirea lor şi până la abuzarea lor prin traducere, este doar un pas (2Petru 3:16)
– condamnarea în prealabil a falsificatorilor textului Apocalipsei, întăreşte şi ea spusele apostolilor Pavel şi Petru (Apocalipsa 22:18,19)
– Partidele rivale se acuzau reciproc de modificarea manuscriselor: mărturia lui Tertulian (secolul II) împotriva lui Marcion, mărturia lui Marcion împotriva celorlalţi
– Mărturia lui Origen, secolul III: „E un fapt învederat astăzi că există printre manuscrise o mare felurime, fie din pricina nepurtării de grijă a scribilor, fie din pricina îndrăznelii deşănţate a oamenilor care îndreaptă scrierea, sau chiar din cauză că sînt unii care o înmulţesc sau o împuţinează după voia lor, rînduindu-se corectori cu de la ei putere”
– Mărturia din Codex Vaticanus, nota marginală de la Epistola către evrei: „Nebuni şi netrebnici, puteţi lăsa în pace vechea redare şi să nu o alteraţi?”
3. Mărturii timpurii din exteriorul creştinismului: Celsus îi acuza pe creştini pentru modificarea Evangheliilor „de trei sau patru ori, ba chiar mai mult”
4. Mărturii ale savanţilor din domeniul studiului manuscriselor antice
Bruce M. Metzger: Textul Noului Testament: Transmisia lui, coruperea lui şi restaurarea lui
Bart D. Ehrman: Coruperea ortodoxă a Scripturilor: Efectul controverselor christologice asupra textului Noului Testament
O mărturie grăitoare găsim la Eusebius. Un observator şi un comparator atent al manuscriselor nu poate decât să fie de acord cu ce a scris cineva în tema: ”Ceea ce nu reușim să realizăm astăzi este că în această perioadă, fiecare document a fost editat și revizuit pentru a confirma doctrina Bisericii Romane. Renumitul istoric bisericesc Eusebiu îl citează pe Părintele bisericesc Dionisie ( Hist. Eccl . , Bk . 4 . 23 ), care raportează că epistolele sale au fost falsificate: „Atunci cand colegii mei creștini m-au invitat să le scriu scrisori, am făcut așa. Acesti apostoli ai diavolului s-au umplut cu neghină, au scos unele lucruri și au adaugat altele. Pentru ei, vaiul este rezervat. Nu e de mirare atunci, dacă unii au îndrăznit să se atingă chiar și de cuvântul Domnului însuși, atunci când aceştia au conspirat să mutileze propriile mele eforturi umile”.
Un alt loc, ce vorbeste de la sine, îl găsim prin John William Burgon, care îl citeaza pe Gaius (AD 175-200): „Prin urmare, şi-au pus mâinile cu îndrăzneală pe scripturile divine, susținând că le-au corectat. Că eu nu vorbesc în mod fals de ei în această chestiune, oricine dorește poate să învețe. Căci dacă oricine va colecta respectivele copii ale lor, și să le compare una cu alta, el va găsi că acestea diferă foarte mult. Acelea de-a lui Asclepiades, de exemplu, nu sunt de acord cu cele de-a lui Theodotus. Și multe dintre acestea pot fi obținute, pentru că discipolii lor au scris asiduu corecțiile, cum le numesc ei, care sunt o corupție, fiecare dintre ele. Din nou, cele de la Hermophilus nu sunt de acord cu acestea, precum și cele de Apollonides nu sunt consecvente cu ele însele. Pentru că puteți compara cele pregătite de ei la o dată anterioară cu cele pe care le-au corupt mai târziu, și le veti gasi foarte diferite. Dar ce indrazneata este această infracțiune, ea nu este ca si cum ei înșiși sunt ignoranți. Pentru ca nici ei nu cred că scripturile divine au fost rostite de duhul sfânt, și, astfel, sunt necredincioși, sau altfel, ei cred sunt mai înțelepti decât duhul sfânt, și în acest caz, ce altceva sunt decât îndrăciți? Căci ei nu pot nega comiterea crimei, deoarece copiile au fost scrise de către propriile lor mâini. Pentru ca ei nu au primit astfel de scripturi de la instructorii lor, nici nu pot produce copii de la cele care au fost transcrise”.
Pace si har frate Eugen,
Pai tocmai asta urmaresc fratii trinitarieni, ca sa poata dilua sensurile. Fiul nu mai e ca fiii de pe pamant, ci ceva hm … relativ si asa mai departe…
Fiul prin Apocalipsa 3:14 sustine ca are inceput si nu orice inceput, ci „inceputul creatiei lui Dumnezeu”.
Nu stiu de ce ar impiedica asta pe Fiul sa poata duce la bun sfarsit crearea tuturor lucrurilor ce au fost facute de Dumnezeu prin el? Dumnezeu este proiectantul (Geneza 1:1), iar fiul artizanul (Ioan 1:3)? Nu vad nici o piedica. Este clar ca Fiul nu lucreaza de la sine, ci face tot ce ii arata Tatal. Asta inseamna ca Fiul vede proiectul unui prototip si il executa intocmai:
Isus a luat din nou cuvantul si le-a zis: „Adevarat, adevarat va spun ca Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decat ce vede pe Tatal facand; si tot ce face Tatal face si Fiul intocmai. (Ioan.5:19)
De aceea tot ce a fost facut in lume este facut „PRIN FIUL” si nu „DE CATRE FIUL”. (Geneza 1:1-Ioan 1:3). Diferenta e totusi semnificativa: nu „de catre Fiul” ci „prin Fiul”.
Fiul nu e proiectant, ci artizan. De aceea Fiul nu se numeste el insusi ca ar fi „Ziditorul”, ci il numeste pe Tatal „Ziditorul” (adica „Creatorul”):
Matei 19:4. Drept raspuns, El le-a zis: „Oare n-ati citit ca Ziditorul, de la inceput i-a facut parte barbateasca si parte femeiasca
5. si a zis: „De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de nevasta sa, si cei doi vor fi un singur trup”?
6. Asa ca nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta.”
Ioan 5:
20. Caci Tatal iubeste pe Fiul si-I arata tot ce face; si-I va arata lucrari mai mari decat acestea, ca voi sa va minunati.
21. In adevar, dupa cum Tatal invie mortii si le da viata, tot asa si Fiul da viata cui vrea.
Fiul nu ar fi putut sti cum sa invie mortii, daca mai inainte nu ar fi vazut live „pe viu” acest lucru. Idem si la celelalte lucruri, la tot ce s-a facut, repet diferenta „prin el” si nu „de catre el”. Redarea din KJV a lui Ioan 1:3 „de el” este neconforma si anti-contextuala.
Binecuvantari!
Pace si har frate Eugen,
„Textus receptus” este o chichita negustoreasca (bazata pe o anume stereotipie), a unor librari pusa ca sa-si vand mai bine „marfa”:
„Librarii Abraham şi Bonaventum Elsevir din Olanda tipăresc în Leyden o ediţie a Noului Testament în 1624. A doua ediţie a acestui Nou Testament a fost considerată text recept (textus receptus), adică unanim recunoscut, şi s-a menţinut aşa aproape două sute de ani.” Citat din lucrarea INTRODUCERE ÎN STUDIUL NOULUI TESTAMENT
https://www.academia.edu/22376877/INTRODUCERE_%C3%8EN_STUDIUL_NOULUI_TESTAMENT
Citez din „O scurta istorie a Textului Receptus”:
„Textus Receptus așa cum o știm astăzi este lucrarea lui Frederick Henry Ambroziu Scrivener din 1881.48 Scrivener a fost conștient de faptul că traducătorii KJV au avut 7 versiuni diferite tipărite ale NT grecesc la dispoziția lor: cele 5 ediții ale lui Erasmus, ediția Stephanus din 1550 si ediția lui Beza din 1598. În cazul în care aceste texte erau diferite, traducătorii KJV au trebuit să facă o alegere cu privire la care lectura ar traduce. Într-adevăr, au produs un text nou, eclectic grec, dar niciodată nu au consemnat acel text (adica optiunea folosita) în scris.”
http://www.onenesspentecostal.com/textusreceptus.htm
Asadar biblistul Scrivener a observat ca autorii KJV nu au avut la baza un singur manuscript si verificand KJV cu sursele din acel timp a putut vedea care optiune au folosit-o traducatorii. Prin urmare verificand orice manuscris, nu vom gasi nici macar unul in timp, care sa fie identic cu KJV sau editia moderna a lui Scrivener.
Pentru cei care cocheteaza cu Textus Receptus si KJV in varianta romana, Traducerea Fidela Cluj le recomand acest comentariu constructiv facut de un frate baptist de la Arad:
Critica constructiva a Bibliei Fidela – Cluj (adresată traducătorilor) de catre Viorel Ratiu
Biblia Fidela Cluj – Concluziile lui Ratiu Viorel ( autorul traducerii Noului Testament – Traducerea fidelă ARAD 2007 )
referitoare la traducerea Bibliei Fidela – Cluj (adresată traducătorilor)
Dupa ce am cercetat, traducerea Bibliei Fidela, axându-mă mai ales pe N.T. am constatat că nu se ridică la nivelul asteptarilor mele, nici după unele mici îmbunătătiri pe care le-ati făcut.
Nu fac această afirmatie de pe pozitia unuia care a tradus NT si care are pretentia că a realizat o traducere perfectă, aceasta nefiind posibilă nici măcar dacă am avea la dispozitie manuscrisele originale, dar orice traducere este perfectibilă.
În traducerea B.F. afirmati că în Textus Receptus s-au păstrat cuvintele lui D-zeu si nu în Textul Critic. Cum adică ? T.R., care a fost alcătuit la începutul sec. XVI, pe baza unor manuscrise si fragmente grecesti târzii si care au suferit multe modificări, poate fi mai exact si mai credibil fată de textele originale si decât T.C. alcătuit după manuscrisele si fragmentele mult mai vechi pe care le avem începând cu anul 200 d.h.?
Vedeti explicatiile mele ample din Introducerea la traducerea mea, referitoare la aceste aspecte.De asemenea, spuneti ca ati folosit Biblia în engleză King James, care are la bază tot T.R., si care este o traducere depăsită datorită descoperirii manuscriselor mult mai vechi si datorită limbajului vechi al limbii engleze. Afirmati că traducerea este una literală ceea ce nu este chiar asa; mai literală si mai exactă este de ex. Biblia de Iasi-1874 care foloseste mult mai putine cuvinte ajutătore. Mai spuneti că ati păstrat diferitele nume, din traducerile românesti cu mici exceptii ca de ex. Titus, pe care l-ati scris asa “pt a urma reproducerea fidelă a numelui in limba greacă”. Total gresit, pt că acest nume în greacă este TITOS, iar Titus este in latină.
Precizez cu această ocazie, că editia traducerii mele din 2015 am revizuit-o, facând-o mai cursivă, mai ales prin renuntarea la folosirea multor verbe la modul gerunziu si exprimarea lor la modul indicativ. Astfel nu mai apare de ex. “cel crezând” ci, “cel ce crede”. De asemenea am mai adăugat si alte note explicative, am mai corectat si greselile de tehnoredactare si am mai mărit literele.
În traducerea B.F. am constatat multe greseli provenite mai ales din inconsecventa traducerii unor termeni, din traducerea grestită a unor cuvinte sau chiar versete întregi, din adaptarea întelesului unor cuvinte sau pasaje întregi, la preceptele teologice gresite pe care le-ati citit sau le-ati învătat de la altii, în loc să procedati tocmai invers si să cercetati mai insistent si mai adânc aceste cazuri si să vă convingeti că de multe ori convingerile însusite de-a lungul vietii au fost gresite si necesită o readucere a lor la adevărurile biblice. Orice traducător este expus să facă si să transmită mai departe greseli de la cele mai mici până la cele mai grave, dacă nu iese din limitele doctrinare ale cultului său, ca să realizeze o traducere de pe o pozitie neutră, străduindu-se să transmită, prin iluminare de sus, si nu de la oameni, adevărurile pe care autorii Bibliei au vrut să ni le transmită. De asemenea am observat si greseli de ordin ortografic.
Astfel, este inadmisibil ca după, ;?si! să începeti cu literă mare, nici chiar la început de verset. Voi reda în continuare doar unele dintre greselile pe care le-am constatat, fiindcă pe toate nu le pot cuprinde pe această cale; aveti insă traducerea mea, faceti comparatie verset cu verset si veti mai descoperi multe alte greseli. Daca considerati că eu am gresit undeva, m-as bucura să mă atentionati si să mă convingeti cu argumente credibile.
În V.T. traduceti cuvantul (Tetragrama) YHWH, când cu DOMNUL, când cu DUMNEZEU. De ex. in Geneza 15:2 si 8, apare Doamne DUMNEZEULE(ca si în traducerea Cornilescu) desi acolo apare Adonai YHWH, care in Biblia 1874 este tradus corect cu Doamne Iehova.În marea majoritate a cazurilor tetragrama YHWH, o traduceti cu DOMNUL, desi YHWH nu inseamnă DOMN ci Adonai este echivalentul in latină a lui Dominus (mai exact – al lui Domnus – din latina vulgara) si al lui Stăpân provenit din slavona veche.Asadar, ati falsificat Numele lui Dumnezeu scriindu-L de peste 7000 de ori ca fiind DOMNUL, alăturându-vă astfel altor traducători (precum Cornilescu) si ducând in eroare milioanele de cititori. Mă bucur că măcar nu ati scris in Exod 3:14, “Cel ce se numeste” ca si Cornilescu si altii, falsificând textul original.
Explicatii amănuntite referitoare la Numele Lui Dumnezeu le găsiti in Introducerea la traducerae mea. Inchei acest paragraf amintindu-vă, că in Exod15:2 ati scris : “DOMNUL (in ebr.YHWH) este D-zeul meu, iar în vers.3 ati scris : “DOMNUL(in ebr.YHWH) este Numele Tău.De ce nu acceptati că există un singur Domn si acela este Iesus – Fiul lui D-zeu, si un singur D-zeu care se numeste YHWH pe care să-L scrieti Iehova, asa cum apare in multe traduceri ale V.T. in l.română dar si în alte limbi ?
Dacă nu sunteti de acord cu această pronuntare, găsiti una mai corectă.Dar oricare ar fi ea, nu poate fi decât una f. apropiată de aceasta si nu poate fi înlocuită cu “DOMNUL”.
Mai multe amănunte referitoare la Numele Lui D-zeu le găsiti in Introducerea mea.
Voi trece in continuare la aspecte referitoare la NT.
– Se foloseste frecvent expresia “ (nu) este leguit, desi cuvantul din greacă nu derivă din lege (sau din leguit); asa ca, mai corect ar fi (nu) este permis.
– Se foloseste frecvent cuvantul “lucru” (sau lucruri). de ex. Matei 13:34……cum puteti spune lucruri bune………..sau Matei 13.35 omul bun, din tezaurul bun scoate lucruri bune…. lucruri rele. In greaca nicaieri nu apare in NT cuvantul “lucru” (sau lucruri).
De aceea, mai corect este sa traducem articolul hotarat dinaintea cuvantului “bun” ( sau bune) si sa scriem “cele bune” “cele rele”. Adica, sa nu numim “lucruri” la cuvintele pe care le spunem (vers.34) pt ca ele nu sunt lucruri, cuvant care se potriveste cand ne referim la obiecte si nicidecum la cuvinte, ganduri, intentii, caractere etc. vezi aia lte texte cum ar fi Ioan 4:25 : toate “lucrurile”.
– In Ioan 5:24 se foloseste “condamnare” iar in vers.29 “damnare”. De ce apare aceasta inconsecventa ?
– 1 Ioan 5:7 – acest verset nu apare in niciun manuscris grecesc al NT. Chiar si Cornilescu il pune in pranteza, considerandu-l nesigur. Apare in TR pt ca aceasta a fost vointa papei.
– In Matei 26:23, apare “Cel ce isi inmoaie mana cu mine in farfurie”. Cum adica “inmoaie mana” ???
– In Matei 26:28 apare “al noului testament”.Corect ar fi totusi “ al noului legamant”
pt ca “diateke” are sensul de “legamant”. Iesus Hristos a facut un “ legamant nou” si nu un “testament nou”. Cuvantul “testament” este folosit impropriu in mai multe locuri.
– Matei 27:52 In timpul cutremurului (din v.51), s-au deschis mormintele si trupurile sfintilor “s-au ridicat “ , iar in v.53 acelasi cuvant este tradus cu “inviere”.
Cum “s-au ridicat”, inviati sau morti ? Expresia “s-au ridicat” nu implica neaparat intelesul “au inviat”. Deci, de ce “ridicare” (sau “sculare” din Fapte 2:24 etc.) si nu “inviere” asa cum apare cel mai frecvent in NT ? (vezi Ioan 6:54)
De fapt v.52 si 53 sunt f. dificil de tradus. In v.53 se afirma ca desi “s-au ridicat” in momentul cutremurului care s-a produs in momentul mortii lui Iesus, totusi ei “au iesit din morminte, dupa invierea Lui”. De aici rezulta ca intre moartea si invierea lui Iesus , sfintii inviati au stat “in morminte” (adica, probabil, trebuie sa intelegem “in cimitir”) si abia apoi “au intrat in sfanta cetate” ( tot dupa invierea Lui). Traducerea acestor versete este anacronica si de neinteles, fiind lipsita de orice logica.S-ar putea ca aceste versete sa fi fost reformulate mai tarziu (in greaca), sau li s-au facut interpolari care au complicat f mult constructia gramaticala si deci intelesul lor.De asemene, s-ar putea ca in original, in ebraica in care Matei a scris Evanghelia, aceste 2 versete sa fi fost mai clare; dar , traducatorii, in greaca, ( caci au fost facute mai multe traduceri conform precizarilor scriitorilor din sec.2) au realizat , unii un text mai clar, iar altii mai confuz; la noi ajungand tocmai unul “mai confuz”.
Matei 26:45 – Intradevar, este destul de dificil de tradus, dar nu putem sa credem ca Iesus le-a dat un indemn ca “de acum pot dormi” ( in continuare, fara grija) si sa continue “Iata, ora este aproape ….. ridicati-va, sa mergem, iata, iata este aproape cel ce ma tradeaza”. Deci, i-a indemnat sa doarma pe cand Iuda impreuna cu o multime mare, inarmati, se apropiau , ca sa-L aresteze ???
De fapt din Luca 22:45-47, rezulta clar ca Iesus i-a gasit dormind si le-a zis sa se scoale si in timp ce le vorbea, a venit Iuda cu multimea.Expresia in greaca este “Katheutete loipon kai anapauesethe, idou ………”.Aceste 2 verbe (ca si in l.romana) au aceeasi forma atat la imperativ cat si la indicativ prezent.Daca Iesus le-a dat un indemn (la imperativ) sa doarma si sa se odihneasca, cum il acordam cu “idou = iata “ care urmeaza imediat ? Mai degraba Iesus i-a mustrat : dormiti si va odihniti ? ( la indicativ)
Dar mai este o nedumerire pe care o ridica cuvantul “lopin”. Ce conotatie da cuvantul acestui pasaj ? L-ati tradus “de acum”. Nu se potriveste sa le zica sa doarma de acum si totusi sa le zica si ridicati-va. Cuvantul “loipon” mai apre in NT si de obicei are conotatia “restul, in rest, incolo, asadar”. Aplicand la acest pasaj iarasi avem 3 variante de intelegere. 1) dormiti restul (adica ceilalti, pe care ii mai gasise dormind) si va odihniti ? 2) dormiti, asadar, si va odihniti ? 3) dormiti altadata ! (in restul timpului, mai incolo) si va odihniti. Eu inclin sa cred ca varianta “dormiti altadata si va odihniti”!
(nu acum, caci ) “iata….”.Eu am tradus cu “altadata” ( pt ca acum nu mai este timp, iata….). Acesata varianta se armonizeaza logic, cu momentele imediat urmatoare in timp.
-Ioan 8:6 – De ce ati adaugat “de parca nu îi auzea” ? Nu se gaseste in niciun manuscris.
– 1Corinteni 7:25 – Ati scris “fecioare si feciori” dar in greaca apare unn singur cuvant : virgin. Vezi Apocalipsa 14:4. Referitor la v.36, 37 si 38 uitati-va in traducerea mea (dar si in GBV) si observati ca in greaca apare mereu “lui” referindu-se la feciorii care hotarasca sa ramana virgini.Pavel nu se refera la tati carora le da dreptul sa hotarasca daca vreo fiica sa se marite sau nu.Dupa ce criterii va hotara un tata care dintre fiicele lui se va marita si care nu ? Dra referitor la baieti, tatal nu poate hotara, asa ar rezulta, pt ca in textul vostru reiese ca Pavel se refera numai la fete.Este absurd ca pavel sa fi dat asemenea indicatii restictive , nelogice, si discriminatorii.Dar mai apre inca un aspesct care ridica un semn de intrbare si mirare.Daca citim cu atentie observam ca in v.36, apare fecioara lui, iar v.37 apare iarasi fecioara, tot la singular; din aceasta s-ar intelege ca tatal are dreptul sa hotarasca asupra unei singure fete, fata de care “sta neclintit in inima lui si are putere peste propria lui vointa si a hotarat astfel in inima lui” . Aceasta interpretare sugereaza ca Pavel ar da dreptul unui tata sa aiba atitudinea de tiran, fata de una din fetele lui si sa-i hotarasca destinul ei pt tot restul vietii impunandu-si puterea vointei lui, fara sa tina seama absolut deloc de vointa sau dorinta unei fete, pt ca “el sat neclintit in inima lui”. In v. 36 dupa floare varstei ati adaugat “ei” care nu apare in greaca, dar care sa faca sa rezulte ca in tot textul este vorba de o fiica, fortand astfel textul sa ne transmita ceva fals si care nu este compatibil cu principiile crestine. daca tatal se hotareste sa-si impuna cu fermitate puterea vointei lui ferme asupra fiicei lui, ar putea genera o stare conflictuala permanenta intre ei cu consecinte imprevizibile si grave.Astfel, daca fiica lui are o alta vointa si dorinta pt care este imposibil sa obtina acordul tatalui ei, ea se poate imbolnavi de necaz si suparare, poate trai intr-o permanenta stra de conflict in famile, poate parasi casa plecand fara urma, poate hotara sa traiasca pe ascuns in curvie cu iubitul ei, sau poate mrege pana acolo incat sa cada in depresie si chiar sa se sinucida.
Mai reflectati asupra acestui pasaj si observati ca tot timpul se accentueaza asupra tatalui aratand ca el trebuie “sa stea tare in inima lui, neavand o necesitate; ci, are autoritate asupra propriei lui vointe si a hotarat in propria lui inima sa isi patreze fecioria, va face bine”. Asa am tradus literal din greaca.Toate aceste conditii ferme si drastice si de neclintit pe care trebuie sa le indeplineasca si sa si le asume un fecior referitor la el insusi si nu un tata la fiica lui.
– Fapte 2:23 = l-ati crucificat si ucis. Nu era mai corect sa fi respectat originalul si sa fi scris “pironindu-l, L-ati suprimat” (sau l-ati omorat, executat) De ce a trebuit sa adaugati “si”. Asa ar rezulta ca Iesus afost crucificat dar moarte I-a fost cauzata de ucidere, despre care nu se precizeaza cum s-a infaptuit.(adica prin “pironire”).Dar nici “crucificat” nu apare in greaca ci , “pironind” numai asa s-ar intelege corect ca fost omorat (executat) prin “pironire” ( pe cruce, binenteles).
– Fapte 2:13 = sunt plini de vin nou.De unde ati luat cuvantul “nou” ? la mijlocul lunii mai, nu putea exista “vin nou”, ci abia in August. Era totusi vin, pt ca Petru le raspunde ca nu puteau fi beti, asa cum ii considerau batjocoritorii, pt ca era abia ora 9.De aici deducem ca erau acuzati pe nedrept ca sunt beti, pt ca au baut vin, dar era un vin dulce din cauza temperaturii mari la care se coceau strugurii si din care se facea un vin cu gust dulce.Eu asa am tradus, iar in anul acesta (2015), am primit un NT tradus in 1937 la Lugoj de Balan, doctor in teologie si am ramas uimit ca si el a tradus “vin dulce”.
Este unica traducere, pe care am vazut-o, in care scrie asa si mi-a confirmat ca in 2007 am tradus corect. Nici must nu este corect, pt ca nu putea fi la mijlocul lunii mai si mustul nu ar fi continu alcool si deci, nu puteau fi acuzati ca erau beti.
– Se foloseste expresia “credincios este domnul” si “credincios este cuvantul”.Sunt de parere ca este mult mai corect sa se foloseasca cuvantul “credibil” ( adica vrednic de crezut).
– Efeseni 1:10 – “pe cele in cer si cele pe pamant”. Exprimare este incorecta si confuza. Trebuia scris “cele din cer si pe cele de pe pamant”
– Apocalipsa 1:6 – “ne-a facut imparati si preoti pt D-zeu si Tatal Sau”.Corect era regi; in greaca nefiind termenul “imparat”; vezi si Apoc 19:16. De asemenea pt a nu se intelege gresit ca aici se refera la 2 persoane , mai bine s-ar fi scris “pentru D-zeu si Tată al Său” , pt ca este vorba de o singura persoana.
– Apocalipsa 7:10 – “salvarea D-zeului nostru care sade pe tron si Mielului”.Formularea este incorecta si confiuza. Trebuia :salvarea este a D-zeului nostru si a Mielului.
– Apocalipsa 22:6 – aceste cuvinte sunt credincioase si adevarate. Corect era “ credibile si adevarate”.
– Matei 1:17 – in loc de “stramutare” nu era mai potrivit “deportare”? iar in v. 12 “dupa ce au fost stramutati”, mai corect era “dupa deportarea” – ca in greaca.
La v.23 corect ar fi “iata, fecioara”. In loc de “preotii de seama” ar fi mai corect “marii preoti”.
– 2 Corinteni 11:22 – ati adaugat de 2 ori “sunt” dupa “si eu”. A 3-a oara de ce nu ati mai adaugat ?
– Fapte 7:59 – “Stefan, care chema pe D-zeu si spunea: Doamne Isuse” . Corect este “care invoca (se ruga) si zicea: Doamne Isuse “. Cum adica ? Chema pe D-zeu dar spunea “Doamne Isuse ?” De unde ati luat cuvantul “D-zeu” pt ca nu apare in niciun manuscris si nici in alte traduceri ? De ce treceti peste ce este scris ?
– 1 Corinteni 1:20 – Folositi cuvantul “prosteasca” iar in v.21 apare “nebunia”. Iarasi inconsecventa.
– 1 Corinteni 6:9 – apare : nici cei “efeminati”, nici cei ce se “se abuzeaza cu oamenii”.
Unde ati gasit cuvintele acestea ? V-ati gandit ce va intelege cititorul ?
– Matei 28:1 – la sfarsitul sabatului, pe cand incepea sa se lumineze inspre prima zi a saptamanii. Aceasta exprimare sugereaza ca Sambata la asfintitul soarelui, deci cand de fapt “se sfarseste” sabatul, incepe sa se lumineze Dumincă dimineata ; atunci, unde mai incape noaptea de aprox. 12 ore dintre apusul si rasaritul soarelui ? In Marcu 16:1 ati scris “dupa ce a trecut sabatul” femeile au cumparat miresme, iar in versul 2 “si foarte devreme, in dimineata primei zile a saptamanii”, vezi si Luca 23:56 si 24:1.
– Matei 27:40 – salveaza-te pe tine……De ce se foloseste – a salva si salvare – atat pt salvarea sufletelor oamenilor cat si pt “scaparea” dintr-un pericol, asa cum este cazul aici ? , sau in Marcu 13:20 ; Matei 15:30 ?
– Matei 23:44, 8:25, Marcu 12:36 = DOMNUL a spus Domnului meu. La fel si in Marcu 12:11, matei 21:42; Fapte 2:34. Aceasta expresie care este un citat din V.T. produce confuzie ; din ea rezulta ca exista 2 domni. In ebraica apare : YHWH (Iehova) a spus catre Adonai al meu. Deci numai Iesus este Domn (Adonai), iar DOMNUL este de fapt Iehova.
– Matei 4:7,10 – si in celelalte locuri unde se relateaza despre incercarea lui Iesus, precum si in alte locuri, apare “Domnul” desi sunt tot citate din V.T., unde apare YHWH ( adica Iehova).De ce nu ati scris DOMNUL, macar ca sa fiti consecventi ?!
In toate locurile unde in NT apare “Domnul” fara sa se precizeze, in greaca, daca se refera la D-zeu, sau la Domnul Iesus, ati scris “Domnul” fara majuscule.De ce aceasta inconsecventa, care produce confuzie ? Cititorul va crede ca este vorba de D-l Iesus, cand de fapt, in unele cazuri este vorba de DOMNUL D-zeu (Tatal). Este adevarat ca eu am scris DOMNUL , cand din context reiese ca se refera la D-zeu si Domnul cand din context reiese ca se refera la Iesus.Dar, in primele 3 editii, nu a fost asa, atunci am scris “Iehova” si respectiv Domnul, dar, din cauza presiunilor si amenintarilor facute asupra mea de catre unii lideri religioasi, am renuntat in text la “Iehova”, insa am explicat in introducere , ca numele real al lui D-zeu redat prin tetragrama YHWH, din Exod 3:15, este IEHOVA, iar in nota explicativa 8b, de la Matei 1:20 ( pagina 1), am scris :”DOMNUL” scris cu litere mari il reprezinta pe IEHOVA; vezi si Introducere pag.VI. In plus am mai dat o explicatie la pagina 3. Pavel in 1 Cor.4:5, 6 scrie clar ca doar Tatal are titlul de “Dumnezeu” si doar Iesus Hristos are titlul de “Domn”, pe care Tatal i l-a dat, conform Fapte 2:36, 1 Cor12:3 etc.
– Luca 8:27 = omul respectiv nu “locuia” in casa ci in “morminte”. Cum poate cineva (viu) locui in mormant ? Poate “in cimitir” ?
– Apare frecvent expresia “ si s-a intamplat”. Oare cele ce se relateaza in continuare sa fie niste “intamplari” ?! Oare expresia greceasca “kai egeneto” nu era mai corect tradusa cu ”apoi” ? (sau asa cum am scris eu)
– Ioan 4:46 = “un nobil “ in loc de “un functionar regal” . Nu era mai corect ?
– Romani 15:30 = apare de 2 ori “datorita” desi corect era daca pe ”dia” l-ati fi tradus ” prin”.
– 1 Cor 1:3 ; 2Cor 1:2; Gal 1:3; Ef 1:2; Fil 1:2; 2Tes 1:2; 1Tim 1:2; 2Tim 1:2, in salutul lui Pavel apare : “har voau si pace de la D-zeu Tatal nostru si de la Domnul Isus Cristos”. Prepozitia “kata” apare o singura data in greacă, dar in limba romana de 2 ori, si este corect ( a 2-a oara cu caractere italice); cu exceptia 2 tim 1:2, unde “de la” este scris normal.
– Romani 1:7 – Col.1:2, 1Tes.1:1. Titus 1:4, prepozitia “kata” desi apare tot numai o data in greaca, ati tradus-o numai o data, desi trebuia de 2 ori ca si in celelalte epistole.
De ce aceasta inconsecventa inadmisibila ?
– Efeseni 1:3 – apare : D-zeul si Tatal Domnului nostru Isus Cristos.Asa cum ati formulat, ar rezulta ca este vorba de 3 persoane : 1)de D-zeu, 2)de Tatal si 3) de Isus Cristos.Consider ca mai corect era : D-zeul si Tata al Domnului nostru Isus Cristos.
Asa s-ar acorda perfect cu Efeseni 1:17; Apoc 3:12 si ar rezulta mai clar ca este vorba de 2 persoane : 1) de D-zeu care este si Tată al nostru si 2)de Domnul Isus Cristos.
La fel ati procedat si la Col.1:3, 1Petru 1:3.
– Coloseni 2:2 – apare: misterul lui D-zeu si al Tatalui si al lui Cristos. De aici rezulta ca sunt 3 persoane distincte carora le apartine misterul : 1) D-zeu, 2)Tatal si 3)Cristos
Este incredibil si inacceptabil sa afirmi asa, in v.2.Ati luat in considerare cea mai aberanta varianta din unele manuscrise pe care nimeni nu le accepta; rezultand ca D-zeu este o persoana, iar Tatal este alta persoana diferita de El si de Isus.
– 1Tesaloniceni 3:11 – D-zeu insusi si Tatal nostru si Domnul Isus Cristos.Aceasta expresie produce confuzie si sugereaza ca s-ar referi la 3 persoane 1)D-zeu , 2)Tatal si 3)Isus Cristos. mai corect era : “insusi D-zeul si Tată al nostru, si Domnul Isus Cristos” din care rezulta ca este vorba de 2 persoane: 1)D-zeu care este si Tată al nostru si 2)Domnul Isus Cristos.
– Fapte 20:28 – Biserica lui D-zeu pe care a cumparat-o cu propriul lui sange. De aici rezulta (in mod aberant ) ca D-zeu insusi ne-a rascumparat varsându-si propriul lui sânge.Dar, D-zeu care este Spirit, poate avea sange ? Irineu in Adversus haeresis, (impotriv ereziilor) scrisa intre 180-185 d.h., citeaza acest verset : Adunarea Domnului (si nu Biserica lui D-zeu) .El avea manuscrise mai vechi. Aceasta varianta concorda cu Ioan 6:53-56 ; Fapte 5:28; Rom. 3:24-25; Efeseni 1:7; Col 1:13-14; 18-20; Evrei 9:12,14, 24; 13:20; 1 Petru 1:2; 1 Ioan 1:7; Apoc 1:5; 5:9. In Codex Alexandrinus din sec V precum si in alte manuscrise vechi apare “Adunarea Domnului”, iar in alte manuscrise apare “Adunare lui Hristos”. Chiar si Cornilescu traduce “Biserica Domnului”.
– 1Timotei 3:16 – D-zeu a fost aratat in carne. Aceasta afirmatie este iarasi una controversata pt ca “D-zeu” apare in manuscrisele tarzii, iar in manuscrisele vechi (Codex Sinaiticus, Alexandinus etc.) apare “care” in loc de ”D-zeu” si se refera la Isus, in concordanta si cu Ioan 1:4; Filipeni 2:6-8. Cornilescu traduce “cel ce” cu referire la Isus Hristos.
– La Gal 1:5; Ef 3:21; 1 Tim 1:17; Apoc 7:12; Rom 16:27; 1 Petru 5:11; Iuda 25; Apoc 1:6; apare : a lui fie (adica a lui D-zeu), gloria, puterea etc. Deci ar rezulta ca autorii doresc ca gloria, puterea etc. sa fie in posesia lui D-zeu. Dar oare nu le are de la sine ?
Asta pt ca tia folosit genitivul ( a lui), rezultand că gloria Lui, să fie a Lui.Dar in text este folosit dativul, si atunci corect este “Lui sa îi fie gloria, puterea etc.” pe care i le doresc si i le dau, i le transmit, i le doresc, din partea mea ).In Psalmul 29:1 scrie : dati Domnului (Iehova), slava si cinste, in Isaia 24:16 : Slava celui neprihanit ; Romani 14:11 Orice limba sa dea slavă lui D-zeu; Apoc 14:7 temeti-va de D-zeu si dati-i slava.
In aceste texte (precum si in altele) de asemenea este folosit dativul, pentru ca omul ofera (dă) ceva (slava, maretie) lui (sau catre) D-zeu.Deci, anulati-l pe “a” si va ramane corect : “lui fie-i” sau : “lui să îi fie”.In Evrei 13:21, ati scris corect.
Deci iarasi inconsecventa.
– De ce ati tradus “gheena” cu iad, daca in greaca apare “gheena” preluat direct din ebraica si care nu are nici o legatura cu “iad”, care provine din “ades” (citit hades) si care este echivalent cu “sheol” din ebraica, avand sensul de “locuinta mortilor” atat in NT cat si V.T.. De fapt in Septuaginta, in greaca, apare “ades” in loc de “sheol”.
Mai tarziu scriitorii crestini au inventat cuvantul “iad” din a(i)des si i-au dat sensul opus al paradisului (raiului), adica locul unde vor merge cei condamnati dupa judecata de apoi. Vezi Mt 5:26,30; 10:28; 23:15; Lc 12:5;Mc 9:43, 45; Iacob 3:6; Apoc 6:8 etc.
– De ce ati tradus ”eis ten geennan tou piros” cu ”focul iadului” , pe cand corect ar fi ”gheena focului” sau “gheena cu foc” ? Nici in aceasta expresie nu apare “ades”
– Traducerea pasajului Mt.28:18-20 este gresita si confuza. Nu ma refer numai la v.19, care a fost interpolat mai tarziu si despre care am dat explicatii ample in traducerea mea. In v.18 traduceti “exousia” cu “puterea” care are alta conotatie, in original nu se gaseste cuvantul “dynamis”. De ce in alte locuri il traduceti “autoritate” ? Iesus a primit de la Tatal toata autoritatea care nu implica si “toata puterea” pe care o detine doar Tatal. Dar, chiar daca considerati ca v.19 este autentic, de ce l-ati “mutilat” traducandu-l fals: invatati toate natiunile, botezandu-i ………Cum adica ? Sa ii invete botezandu-i !? Este absurd sa spui ca inveti pe cineva prin actul botezului.De fapt cuvantul “mateteusate” este un verb la modul imperativ care inseamna “discipolizati” (derivat din discipol), sau “ucenicizati” (daca il luam din slavona). In v.20 reveniti si spuneti ca dupa ce “invatati toate natiunile, botezandu-i “ …. invatati-i …… Deci, dupa ce i-ati invatat botezandu-i, acum “invatati-i sa respecte (sa tina ) toate cate v-am poruncit”. Oare voi nu predati mai intai doctrina lui Hristos, ascultatorilor (oamenilor) in general, iar pe cei care o accepta ii considerati discipoli(urmasi) ai lui Hristos – adica crestini ? Si abia dupa ce au devenit crestini (Hristosieni) ei cer sa fie botezati pentru a dovedi ca au acceptat toata invatatura lui Hristos si ca voiesc sa o respecte si sa practice ca discipoli (adepti ai lui Hristos). Nimeni nu poate fi considerat (nu poate deveni) discipol ( prin actul botezului si apoi sa isi insuseasca (sa invete) doctrina crestina, asa cum rezulta gresit si din traducerea acestor versete care includ si v.19 ca autentic.
Petru dupa 50 de zile de la inaltarea lui Iesus expune unei mari multimi invatatura (crestina), iar cei care au acceptat-o (crezut-o) au devenit crestini (discipoli ai lui Hristos) si au dovedit aceasta prin a accepta cerinta exprimata de Petru de a fi botezati in Numele Lui Isus Hristos. Daca mai intai ii botezam pe oameni inca de copii de curand nascuti si ii declaram crestini, asa cum fac de ex. cei din Biserica ortodoxa, iar abia dupa aceea sa ii invatam sa respecte regulile lasate de Iesus, ce realizam ?
O societate pretinsa a fi in totalitate crestina dar care nici nu cunoaste regulile crestine si nici nu le respecta. Cu toate acestea pretind si le place sa se autonumeasca crestini.
In concluzie, observam clar ca v.19, nu isi are nici o logica in contextul respectiv : 1) pt ca Iesus nu le-a putut spune sa meraga sa faca discipoli prin botez si 2.) dupa botez sa ii invete sa respecte ordinele lui. Aceasta succesiune ar fi nu numai anacronica ci, ar intra in contradictie cu modul corect in care s-au facut toate botezurile descrise in Faptele Apostolilor, in aceste ocazii mai intai a fost relatata (expusa, predicata) Vestea Buna adusa de Iesus, prin auzirea careia a venit credinta in ascultatori si abia apoi au fost botezati in Numele Lui Iesus. De fapt, D-l Iesus a primit de la Tatal Sau, autoritatea (dreptul) de a-i trimite pe cei 11 apostoli ca, dupa ce El se duce la Tatal, ei sa faca discipoli mai departe “in Numele Lui” prin a-i invata pe oameni sa respecte ceea ce i-a invatat El. Matei ne relateaza doar atat; dar Marcu mai scrie ca Iesus a mai precizat :
– Ducandu-va in toata lumea, predicati evanghelia la toata creatia. Cel ce va crede si va fi botezat, va fi salvat; iar cel ce nu va crede, va fi condamnat. Exact asa a procedat Petru dupa 40 de zile: A predicat evanghelia, iar cei ce au crezut, au fost botezati.
Petru precizeaza ca cei care au crezut evanghelia predicata de el, mai era necesar sa fie botezati in numele lui Iesus Hristos. Aceasta formula de botez s-a practicat in toate cazurile de botezuri relatate in Fp.Ap., precum si in surse scrise extrabiblice de dupa anul 100 d.h. Si inca un amanunt : – La sf. v.20, nu apare cuvantul “lume” ci sfarsitul “aionului” adica al epocii (aceasta). Sunt traducatori care la inceputul v.20 adauga un “si” ca sa faca mai “logica “ legatura dintre v.19 si v.20.Vedeti explicatiile din traducerea mea pag.37.
– Marcu 1:8 Eu intradevar, v-am botezat cu apa, dar El va boteza cu duhul sfant.
Aici in greaca apare “en”, deci corect ar fi in apa si in duh sfant. De fapt – a boteza- inseamna – a scufunda-, deci logic ar fi sa spunem ( ca in original): “El va va scufunda in apa si in duh sfant” pentru ca nu e logic sa spunem ca actul botezului consta in scufundarea cu apa si cu duh sfant.
– La Tit 2:13 apare “asteptand acea binecuvantata speranta” iar in original textul este “asteptand speranta fericita”. Mai departe : “si glorioasa (adjectiv) aratare” iar in original textul este: “aratarea gloriei (substantiv)”. Mai departe v.13 este tradus corect.
Chiar si cuvantul “nostru” este la locul lui,adica dupa “Salvator” si nu dupa “marelui “.
(asa cum il pune Cornilescu, GBV si alti traducatori), schimband radical intelesul versetului, dand impresia ca este o singura persoana : Iesus Hristos, care este atat D-zeul cat si Salvatorul nostru. In realitate in v.13 este vorba de 2 persoane, iar Pavel ne spune ca noi asteptam : 1.) speranta fericita ( a vietii eterne, conform v.7 ) ; 2.) aratarea Gloriei marelui D-zeu. 3.)aratarea salvatorului nostru Iesus Hristos (in gloria Tatalui Sau- Mt.16:27, si Mc.8:38)
– La 2 Petru 1:1 de ce nu ati procedat la fel ? ; ci , ati pus “nostru” dupa “salvatorului”, pe cand in textul grecesc se afla dupa “D-zeului” ?! Ati procedat ca si Cornilescu si altii, lasand sa se inteleaga ca in v.1 Petru se refera la o singura persoana, adica la Iesus Hristos, care este concomitent D-zeu si Salvator. Daca ati fi procedat corect (ca si la Titus 2:13) si ati fi pus la locul lui cuvantul “nostru”, intelesul ar fi cu totul altfel ; adica, Petru se refera la 2 persoane diferite : 1) la D-zeul nostru, si 2) la Salvatorul Iesus Hristos.
– La Ioan 7:22 – circumcizia nu este “din” Moise ci, din “patriarhi”. Cum adica “din Moise” sau “din patriarhi” ? Nu cumva este corect “de la” ?
– La Ioan 3:13 …. “care este in cer” . Cum putea Iesus sa le spuna celor din jurul lui ca El “este in cer” , pe cand EL le vorbea pe pamant ? Aceasta expresie a fost adaugata mai tarziu de copiatori sau teologi si apare in 3 feluri in diferite manuscrise, si anume :
“care este din cer” ; “care era in cer” ; “care este in cer”. Nici una nu este sigura; toate sunt adaugate la original.
– La Ioana 1:1 “Si cuvantul era D-zeu”. De ce aceasta inversiune ? In greaca in toate manuscrisele apare “Si D-zeu era Cuvantul”.
– La Romani 9:5 in textul din Biblia Fidela Ed.2-a, in, partea finala a v.5 apare “.. Cristos, care este peste toate binecuvantat de D-zeu”. Este o traducere nemaintalnita, bizara si total gresita. Am sperat ca veti corecta aceasta formulare in NT, care este inadmisibila.Aici este o benedictie exprimata de Pavel , adresata catre D-zeu ; el avea obiceiul acesta, numai in Romani apar 3 benedictii (vezi explicatiile mele, foarte ample la acest verset). De fapt, Pavel mai repeta inca odata f clar acest adevar, anume ca in Rom.9:5 nu se refera la “Hristos care este peste toate” (epi panton= peste toti), si in Efeseni 4:6 precizeaza : Un singur D-zeu si Tata al tuturor, care este peste toti (in greaca apara aceleasi cuvinte “epi panton” = peste toti). Deci D-zeu (Tatal) este “peste toti” (si nu peste toate cum ati scris in Rom.9:5, pt ca se refera la toti oamenii, ca si in Ef.4:6). Iata si aici o inconsecventa in traducerea acelorasi termeni, care a dus la o schimbare totala a intelesului din Romani 9:5.
-Cand cereti binecuvantarea peste copiii nou nascuti din Numeri 6:22-27, de la cine o cereti ? De la DOMNUL ? Este gresit pt ca D-zeu nu este DOMNUL , ci este IEHOVA; deci, o cereti de la cineva care nu exista. Cand cititi v.27 ziceti : “si ei sa puna (sau asa sa puneti) Numele meu peste copiii lui Israel iar Eu ii voi binecuvanta”. Care nume il puneti ? Cel fals ? Cine este “Eu” ? Oare nu este Iehova ? Astfel, in toate adunarile
(asa zise neoprotestante, dar si in altele) se invoca un D-zeu inexistent, pt ca un D-zeu avand numele “DOMNUL”, nu exista. In Exod 3:14, D-zeu, mai intai ii spune lui Moise, ca El este “Cel ce este” (exista), – in ebraica : “ehieh asher ehieh”, iar in Septuaginta ( in greaca), apare : “ego eimi o on” = “eu sunt cel ce exista”. In acest verset (v.14), nu apare tetragrama, pt ca “ehieh” se scrie altfel decat tetragrama.Nici “o on” = cel ce este, exista, nu se poate traduce cu “DOMNUL” ci, tot cu “ cel ce este” “(exista), spre deosebire de dumnezeii popoarelor pagane , care nu exista.Acest “o on” il gasim, de ex. , si in Apoc. 1:4 unde este tradus corect : “cel ce este” (exista).
Abia in Exod 3:15 se arata clar ca D-zeu se legitimeaza lui Moise, caruia ii spune sa mearga si sa spuna lui Israel ca : Iehova (abia aici apare tetragrama YHWH ) tatilor vostrii…. m-a trimis la voi; acesta (adica YHWH = IEHOVA), este numele meu pentru totdeauna si aceasta amintirea mea pentru toate generatiile. Iar in v.16 mai accentueaza ca : Iehova ( iarasi apare tetragrama), D-zeul vostru….. mi s-a aratat.Apoi in v.18 apare din nou: YHWH …. D-zeul evreilor. Dar , cand s-a tradus V.T. din ebraica in greaca ( in Septuaginta) incepand cu 280 i.h, mai intai s-a tradus Pentateuhul lui Moise, iar traducatorii au lasat tetragrama in textul grecesc, scrisa cu litere ebraice.La fel au procedat si in ani urmatori cand au tradus restul cartilor din V.T.. Tetragrama a ramas in Septuaginta cateva secole. Avem mai multe dovezi scrise in acest sens , atat fragmente din Septuaginta sec.1 i.h. si sec 1.d.h. in care apare tetragrama, cat si cateva mentiuni scrise de scriitori crestini ca Origene si Ieronimus care confirma ca tetragrama s-a pastrat in Septuaginta chiar pana in jurul anului 300 d.h. Se observa clar ca tetragrama a fost inlocuita treptat in manuscrise cu “Kyryos”, iar uneori cu prescurtarea “KS”.
Amanunte referitoare la argumentele de mai sus se afla in Introducere pag.VI si VII.
Intr-adevar, in partea 2-a a raspunsului lui D-zeu din v.14, El mai precizeaza ce sa ii spuna lui Israel : “ehieh” m-a trimis la voi, adica:(D-zeul) cel care exista cu adevarat m-a trimis la voi.Aici “ehieh”apare a 3-a oara, iar in greaca este tradus : “o on” m-a trimis la voi, adica : cel ce este (exista) m-a trimis la voi.Unii traducatori ( vezi Cornilescu) adauga in v.14 “cel ce se numeste” inainte de “eu sunt m-a trimis la voi”, ceea ce este fals, pt ca nu se gaseste nicaieri (nici in greaca , nici in ebraica) aceasta expresie. Apoi, “o on” nu inseamna “eu sunt” ci “cel ce este” (exista, existentul). Astfel au dat v.14 un inteles gresit ca sa se creada ca numele lui D-zeu este exprimat aici si ca El este “Eu sunt”, ceea ce este fals. De fapt, in greaca al 3 -lea “ehieh”din v.14 este tradus gresit si in greaca cu “o on”. Daca in limba romana apare “eu sunt” ( m-a trimis la voi), atunci in greaca trebuia sa fie “ego emi”, dar nu apare asa ci “o on”.
Daca unii au intercalat “cele ce se numeste”, de ce nu l-au pus in v.15 in fata tetragramei si astfel era corect : cel ce se numeste YHWH (IEHOVA), D-zeul parintilor vostrii ……..? Daca numele lui D-zeu este “eu sunt” din v.14, de ce au inlocuit mai tarziu, tetragrama, de peste tot cu “Kyryos” ?
Daca sustineti ca numele lui D-zeu este “Eu sunt” (din v.14), atunci de ce ati scris peste tot de peste 7000 de ori “ DOMNUL” ? De ce nu ati scris “EU SUNT” de 7000 de ori ? In concluzie, oare, nu ar trebui corectate toate aceste falsuri inadmisibile si sa se restabileasca numele real al Lui D-zeu ? Oare nu sunteti independenti, ca sa puteti exprima adevarul ? Pe langa ceea ce v-am scris aici mai cercetati si Introducerea mea, si reflectati cu o atentie responsabila la cele scrise.
Frate Beni, ma opresc aici, desi as mai putea continua cu multe alte observatii.
Te rog sa ma crezi ca toate observatiile mele le-am facut cu intentia sincera pt a va fi folositoare la o imbunatatire printr-o revizuire ampla a traducerii si adaugare absolut necesara a notelor explicative mai ales la NT. Eu nu as lasa-o asa nicidecum.
In V.T.. as renunta la “DOMNUL” si as scrie “IEHOVA” , iar in loc de “ADONAI” as scrie “Domnul” , iar in loc de “Adonai YHWH” as scrie “Doamne Iehova”.
Am intrebat un rabin evreu (din semintia lui Levi), care este pronuntarea corecta, dar nu a vrut sa o rosteasca. Atunci i-am propus sa-mi confirme una dintre variantele de nume al D-zeului lor, spusa de mine: IAHWE , la care mi-a raspuns : NU; sau IEHOVA, la care mi-a raspuns : DA.
Referitor la NT. consider ca si aici trebuie scris IEHOVA, atat cand apare in citate din V.T. cat si acolo unde apare Domnul D-zeu, sa se scrie Iehova D-zeu; iar unde apare doar Domnul, fara alta precizare, sa se scrie Iehova , daca din context rezulta ca este vorba de D-zeu Tatal, si Domnul daca din context rezulta ca este vorba de Isus.
Am precizat la inceput ca am adus multe imbunatatiri in ultima mea editie, care daca ati avea-o , consider ca v-ar fi de mare folos. Daca doriti, eu ma ofer sa colaboram, de aceea, daca acceptati, ganditi-va la o modalitate care sa o faciliteze.
Oricum, cu tot respectul si sinceritatea va spun ca Biblia Fidela are nevoie de o revizuire profunda, altfel riscul de a transmite cititirilor erori si confuzii, influentandu-i sa creada ca si cum ar fi adevaruri, cand de fapt sunt falsuri, este extrem de mare si de periculos. De aceea, consider ca B.F. trebuie neaparat sa devina intr-adevar “Fidela” fata de adevarurile din cuvantul scris a lui D-zeu. Daca tot faceti un mare efort financiar si spiritual, doresc din toata inima ca el sa duca la otraducere mai exacta decat toate traducerile romanesti. De aceea ma ofer sa contribui si eu, cu cat imi este cu putinta la realizarea acestui scop, totul depinde de autorii traducerii B.F..
Astept sa-mi transmiteti parerile referitoare la tot materialul pe care vi l-am trimis, inclusiv la indemnurile si propunerile continute in el.Si nu uitati, cu cat cautam mai perseverent adevarul, cu atat deveni mai liberi fata de cunostintele noastre false.
Deci, sa fim mult mai perfectionisti ca sa realizam ceva mult mai exact.
Cu mult respect, va doresc mult har, pace si sanatate de la Domnul Iesus.
Arad la 07.12.2015
P.S. Acest comentariu a fost trimis prin email fratelui Beni Lariu (coordonatorul traducerii|), dar cu regret constat ca, pana azi 15.03.2016, nici o luare de pozitie referitor la aspectele tratate in comentariul meu. Astept pareri si de la alti cititori ai acestui comentariu si ai Bibliei Fidela Cluj, prin mail sau telefon 0257-255555; 0771734300.
http://bibliaantica.blogspot.ro/2016/08/critica-constructiva-bibliei-fidela.html
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionică.
Frate drag, dacă Legea a numit dumnezei niște simpli oameni, și Scriptura nu poate fi desființată …, cum puteți afirma că Domnul Isus Hristos nu este Dumnezeu ?
Vă spun că vă răspund pe larg sâmbătă după amiaza, după ce mă întorc de la biserică, acum sunt mult prea obosit.
Nu vă grăbiți să răspundeți la această postare a mea, chiar dacă conține o întrebare.
Vă doresc binecuvântarea Domnului Isus Hristos peste dumneavoastră și familia dumneavoastră.
I-mi cer scuze atit fratelui Ionica cit si fratelui Eugen ca intervin putin in discutie dar as vrea sa spun ceva fratelui Ionica. Nu putem cobori discutia despre Dumnezeu la un nivel pamintesc adica sa consideram ca daca paminteste poate venii cineva in existenta prin nastere doar daca exista un sot si o sotie tot asa este si la nivel ceresc ,adica sa consideram ca Fiul putea fi nascut numai daca Dumnezeu ar avea o sotie.Fiul nu face parte din creatie caci Ioan spune ,,TOATE lucrurile au fost facute prin El si NIMIC DIN CE A FOST FACUT nu a fost facut fara El. Deci daca ,,nimic din ce a fost facut nu a fost facut fara El”se intelege ca Fiul nu a fost creat.
Frate Eugen, sa ai har si pace de la Dumnezeu Tatal si de la Fiul sau Regele, Domnul si Mantuitorul nostru!
Frate, tu intrebi, citand ce a spus fratele Stefan:
“Doamne Isuse, primește duhul meu !”
Acum, vă rog să-mi spuneți dumneavoastră, ținând cont de afirmația din Eclesiastul 12:7 “… până nu se întoarce
duhul la Dumnezeu, care l-a dat.”, cine era Domnul Isus Hristos pentru fratele Ștefan.”
Raspunsul este: Domn (si nu Dumnezeu), te rog sa observi cum spune „Doamne Isuse” si in plus spune ca l-a vazut la dreapta lui Dumnezeu.
Te rog sa revezi tot versetul:
si a zis: „Iata, vad cerurile deschise, si pe Fiul omului stand in picioare la dreapta lui Dumnezeu.” (Fapt.7:56)
Este Domn in virtutea ungerii (investirii), adica Dumnezeu, care este doar Tatal, l-a facut sa fie Domn, dandu-i pozitia a doua de marire in Univers, dupa cea a Tatalui. Totul este suspus domniei Fiului, exceptand pe Tatal, care a ramas singurul suveran peste Fiul, de aceea sfintii din Sfanta Scriptura il numesc pe Tatal „Despotes” (Despot=Stapan absolut).
Te rog sa observi diferenta dintre textul grec si cel roman in care Tatal este numit Despot si nu Domn (Kyrios), care nu se prea vede in traducerile romanesti, atunci
cand apare Despota (Stapan absolut) cu privire la Tatal:
„Acum, sloboade in pace pe robul Tau, Stapane (Despota), dupa cuvantul Tau. (Luc.2:29). Aici textul se refera la Tatal, nu ca Domn, ci ca Despot (Domn absolut).
Cand au auzit ei aceste lucruri, si-au ridicat glasul toti impreuna catre Dumnezeu si au zis: „Stapane (Despota), care ai facut cerul, pamantul, marea si tot ce este in ele! (Fapt.4:24) Aici textul se refera la Tatal, nu ca Domn, ci ca Despot (Domn absolut).
Ei strigau cu glas tare si ziceau: „Pana cand, Stapane (Despotēs), Tu, care esti sfant si adevarat, zabovesti sa judeci si sa razbuni sangele nostru asupra locuitorilor pamantului?” (Apoc.6:10) Aici textul se refera la Tatal, nu ca Domn, ci ca Despot (Domn absolut).
Din pacate traducerile romanesti, chiar si cele mai moderne, nu sesizeaza indestul diferenta nuantelor textului grecesc, preferand stereotipiile mai vechi sau mai noi ale diferitilor traducatori.
Si acum ultima parte din raspuns:
Pana la investirea Fiului cu autoritate deplina, la moarte, duhurile oamenilor s-au dus la Dumnezeu, care este numai Tatal, inclusiv duhul Fiului:
Isus a strigat cu glas tare: „Tata, in mainile Tale Imi incredintez duhul!” Si, cand a zis aceste vorbe, Si-a dat duhul. (Luc.23:46)
Investirea Fiului cu autoritate deplina, s-a produs la repatrierea sa la cer, care a avut loc cu putin timp dupa invierea sa. In virtutea noii sale autoritati, el a primit si insarcinarea de a primi rolul de pastrator al duhurilor. Din acest moment duhurile nu mai mergeau direct in mainile Tatalui, ci in mainile Fiului, care a primit sa tina cheile locuintei mortilor:
Cel Viu. Am fost mort, si iata ca sunt viu in vecii vecilor. Eu tin cheile mortii si ale Locuintei mortilor. (Apoc.1:18)
Iti doresc sanatate multa si sper ca voi putea raspunde si la celelalte interpelari ale tale.
Pace si har frate Eugen,
Domnul si mantuitorul nostru Isus Christos marturiseste despre el insusi ca este „inceputul creatiei lui Dumnezeu” Apocalipsa 3:14.
Logica ma face sa accept aceasta marturie din urmatoarele motive:
Nu sunt de acord cu logica de la Niceea (325), care spune ca Fiul este „nascut dar nu facut”, „nascut si facut” sunt cuvinte ce se pot armoniza. Fiul este nascut, deoarece mintea lui Dumnezeu Tatal l-a nascut si este facut, deoarece ce a fost nascut in mintea lui Dumnezeu a fost adus in existenta de mana lui creatoare.
Dumnezeu Tatal nu are in cer o sotie („dumnezeita”) prin care sa-l fi nascut pe Fiul, iar el (Dumnezeu) nu este descris ca este ca o femeie care naste. In cer nu sunt sexe. Nici de barbat si nici de femeie, toti sunt asexuali. Singura optiune de a aduce un „Fiu” in existenta, fara cale sexuala, este de a-l crea. Arius a avut dreptate, a fost un timp cand Fiul n-a existat, insa el a gresit atunci cand a sustinut ca Fiul a fost adus in existenta din nimic. Creatia ex-nihilo a Fiului este un „misnomer” (cum spun americanii) la fel ca si expresia „nascut dar nu facut”, o denumire incorecta. E imposibil sa faci ceva din nimic. Intotdeauna exista ceva la baza lucrurilor. Din pacate la Niceea au fost propuse aceste doua aspecte nelogice: „nascut si nu facut” de catre athanasieni si „Fiul creat din nimic” de catre arieni. Cand doi se bat, al treilea (adica Satana) castiga. La Niceea nimeni nu a cstigat, toti au pierdut. Nimeni nu a castigat, deoarece nu s-a respectat Scriptura care spune, ca in litigiul dintre frati nu poate arbitru un necredincios, si imparatul Constantin zis „Cel Mare” a fost inca nebotezat. Cum poti sa mergi la un nebotezat sa te judece in probleme ale credintei? De aceea nici o partida nu a fost binecuvantata cu o intelegere logica.
1 Corinteni 6:
1. Cum! Cand vreunul din voi are vreo neintelegere cu altul, indrazneste el sa se judece cu el la cei nelegiuiti, si nu la sfinti?
Va rog sa observati atmosfera necrestina de la conciliile asazise ecumenice (unde dragoste nu e nimic nu e, nici chiar adevar):
Atmosfera neiubitoare, necrestina a sinodul numit „Sinodul (Conciliul) de la Niceea” (325) a fost descrisa de istoricul roman Ammianus Marcellinus. El spune ca figurantii de acolo s-au comportat ca niste caini turbati gata gata sa se sfasie. Cel mai infierbantat a fost episcopul din Mira Liciei, impartind inamicului sau public nr 1, lui Arius, niste palme generoase, pentru care a fost dat afara din marele Conciliu.
Dar ce s-a intamplat dupa Niceea? Daca atunci au fost gata sa se sfasie, mai apoi chiar au facut-o.
Iata un fragment de istorie, de pe timpul cand se faceau crezurile si in ce atmosfera neiubitoare se faceau:
„Jubilarii si veselie la blestemarea in chinurile iadului a adversarului umilit . . . degenerarea si decaderea este rapida incepand cu Sinodul Ecumenic de la Niceea la cel de la Efes unde fiecare tabara a venit hotarata sa foloseasca orice mijloace pentru a-si strivi adversarul, mergand de la precipitarea lucrarilor pana la manevre in culise, de la influenta oculta pana la mita si santaj; a fost prezenta acolo incurajarea (daca nu apelul deschis) violentei multimii pentru influentarea deciziilor intrunirii; fiecare avea propria gloata de prostime violenta adusa de acasa pentru a-si sprijini ‘tabara’; si nici unul nu se dadea inapoi de la nici un mijloc pentru a obtine implinirea anatemelor si blestmelor lor catre ceilalti prin instigarea persecutiei funestei stapaniri a vremii.’ (H.H. Milman, D.D., History of Latin Christianity, New York, 1871, p 226).
Sfantul Parinte Grigorie din Nazianz vorbeste de ei ca ‘adunari de cocori si gaste’ (Schaff, History of the Christian Church, ii. 347). Dezgustat din cale afara, el a refuzat sa aiba de a face cu ei, spunand: ‘Ca sa spun adevarul, inclin sa ma feresc de orice adunare a Episcopilor, pentru ca pana acum nu am vazut niciodata vreun Sinod care sa se sfarseasca cu bine, sau care sa alunge relele in loc sa le creasca. Pentru ca la aceste intruniri (si nu cred ca ma exprim prea aspru aici) artagosenia de nedescris si ambitiile prevaleaza . . . de aceea eu m-am retras si mi-am gasit linistea sufleteasca in singuratate.’ (Ep. Ad. Procop., 55 old order, Schaff, Hist. Christ. Church, ii. 347).
Al treilea Sinod Ecumenic al Bisericii, care s-a tinut la Efes in 431 A.D. a fost marcat de ‘intriga infama, nemiloasa sete de acuzare si violenta bruta’ (Schaff, Hist. Christ. Church, ii. 348). Ambele factiuni au venit cu escorte inarmate, ca si cum s-ar fi dus la razboi (Ibid., ii. 723 – 725), fiind urmate de gloate mari de plebe ignoranta, sclavi si matrozi, drojdia Constantinopolelui, taranime, hoarde de femei, toti gata de violenta si dezordini; orasul era patrulat de trupe (Ibid., i. 242), iar Nestor si Ioan din Antiohia aveau garzi de corp inarmate pentru a fi protejati de violenta tabara a lui Chiril (Ibid., p. 242). Cele doua tabere s-au luptat in strada si mult sange a curs (Ibid., p. 242). La citirea Hotararii imperiale se produse o asa razmerita incat Episcopii rivali au fost arestati (Ibid., i. 242). S-a facut imediat un efort de a se organiza un Sinod in Constantinopole, dar atat de mare a fost frica de revolta incat a trebuit sa fie amanat si transferat la districtele suburbane de peste Bosfor (Ibid., i. 242).
In august 449 A.D., acolo s-a intrunit la Efes un Sinod care ocupa un loc notoriu in scandalurile Istoriei Bisericii, si care de la frauda si violenta cu care s-a transat totul acolo, si din caracterul odios al lucrarilor lui a fost numit ‘Sinodul Talharilor’. A fost prezidat de Dioscor cu violenta bruta (Schaff, Hist. Christ. Church, ii. 738), sub protectia soldatilor. Frica de mutilare a fost asa de mare incat Flavian si prietenii sai care constituiau o factiune, cu greu au scos doua vorbe, in timp ce Teodoret a fost scos complet de-a dreptul de la lucrari. Un comunicat presentat de Eusebiu a fost primit de catre multime cu huiduieli si strigatele ‘Sa-l ardem pe Eusebiu; sa-l ardem de viu. Asa cum el L-a taiat pe Cristos in doua, asa sa-l taiem si noi pe el in doua’ (Ibid., p. 738). Trei delegati ai Romei au fost asa de inspaimantati, incat nu au avut curajul sa citeasca o Epistola din partea lui Leon (Ibid., p. 738 ff.). Subiectul Canonului nu a fost bineinteles singurul subiect discutat in Sinoadele Ecumenice. In realitate, multe Sinoade nici nu au abordat problema canonica. Dioscor si tabara lui vroiau ca Flavian si prietenii sai sa semneze o marturisire precum ca Cristos nu are decat o singura natura. Flavian a refuzat asta. La un semnal dat, usile au fost izbite de perete si un numar de soldati alaturi de o gloata inarmata s-a napustit inauntru, iar Episcopii inspaimantati ai taberei lui Flavian sub ploaia de pumni si ghionti au fost fortati sa semneze in timp ce erau impunsi cu sabiile (Mosheim, Eccl. Hist., Bk. 2, Cent. 5, pt. 2, ch. v). Acolo unde pana atunci fusesera doua tabere, acum era nu numai o majoritate, ci chiar unanimitate (Milman, Hist. Latin. Christ., i. 288). Dupa semnarea hotararii finale, Dioscor nu a mai putut sa-si infraneze furia, si il lovi pe Flavian invinsul (Ibid., i. 289). Incurajata de gestul sau, o gloata de calugari infuriati se napustira asupra nefericitului Episcop al Ierusalimului strigand ‘Omorati-l, omorati-l!’ si-l batura si calcara in picioare producandu-i acestuia astfel de rani ca muri curand dupa aceea (Ibid., i. 289, Scaff, Hist. Christ. Church., ii. 739).
Protopopul Milman face remarca semnificativa ca acesta nu a fost ultimul Sinod Ecumenic murdarit cu sange (Milman, Hist. Latin. Christ., i. 289).
Alt Sinod, care trebuia sa se desfasoare la Niceea in 451 A.D. a fost atat de ne-stapanit incat a trebuit sa fie mutat la Calcedon, peste stramtoarea Constantinopolelui, de unde Imparatul putea sa-l supravegheze si sa mentina ordinea cu trupele sale (Schaff, Hist. Christ. Church, ii. 742). Astfel este cunoscut ca Sinodul de la Calcedon. Lucrarile au fost permanent intrerupte de urlete si zarva (Ibid., ii. 743), chiar mirenii simtindu-se obligati sa aminteasca Episcopilor de demnitatea lor clericala (Ibid., ii. 743). Dr. Phillip Schaff zice, ‘La Calcedon, aparitia renumitului scriitor si istoric Teodoret a provocat o scena care aproape involuntar ne aminteste de actualele incaierari ale calugarilor greci si romano-catolici la Sfantul Mormant, incaierari care au loc in ciuda prezentei intimidante a politiei turce. Oponentii egipteni ai lui Teodoret au strigat din toti rarunchii ‘Jos cu el, acest invatator al lui Nestor.’ Cei din tabara sa raspunsera cu egala violenta: ‘Ne-au fortat la ‘Sinodul Talharilor’ sa semnam sub ghionti si pumni, jos cu maniheistii, dusmanii lui Flavius si dusmanii dreptei credinte. Jos cu ucigasul de Dioscor. Cine nu cunoaste faptele sale marsave? Episcopii egipteni strigara: ‘Jos cu evreii, cu dusmanii lui Dumnezeu, si nu-i ziceti aluia Episcop.’ La care Episcopii din cealalta tabara strigara din nou: Afara cu rasculatii si zurbagii, afara cu criminalii! Drept-credinciosii isi au locul la Sinod.’ Armata a trebuit sa intervina din nou pentru a tine in frau adunarea.’ (Schaff, Hist. Christ. Church, ii. 348).
La Sinodul tinut la Constantinopole in 785 A.D. soldatii s-au napustit in camera unde se tinea intrunirea si au alungat una dintre taberele de Episcopi care nu vroiau sa semneze hotararea celeilalte tabere (Milman, ii. p. 345); iar cel de-al doilea Sinod de la Niceea (787 A.D.) a denuntat acest Sinod de la Constantinopole ca un ‘Sinod de nebuni si posedati’ (Ibid., ii. 346).
Este un fapt curios de la care nu ma pot abtine sa atrag atentia. Nici un istoric al Crestinismului, fie el Milman, Schaff, Davidson, Mosheim sau oricare altul nu a observat se pare grotescul absurditatii ideii unei adunari care incearca sa decida prin vot un fapt petrecut, deci care tine de trecut. Oamenii se aduna si voteaza asupra chestiunilor care trebuie sa se hotarasca, facandu-le astfel sa devina fapte; ca de exemplu ca acela sau celalalt sa devina presedinte, sau o lege care sa intre in vigoare; dar nu voteaza lucruri care sunt deja intamplate si hotarate. Cititorul trebuie sa inteleaga ca cele prezentate sunt doar o frantura din panorama oferita istoriei de catre Sinoadele Bisericii. Oricat de pios ar fi cineva, daca este sincer cu el insusi, atunci este imposibil sa citeasca istoria lucrarilor acestor Sinoade si sa pretinda ca Duhul Sfant are ceva de a face cu rezultatele unor atat de violente intruniri, lasand la o parte credibilitatea unei hotarari si unei intruniri care isi propune sa stabileasca ceea ce este inspirat de Duhul Sfant si ceea ce nu este.”
Sursa un forum de pe internet
Cei care nu-si amintesc de trecut, sunt condamnati sa-l repete: Daniel 12:10 „NICIUNUL din cei rai nu vor intelege”
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionică.
Frate drag, eu nu evit în studiul Scripturii versetele amintite de dumneavoastră.
Ba încă vă spun că puteați aduce mult mai multe argumentand aceleași idee : că Fiul e mai „mic” decât Tatăl nostru din ceruri.
Ceea ce nu luați însă în seamă dumneavoastră sunt urmatoarele :
1. Este voia Tatălui nostru din ceruri ca Domnul Isus Hristos să fie cinstit de oameni așa cum El Însuși trebuie cinstit. Nu mai rescriu versetul, l-am scris mai sus fratelui Ioan. Deci faptul că spun că Domnul Isus Hristos este Dumnezeul meu și mă închin Lui nu e nici politeism, nici cine știe ce altă năzbatie mai trece câte unora prin cap, ci este împlinirea voii Tatălui din ceruri. Dacă și dumneavoastră aveți în ceruri același Tată ca și mine vă sfătuiesc ca pe un frate al meu să procedati la fel.
2. A cinsti pe Domnul Isus Hristos ca Dumnezeu este o împlinire a profeției fratelui Isaia. Mă bazez pe cunoștințele dumneavoastră de cercetător al Bibliei din 1991 și nu fac copy-paste cu versetul Isaia 9:6. Și acum știți că, printre altele, Domnul Isus Hristos este și „Dumnezeu tare”. Nu zic eu, stă scris !
3. În afara versetelor care-L arată „mai mic” decât Tatăl pe Domnul Isus Hristos, există și altă categorie, a acelora care-L arată, de exemplu, ca Unul ce iartă păcatele (dumneavoastră nu vă puneți întrebarea : în ce calitate putea face Domnul asta ?), sau ca Unul ce are tot ce are Tatăl (vezi Evanghelia fratelui Ioan și apreciați că afirmația este de dinainte de proslavirea Domnului) ș.a.
Îl introducem și pe fratele Pavel în ecuație cu afirmația „…Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu sine”
4. Domnul Isus Hristos a primit și primește închinarea oamenilor, lụcru pe care îngerii nu-l fac (vezi Apocalipsa 19:10 și 22:9). Vezi, de exemplu, închinarea celui ce fusese orb din naștere (Evanghelia fratelui Ioan) și vezi închinarea celor din Apocalipsa 7, de exemplu.
Să nu-l uităm nici pe fratele Toma cu al său „… Domnul meu și Dumnezeul meu !”. Iar Domnul nu l-a corectat !
5. Rugăciunea fratelui diacon Ștefan, la întrebarea mea vă codiți de o lună să răspundeți, e un alt text pe care nu-l putem lepăda, dacă vrem cu adevărat să știm CINE este Mântuitorul nostru, Domnul Isus Hristos.
Frate Ionică, în concluzie, Biblia cuprinde și versetele arătate de dumneavoastră și ceea ce v-am scris eu și bineînțeles multe altele.
Eu când le citesc pe toate, la rand, nu mă simt împovărat de conștiința mea că mă închin Domnului Isus Hristos ca și Tatălui nostru din ceruri. Din contră.
Dumneavoastră sunteți liniștit cu conștiința dumneavoastră în privința faptului că procedati altfel ?
Ar mai fi lucruri de adăugat, dar asta in altă noapte.
Harul și pacea sa vă fie înmulțite.
Pacea Tatalui ceresc frate Eugen,
Daca suntem atenti, Biblia se explica singura. Versetele se completeaza reciproc si mesajul ce le contin este evident inca de la prima citire, daca luam totul contextual. Fratele nostru Stefan vede pe Fiului Omului glorificat la gloria pe care a avut-o ca Fiu unic nascut la Tatal, inainte de intemeierea lumii: Si acum, Tata, proslaveste-Ma la Tine insuti cu slava pe care o aveam la Tine, inainte de a fi lumea (Ioan.17:5). Diaconul Stefan vede o confirmare a profetiei din Daniel capitolul 7:13,14, explicata mai tarziu in detaliu apostolului Ioan (Apocalipsa capitolul 5). „Mesia” din cartea profetului Daniel este un titlu care sa nu uitam, in ebraica inseamna „Unsul” lui Dumnezeu. A fi „Uns” inseamna a fi „investit”. Fiul a slujit ca „Rob” pentru gloria Tatalui sau, iar glorificarea Tatalui i-a adus si Fiului glorii pe care nu le avea inainte:
„Iata Robul Meu, pe care-L sprijin, Alesul Meu, in care Isi gaseste placere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata. (Isa.42:1)
„Iata, Robul Meu va propasi; Se va sui, Se va ridica, Se va inalta foarte sus. (Isa.52:13)
Evrei 2:9. Dar pe Acela care a fost facut „pentru putina vreme mai prejos decat ingerii”, adica pe Isus, Il vedem „incununat cu slava si cu cinste” din pricina mortii pe care a suferit-o; pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El sa guste moartea pentru toti.
Aceasta misiune nu i-a fost usoara si n-ar fi putut-o duce la bun sfarsit fara sprijinul Tatalui:
Luca 22:41. Apoi S-a departat de ei ca la o aruncatura de piatra, a ingenuncheat si a inceput sa Se roage,
42. zicand: „Tata, daca voiesti, departeaza paharul acesta de la Mine! Totusi faca-se nu voia Mea, ci a Ta.”
43. Atunci I s-a aratat un inger din cer, ca sa-L intareasca.
44. A ajuns intr-un chin ca de moarte si a inceput sa Se roage si mai fierbinte; si sudoarea I se facuse ca niste picaturi mari de sange care cadeau pe pamant.
Este foarte important sa vedem ajutorul Tatalui la timpul potrivit, trimis printr-un inger sfant:
Luca 22:43. Atunci I s-a aratat un inger din cer, ca sa-L intareasca.
Un alt aspect important de observat este chemarea la ungere, la slujba.
Evrei 5:1. In adevar, orice mare preot luat din mijlocul oamenilor este pus pentru oameni in lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca sa aduca daruri si jertfe pentru pacate.
2. El poate fi ingaduitor cu cei nestiutori si rataciti, fiindca si el este cuprins de slabiciune.
3. Si, din pricina acestei slabiciuni, trebuie sa aduca jertfe atat pentru pacatele lui, cat si pentru ale norodului.
4. Nimeni nu-si ia cinstea aceasta singur, ci o ia daca este chemat de Dumnezeu, cum a fost Aaron.
5. Tot asa, si Hristos nu Si-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la Cel ce I-a zis: „Tu esti Fiul Meu, astazi Te-am nascut.”
6. Si, cum zice iarasi intr-alt loc: „Tu esti Preot in veac, dupa randuiala lui Melhisedec.”
7. El este Acela care, in zilele vietii Sale pamantesti, aducand rugaciuni si cereri cu strigate mari si cu lacrimi catre Cel ce putea sa-L izbaveasca de la moarte, si fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui,
8. macar ca era Fiu, a invatat sa asculte prin lucrurile pe care le-a suferit.
9. Si, dupa ce a fost facut desavarsit, S-a facut, pentru toti cei ce-L asculta, urzitorul unei mantuiri vesnice,
10. caci a fost numit de Dumnezeu: Mare Preot „dupa randuiala lui Melhisedec.”
VDC Fapte 7:55. Dar Ştefan, plin de Duhul Sfânt, şi-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu, şi pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu;
56. şi a zis: „Iată, văd cerurile deschise, şi pe Fiul omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu.”
VDC Daniel 7:13. M-am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte şi iată că pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel Îmbătrânit de zile şi a fost adus înaintea Lui.
14. I s-a dat stăpânire, slavă şi putere împărătească, pentru ca să-I slujească toate popoarele, neamurile şi oamenii de toate limbile. Stăpânirea Lui este o stăpânire veşnică şi nu va trece nicidecum, şi Împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată.
VDC Apocalipsa lui Ioan 5:
1. Apoi am vazut in mana dreapta a Celui ce sedea pe scaunul de domnie o carte scrisa pe dinauntru si pe din afara, pecetluita cu sapte peceti.
2. Si am vazut un inger puternic, care striga cu glas tare: „Cine este vrednic sa deschida cartea si sa-i rupa pecetile?”
3. Si nu se gasea nimeni, nici in cer, nici pe pamant, nici sub pamant, care sa poata deschide cartea, nici sa se uite in ea.
4. Si am plans mult pentru ca nimeni nu fusese gasit vrednic sa deschida cartea si sa se uite in ea.
5. Si unul din batrani mi-a zis: „Nu plange; iata ca Leul din semintia lui Iuda, Radacina lui David, a biruit ca sa deschida cartea si cele sapte peceti ale ei.
6. Si la mijloc, intre scaunul de domnie si cele patru fapturi vii si intre batrani, am vazut stand in picioare un Miel. Parea junghiat si avea sapte coarne si sapte ochi, care sunt cele sapte Duhuri ale lui Dumnezeu trimise in tot pamantul.
7. El a venit si a luat cartea din mana dreapta a Celui ce sedea pe scaunul de domnie.
8. Cand a luat cartea, cele patru fapturi vii si cei douazeci si patru de batrani s-au aruncat la pamant inaintea Mielului, avand fiecare cate o lauta si potire de aur pline cu tamaie, care sunt rugaciunile sfintilor.
9. Si cantau o cantare noua si ziceau: „Vrednic esti Tu sa iei cartea si sa-i rupi pecetile: caci ai fost junghiat si ai rascumparat pentru Dumnezeu, cu sangele Tau, oameni din orice semintie, de orice limba, din orice norod si de orice neam.
10. Ai facut din ei o imparatie si preoti pentru Dumnezeul nostru, si ei vor imparati pe pamant!”
11. M-am uitat, si, imprejurul scaunului de domnie, in jurul fapturilor vii si in jurul batranilor, am auzit glasul multor ingeri. Numarul lor era de zece mii de ori zece mii si mii de mii.
12. Ei ziceau cu glas tare: „Vrednic este Mielul, care a fost junghiat, sa primeasca puterea, bogatia, intelepciunea, taria, cinstea, slava si lauda!”
13. Si pe toate fapturile care sunt in cer, pe pamant, sub pamant, pe mare, si tot ce se afla in aceste locuri, le-am auzit zicand: „A Celui ce sade pe scaunul de domnie si a Mielului sa fie lauda, cinstea, slava si stapanirea in vecii vecilor!”
14. Si cele patru fapturi vii ziceau: „Amin!” Si cei douazeci si patru de batrani s-au aruncat la pamant si s-au inchinat Celui ce este viu in vecii vecilor!
Toate acestea arata ca Tatal este mai mare in oficiul pe care il are ca Fiul. Si acest „oficiu” este oficiul de „Dumnezeu”. Acest oficiu il ocupa doar o singura persoana Tatal (Exod 20:1-3 – Ioan 17:1-3). Isaia 43:10 arata ca oficiul nu poate fi mostenit de altcineva, de aceea Fiul declara ca are un Dumnezeu chiar si dupa inaltarea si glorificarea sa, pe cand despre Tatal nu se spune ca ar avea un Dumnezeu: „Pe cel ce va birui il voi face un stalp in Templul Dumnezeului Meu, si nu va mai iesi afara din el. Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu si numele cetatii Dumnezeului Meu, Noul Ierusalim, care are sa se coboare din cer de la Dumnezeul Meu, si Numele Meu cel nou.” (Apoc.3:12)
„Cel ce va birui va mosteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, si el va fi fiul Meu.” (Apoc.21:7)
Pace frate Ionica.Eu am inteles care este credinta ta pentruca asa cred si eu si mai mult mam bucurat ca ai gasit documentatie despre falsificarea bibliei de catre catolici.Eu am 64 de ani dar niciodata nu am crezut intr-un Dumnezeu in trei persoane.Eu team rugat sa citesti Ap:22 vers 3,4,5 pentru a vedea comentarul fratelui Lori cum cauta sa ocoleasca adevarul. Trinitarismul se invata in scoli teologice iar adevarul despre Dumnezeu este descoperit nu invatat.Este bine sa spunem copiilor lui Dumnezeu sa iasa afara din mijlocul trinitarilor cat mai au timp.Fi binecuvintat.
Am raspuns si repet: nu vad duhul sfant ca pe o persoana.
Pace,
Nu inteleg de ce imi adresezi mie aceasta intrebare, eu nefiind trinitarian, si nici arian. Eu inteleg ca duhul sfat este puterea intelectuala a Creatorului.
Pentru mine exista un singur Dumnezeu, Tatal (Exod 20:1-3 – Ioan 17:1-3). Fiul nu este Dumnezeu si duhul sfant nu este Dumnezeu. Isus nu poate fi dumnezeificat: Isaia 43:10
Sustin ca Biblia a fost falsificata de Biserica Catolica pentru aputea sustine doctrina trinitatii.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionică.
Răspunsul meu la întrebarea dumneavoastră îl aveați deja în comentariul de mai jos.
Dar încă nu mi-ați scris despre fratele nostru diaconul Ștefan și cererea adresată de el Domnului Isus Hristos.
Frate Eugen,
Multe lucruri enumerate de tine stiam, fiindca ma pasioneaza de mult timp aceste lucruri. Eu studiez Biblia din 1991.
Cum iti explici diferentele semnificative din anumite manuscrise?
Sa ne oprim doar la 2Petru 1:1
Traducerile actuale redau acest verset astfel:
“Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei care au primit o credinţă la fel de preţioasă ca a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos:” Versiunea Dumitru Cornilescu (in continuare VDC)
Vedem că în acest verset Fiul lui Dunezeu este numit “Dumnezeu si Mantuitor”, însă în câteva codexuri antice, precum şi în câteva citate ale unor autori antici, în acest verset el este numit “Domn şi Mantuitor”:
“Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei care au primit o credinţă la fel de preţioasă ca a noastră, prin dreptatea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos:”
Codexurile în cauză sunt manuscrisul Sahidic Coptic de la sfârşitul secolului II, manuscrisul grecesc Codex Sinaiticus din prima parte a secolului IV, manuscrisul latin Vulgata din secolul IV şi manuscrisul Aramaic (Philoxenian Siriac) din secolul VI. Patru tari si patru limbi prin care vestea buna a patruns cel mai repede: Egiptul, Grecia, Italia si Siria.
Deci, cum iti explici diferenta?
Dumnezeu sa iti dea intelepciune!
Pacea Domnului Isus. Frate Lori eu nu m-am referit doar la nume m-am referit la prezenta Duhului Sfint.Si tot odata vreau sa-ti spun ca Duhul Sint nu este nume, doar arata cum este Duhul lui Dumnezeu,adica ca este Sfint pentruca este din Dumnezeu. Pentruca sa fie persoana Duhul Sfint ar trebui sa aibe inca un Duh cum are Dumnezeu si Domnul Isus.In biblie gasim scris Duhul lui Dumnezeu Tatal, Duhul Domnului Isus,dar nu intilnim Duhul Duhului Sfint si asta demonstreaza ca nu este persoana ci este PUTERE din Dumnezeu Tatal pe care Dumnezeu a folosit in lucrarile sale si a dat si altor persoane.Trinitarienii nu au dovada Duhului Sfint ca persoana. Fi binecuvintat.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionică.
Sunt convins că probleme serioase v-au împiedicat până acum să reluați dialogul cu mine. Sper din toată inima și mă rog pentru aceasta, că dumneavoastră și familia dumneavoastră sunteți bine și sănătoși.
Pentru a umple această pauză în dialogul nostru doresc să mai subliniez câteva aspecte.
În contactele mele cu martorii lui YHWH, mi s-a explicat de ce Traducerea lumii noi este superioară, în concepția dânsilor, traducerilor „creștinătății”.
Știu că numele traducătorilor Westcott și Hort figurează la loc de cinste în ierarhia de valori a martorilor.
Eu sugerez aici că e bine să verificăm întotdeauna informațiile.
În cazul celor doi domni, corespondență publicată de chiar fiii dumnealor este edificatoare.
Dumnealor pur și simplu urau Textul Primit.
Este cauza pentru care au utilizat manuscrise evident corupte pentru traducerea domniilor lor.
Au ridicat în slăvi vechimea documentelor, fără să dorească să ia în considerare niciun alt argument.
Din această traducere aduceți dumneavoastră argumentele cu versetele modificate.
Aș vrea astăzi să vă prezint un alt profesor de la Cambridge (fost profesor și la Oxford), pe numele său Clive Staples Lewis.
Puteți găsi informații despre dumnealui din belșug pe internet.
În cartea Creștinismul redus la esențe, publicată de Societatea Misionară Română în 1987, la paginile 37 și 38 veți găsi gândurile urmatoare :
„În mijlocul acestor evrei apare dintr-o dată un om care vorbește de parcă El ar fi Dumnezeu. El are pretenția că poate ierta păcatele. El spune că a existat dintotdeauna. El spune că va veni să judece lumea la sfârșitul vremii. Trebuie să clarificăm câteva lucruri. […]. Mă refer la afirmația că El iartă păcatele : orice păcate.
Afară da cazul că vorbitorul este Dumnezeu, lucrul acesta este atât de fără noimă încât este hilar. Noi putem înțelege modul în care un om iartă jignirile care i-au fost aduse lui. Mă calci pe bătătură și eu te iert; îmi furi banii și eu te iert. Dar ce am putea crede despre un om care, fără să fie el însuși jefuit sau călcat pe bătătură, spune că te-a iertat pentru că i-ai călcat pe alții pe bătătură sau pentru că le-ai furat banii ? […] tocmai acesta este lucrul pe care l-a făcut Isus. […] El nu a ezitat să se poarte de parcă ar fi fost partea cea mai preocupată, persoana care a fost ofensată w în toate ofensele. Lucrul acesta are sens numai dacă El a fost cu adevărat Dumnezeu ale cărui legi au fost călcate și a cărui dragoste a fost rănită în orice păcat.”
Vă recomand și această carte, frate Ionică și vă doresc binecuvântarea Domnului Isus Hristos peste dumneavoastră și familia dumneavoastră.
Frate John,
Inainte sa abordez subiectul Trinitarianismului si Unitarianismului mai pe larg, as vrea sa va raspund cu o contraintrebare. Desigur, ca un bun crestin ce sunteti, ati citit cu siguranta cartea Esterei. Ati intalnit unedeva in cuprinsul cartii Numele lui Dumnezeu ? Eu nu am intalnit Numele Sau, ci doar actiunile Sale in favoarea poporului Sau. Dupa logica intrebarii dv., daca Numele lui Dumnezeu nu este amintit in cartea Esterei, ar trebui sa neg existenta lui Dumnezeu ?
Revenind la textele din Apocalipsa 22, 3-5, versetul 3 ne vorbeste despre Dumnezeu si Mielul, iar in versetul 4 ni se spune ca „ei ( cei mantuiti ) vor vedea Fatza Lui”. A cui Fatza o vor vedea cei mantuiti ? Veti spune ca a lui Dumnezeu, pentru ca Ioan foloseste singularul ( „Fatza Lui” ). Daca versetul 4 nu ne specifica faptul ca cei mantuiti vor vedea si Fatza Mielului, inseamna, dupa logica dv., ca Mielul ( adica Fiul lui Dumnezeu ) nu exista ?
Voi reveni in viitor, cu ajutorul Duhului Sfant, asupra acestui subiect atat de controversat in crestinismul din toate timpurile.
Cu stima,
Lori B.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionel.
Frate, discuțiile încurcate nu folosesc nimănui.
Așa cum puteți constata tocmai ce postam ceva pentru fratele Ionică și dumneavoastră ați intervenit pe un alt subiect.
Ce-i drept și domnia sa a procedat identic când discutam cu dumneavoastră.
Acest mod de a dialoga nu aduce nimic bun, doar confuzie.
El se practică cu mult succes în lumea politică, dar noi suntem creștini, frate.
Acum, vă propun să aveți răbdare. Cu fratele Ionică voi atinge cu siguranță și subiectul „Duhul Sfânt”.
Avem amândoi răbdare până răspunde fratele Ionică și o să găsiți în dialogul nostru răspunsul care vă interesează.
Până atunci, vă doresc binecuvântarea Domnului Isus Hristos peste dumneavoastră și familia dumneavoastră.
Frate Lori te rog si pe tine sa citesti Ap,22 vers 3,4,5. Si te rog explica de ce nu intilnim Duhul Sfint in VESNICIE? Si inca un lucru te rog citeste toata Apocalipsa si spunem unde intilnesti Duhul Sfint in lucrarile din Apocalipsa. Dumnezeu sa te binecuvinteze.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionică.
Este ultima mea postare pe ziua de azi.
Reiau ideea : deci dacă textul vechi găsit în Biblioteca Vaticanului, ar fi adevăratul text al Noului Testament, ar fi trebuit ca și alte biserici să-l poată raporta ca fiind în posesia lor. Or așa dovadă lipsește.
Iar textul manuscrisului este doar vechi, nu și bun.
Fac mențiunea că Textul Primit a condus la traducerea King James, în timp ce familia nr. 2 a produs traducerea iezuită Douay.
Am să scriu acum și despre a treia familie de manuscrise, abia la sfârșit voi face o scurtă incursiune în istorie, pentru a vedea proveniența acestor manuscrise vechi și diferite de Textul Primit.
Așa încât, putem spune că a treia familie de manuscrise vechi, chiar cele mai vechi dintre toate manuscrisele cercetate de specialiști până acum apare în primplan în anul 1844, an cu anumite semnificații în mintea mea.
În acel an C. Tischendorf descoperă la mănăstirea Sf. Ecaterina, de pe muntele Sinai, textul Aleph.
Aleph este textul principal al acestei familii de manuscrise, ce cuprinde : Papyrus 75 datat cca an 200 d.D.H., Papyrus 66 datat cca an 200 d.D.H., Codex B datat sec. IV și Codex Aleph datat sec. IV.
Ca și în cazul manuscriselor din familia de la Vatican și Aleph-ului îi lipsesc martorii.
Trebuie să știți că înșiși adversarii Textului Primit recunosc că din 1000 de manuscrise vechi, 995 sunt din familia Textului Primit. Acesta e raportul.
Ce explicație există însă pentru faptul că aceste texte au fost totuși scrise ?
Istoria ne spune că împăratul Constantin, în dorința sa de a avea un imperiu unitar a poruncit în 331 d.D.H. realizarea unei Biblii ecumenice.
Cel ce a primit însărcinarea este Eusebiu, un urmaș al lui Origen.
Las în sarcina dumneavoastră să vă informați cine a fost și ce a crezut Origen, dar mai ales la ce concluzii au ajuns urmașii săi.
Eusebiu realizează ce i s-a cerut folosind cunoștințele gnostice pe care le avea și realizează în opinia sa un text biblic ce putea fi acceptat atât de creștini cât și de păgâni.
N-a fost să fie. Textului său i s-a reproșat că provine din manuscrise „corupte” adică modificate și a fost respins de Biserica acelui timp.
Se cunoaște că el a produs cca. 50 de copii care au ajuns în biblioteci particulare, în special la Roma și la Alexandria.
Textul lui Eusebiu era unul pe care azi l-am numi arian. Păgânii se împiedicau de afirmațiile tari ale Mântuitorului nostru drag, ca de pildă „Eu sunt calea, adevărul și viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine”. Și atunci El trebuia coborât la statutul de creatură, ca să-I poată fi găsit un corespondent în religiile păgâne și astfel foștii idolatrii, fără pocăință, să intre în rândurile bisericii creștine.
Mai trebuie cântărite anumite fapte.
C. Tischendorf a descoperit Aleph-ul în coșul cu lemnele de foc. Cercetătorii s-au întrebat de ce călugării ar fi ars un document așa vechi.
Ceea ce au descoperit a fost că manuscrisul prezintă multe ștersaturi, în unele locuri s-a apreciat că s-a șters și scris iar de circa 70 de ori.
Concluzia este că acei călugări doreau să ardă un rebut.
Totuși astăzi, acest manuscris împreună cu textul de la Vatican formează baza pentru Traducerea lumii noi a martorilor lui YHWH, iar acești oameni de bună credință cred că apără adevărul.
Vă îndemn frate Ionică, să descărcati de pe internet lucrarile „The life and letters of B.F. Westcott” și „The life and letters of J. Hort”
publicate de chiar fiii acestora.
O să găsiți informații interesante legate de preocuparea pentru studiul fantomelor a celor doi, de simpatii pentru învățături catolice, de admirația fățișă a dlui Hort pentru Darwin și lucrările lui și altele.
Cu toate acestea unul a devenit episcop de Durham, iar celălalt profesor de teologie la Cambridge. (!!!)
Ar mai fi multe de scris, dar nu vreau să abuzez de bunăvoința fratelui Balogh.
Să rămânem la Cornilescu, fiind pe textul bun și dacă doriți putem analiza mai departe pe ce criterii este Domnul Isus Hristos Dumnezeu adevărat, iar Duhul Sfânt tot asemenea.
Te rog citeste ultimul mesaj al meu.
Pacea Domnului Isus sa fie cu tine frate Ionica.Am o rugaminte daca vrei sa citesti in Ap,22 cu vers,3,4,5. Intrebarea mea este de ce nu avem si Duhul Sfint pe un scaun de domnie in vesnici daca este persoana ? Si inca un lucru te rog sa citesti toata Apocalipsa si sa imi scri in ce verset intilnesti pe Duhul Sfint. Astept raspuns.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionică.
Reiau : Noul Testament tradus după Textul Primit avem amândoi, frate Ionică, dacă și dumneavoastră aveți în casă o traducere Dumitru Cornilescu.
De asemenea BOR traducea Noul Testament după Textul Primit, dar au apărut de la tipografia lor și ediții cu bogate note de subsol – de tipul „cutare cuvânt, fragment de verset sau verset nu apare în manuscrisele vechi” – ceea ce înseamnă că „s-au contaminat”. Dar să nu anticipez.
În sec. XVI în plină mișcare de contrareformă din partea Bisericii Universale, apare a doua familie de manuscrise, ia ghiciți de unde ? Fix din biblioteca Vaticanului.
Familia aceasta are 5 „membri” : Vechea versiune latină datată sec. II, Latina vulgata datată sec. IV, Codex D datat sec. V/VI, Codex D2 datat sec. VI și Codex E2 datat sec. VII.
Unde-i problema ? Păi Biserica Universală tocmai avea de înfruntat reprosurile protestanților cu privire la practica clerului său în raport cu ceea ce Cuvântul descoperea.
Așa încât noua familie de manuscrise, ce diferă în anumite elemente „interesante” de Textul Primit (printre ele și versetele amintite de dumneavoastră) a fost bine primită de Biserica Universală. Acum se putea închide gura protestanților.
Mi se pare interesant de menționat că Papa Sixtus al V lea se grăbește și declară o ediție a Vulgatei latine drept infailibilă. Asta în 1546, în timpul Conciliului de la Trent (1545-1563). Dar în 1592, Papa Clement al III lea dispune o ediție mai bună și „infailibila” capătă până la 2000 de modificări.
Problema pe care o ridic (și) eu este aceasta : deși manuscrisul principal din această familie este mai vechi decât manuscrisele Textului Primit, totuși cum se face că el nu a ajuns în mâinile bisericilor naționale ?
Căci acestea toate au tradus Textul Primit.
Asta înseamnă că trebuie să privim mai adânc în istorie, ca să putem înțelege de unde a aparut un asemenea manuscris.
(Desigur putem adopta și soluția facilă de a considera că Tatăl din ceruri a ținut ascuns Adevărul de mulțimea credincioșilor timp de secole și l-a scos la iveală când îi trebuia mai tare Papei – dar asta depinde de ce fel de Tată ceresc gândim că avem).
Revin.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionică.
Așteptând să reluăm dialogul, m-am gândit că ar fi potrivit să scriu câte ceva despre manuscrisele Noului Testament, la care ați făcut referire.
Am să postez repetat, în limita timpului, din motivele amintite anterior.
Așadar, frate Ionică, studiul comparativ al textelor manuscriselor antice ce conțin Cuvântul sau alterări ale Cuvântului a fost realizat cu mulți ani în urmă.
Vă recomand cu căldură cartea „Which Bible can we trust ?” publicată de Christian Centre Press în 1982, sub semnătura a trei erudiți : Les Garrett, Frank Hultgren și David Otis Fuller.
O găsiți cu ușurință on line, în format pdf.
Unii specialiști au împărțit mulțimea manuscriselor în 3 familii. Am scris „unii” pentru că sunt păreri ce recunosc numai 2 familii.
Prima familie este formată din peste 1900 de documente ce conțin același text sau sunt foarte apropiate în exprimare. Poartă numele de Textus Receptus sau Textul Primit și este sursa oricărei traduceri a Noului Testament apărute înainte de anul 1500.
Există traduceri ale Textului Primit în toate limbile pământului, acolo unde creștinismul a pătruns.
Dintre manuscrisele ce formează Textul Primit amintesc pe acelea păstrate de biserica siriană din Antiohia – datate sec. II, pe cele păstrate de biserica Pella din Palestina -datate sec. IV, de asemenea pe cele păstrate de biserica galică din sudul Franței, de biserica din nordul Italiei, de biserica celtică din Marea Britanie, ș.a.m.d. – datate sec. IV, V și mai mult.
Revin.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionică.
Îmi cer iertare și dumneavoastră și fratelui Balogh pentru că m-am întins azi cu 3 postări, dar a fost o zi grea pentru mine.
Ca să închid comentariul despre fratele nostru diaconul Ștefan, vă rog frate Ionică să revedem împreună ultimele clipe din viața lui.
În timp ce era lovit cu pietre, fratele Ștefan, iudeu, plin de Duhul Sfânt (v. 55), cunoscător al Scripturii, face o rugăciune.
El care văzuse pe Domnul Isus Hristos stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu se adresează nu Tatălui, ci Domnului Isus, cu aceste cuvinte : „Doamne Isuse, primește duhul meu !”
Acum, vă rog să-mi spuneți dumneavoastră, ținând cont de afirmația din Eclesiastul 12:7 „… până nu se întoarce
duhul la Dumnezeu, care l-a dat.”, cine era Domnul Isus Hristos pentru fratele Ștefan ?
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionică.
Să mă explic : sunt taximetrist și scriu cu ajutorul telefonului, când nu am clienți.
Revin la ideea ultimă din postarea precedentă.
De exemplu Tatăl nostru din ceruri a născut un Fiu.
Cum ?
Ne lipsesc informații ca să putem trage concluzii.
Mai mult, în ceruri îngerii și viitorii mântuiti nu se căsătoresc. Nu au descendenți.
De ce ?
Pentru că nici nu vor putea muri.
Totuși Tata are un Fiu.
Cum ? De ce ?
Nu știm.
Vorbesc aici despre taine frate.
Revin
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionică.
Vă mulțumesc frumos pentru îndemnul dumneavoastră de a studia Scriptura, în special capitolul 7 din Faptele Apostolilor.
Eu văd în acest îndemn grija dumneavoastră pentru ca un semen să fie mântuit.
Acum, pentru discuția noastră vă propun frate aceleași reguli ca și fratelui Ionel.
Pași mici și nu abandonăm subiectul până nu-l lămurim.
Deci pentru început mă concentrez pe Fapte 7:55.
Din ceea ce ați propus dumneavoastră, eu cred totuși că e vorba de o taină.Cu privire la semnificația viziunii sale, evident. Și nu sunt romano catolic.
Argumentez :
Una la mână, nu cred că Cerul seamănă cu lumea noastră stricată, astfel încât să mă limitez la exemple cu primarul și fiul său.
(Cred că e de la sine înțeles că articolul și comentariile le cunoaștem amândoi.)
E o explicație simplistă, dacă luăm în considerare că Domnul Isus Hristos ne-a învățat că cine vrea să fie șef, trebuie să fie slugă. Nu cred că Domnul a inventat pe moment, ci a spus ceea ce Tatăl L-a învățat. Deci Cerul are unele reguli diferite de ale noastre, așa că logica noastră ar trebui să țină cont de ele, în măsura în care le cunoaștem.
Doi la mână, nu numai că Cerul are reguli diferite, dar el este locuit de duhuri. Dacă noi am cunoaște bine lumea duhurilor atunci ne-ar fi ușor să folosim logica, dar parcă ne lipsesc anumite elemente, nu ?
(N-am terminat, revin, vă rog să nu vă grăbiți cu raspunsul.)
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionel.
Vă mulțumesc frumos pentru că ați împărtășit cu cititorii acestui site credința dumneavoastră. Din nefericire fără argumente biblice care să poată fi analizate de fiecare.
În același timp, vă spun frate că nu-mi place dialogul surzilor.
Am pornit amândoi, de comun acord și in mod public, o discuție pe baza Sfintei Scripturi.
Mi-ați cerut să fac primul pas, l-am făcut. Mi-ați mulțumit pentru comunicare, apoi schimbați firul discuției pentru că așa vi se pare bine.
Dacă dumneavoastră ați fi în locul meu, ati considera toate acestea ca pe un dialog ce include respect pentru partener ?
Alegerea mea este să pun punct aici dialogului cu dumneavoastră, în primul rând pentru a nu umple spațiul acesta cu „vorbe” și în al doilea rând pentru a da un răspuns fratelui Ioniță T.
Vă doresc binecuvântarea Domnului Isus Hristos.
Pace frate Eugen.Vreau sa va spun ca nu am renuntat la discutie cu dv,dar m-am gindit ca ar fi mai bine sa vedem cat de mult il cunoastem pe Dumnezeu Tatal si apoi sa comentam de Fiul Sau. Multi crestini nu il cunosc pe Dumnezeu Tatal,si atunci vorbesc lucruri gresite si despre Fiul lui Dumnezeu cat si despre puterea lui Dumnezeu adica Duhul Sfint. Dumnezeu Tatal nu este un Dumnezeu inpartit in persoane cum cred Trinitari, El este o singura prsoana,dar Dumnezeu Tatal a impartit din puterea sa diferitelor persoane atat ceresti cat si pamintesti.Prima persoana care a primit putere de la Dumnezeu a fost Fiul Sau si apoi ingerii,apoi ucenicii Domnului Isus, apoi prorocii,apoi copii lui Dumnezeu si asa mai depaete. Pentruca Duhul Sfint este Puterea lui Dumnezeu Tatal.La sfarsit in Ap:22 cu 3,4,5, vedem clar ca Puterea lui Dumnezeu adica Duhul Sfint nu mai apare pentruca nu mai este nimic de facut totul sa sfirsit. In concluzie noi nu trebuie sa ne facem Dumnezei din persoanele care au primit Putere de la Tatal pentru a executa lucrarile Lui.Fiti binecuvintat.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionică. Mărturisesc că aș fi fost mai bucuros dacă ați fi intervenit pe tema în discuție.
Oricum argumentele dumneavoastră împotriva credinței în divinitatea Domnului Isus Hristos le citisem deja mai sus, nu era nevoie să le repetați.
Înainte de a ne ocupa de acestea am o întrebare : fratele Ionel (John) a renunțat și acum vă am pe dumneavoastră de interlocutor ?
Post script: Despre videoul final, nu sunt de acord cu lista celor cativa papi prezentati ca implinire a textului din Apocalipsa.
Frate Eugen,
Te rog sa citesti cu atentie urmatorul pasaj biblic:
Fapte 7:55. Dar Stefan, plin de duh sfant, si-a pironit ochii spre cer, a vazut slava lui Dumnezeu, si pe Ieshua stand in picioare la dreapta lui Dumnezeu;
Darby Bible Translation
But being full of [the] Holy Spirit, having fixed his eyes on heaven, he saw [the] glory of God, and Jesus standing at the right hand of God,
56. si a zis: „Iata, vad cerurile deschise, si pe Fiul omului stand in picioare la dreapta lui Dumnezeu.”
Daca Ieshua este Dumnezeu si sta la dreapta unui alt Dumnezeu, inseamna ca:
1. Ori sunt doi Dumnezei si atunci Biblia se contrazice
2. Ori este un mister inexplicabil cum sustine dogma trinitatii
3. Ori anumite texte au fost falsificate de catre adeptii ideii ca Ieshua este Dumnezeu
Te rog frumos fa-ti timp si studiaza cele de mai jos:
1 Corinteni 1:3 Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, de la Domnul Isus Christos si de la Duhul Sfant, Avocatul nostru!
Asa ar exista un salut – ca cel de sus – daca aceasta doctrina trinitara ar fi fost predata de apostoli. Noi stim din Biblie ca SINGURUL mijlocitor intre Dumnezeu si oameni, este Domnul Isus si nu o a treia persoana ipotetica. Tacerea in saluturi cu privire la o a treia persoana este destul de graitoare.
Insa aceasta doctrina trinitara are totusi cateva atuuri, deoarece Biserica Romano-Catolica a reusit sa “stilizeze” (vorba distinsului exeget catolic Mocsy Imre) anumite versete ca sa poata demonstra prin ele trinitarismul.
Cel mai faimos verset “stilizat” in acest fel este Matei 28:19, care la origini avea expresia “in numele Meu” si nu “in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh”
http://intoarcerealainceput.blogspot.ro/…/falsificarea-pe-f…
https://matchlessgod.wordpress.com/…/05/15/matei-2819-sint…/
http://bibliaantica.blogspot.ro/…/paspuns-la-intrebarea-ce-…
Un alt verset “stilizat”, menit ca sa reflecte un aspect al trinitarismului este 2Petru 1:1
Traducerile actuale redau acest verset astfel:
“Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei care au primit o credinţă la fel de preţioasă ca a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos:” Versiunea Dumitru Cornilescu (in continuare VDC)
Vedem că în acest verset Fiul lui Dunezeu este numit “Dumnezeu si Mantuitor”, însă în câteva codexuri antice, precum şi în câteva citate ale unor autori antici, în acest verset el este numit “Domn şi Mantuitor”:
“Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei care au primit o credinţă la fel de preţioasă ca a noastră, prin dreptatea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos:”
Codexurile în cauză sunt manuscrisul Sahidic Coptic de la sfârşitul secolului II, manuscrisul grecesc Codex Sinaiticus din prima parte a secolului IV, manuscrisul latin Vulgata din secolul IV şi manuscrisul Aramaic (Philoxenian Siriac) din secolul VI. Patru tari si patru limbi prin care vestea buna a patruns cel mai repede: Egiptul, Grecia, Italia si Siria. Acest fapt arata ca, din nefericire, pe alocuri anumite versete din Biblie au fost “stilizate doctrinar” ulterior scrierii lor de catre Biserica Catolica si Ortodoxa si este nevoie urgenta de “destilizarea” textelor in cauza.
A se compara cu:
“In adevar, in chipul acesta vi se va da din belsug intrare in Imparatia vesnica a Domnului si Mantuitorului nostru Isus Christos.” (2Pet.1:11) VDC
“In adevar, daca, dupa ce au scapat de intinaciunile lumii, prin cunoasterea Domnului si Mantuitorului nostru Isus Christos, se incurca iarasi si sunt biruiti de ele, starea lor de pe urma se face mai rea decat cea dintai.” (2Pet.2:20) VDC
“ca sa va fac sa va aduceti aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfintii proroci si de porunca Domnului si Mantuitorului nostru, data prin apostolii vostri.” (2Pet.3:2) VDC
“ci cresteti in harul si in cunostinta Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos. A Lui sa fie slava, acum si in ziua vesniciei. Amin.” (2Pet.3:18) VDC
Studiul comparativ al textelor manuscriselor Biblice antice, si o recenzie finala a Bibliei, trebuie sa ocupe un loc important in viata unei adunari crestine, daca vrem sa fim de doctrina apostolica si nu de doctrina catolica.
Cei ce cunosc engleza pot vedea ca 1 Ioan 5:7 si 1 Timotei 3:16 sunt deasemenea “stilizate”:
https://en.wikipedia.org/…/An_Historical_Account_of_Two_Not…
Pentru cei ce cunosc limba maghiara, a se compara diferentele dintre manuscrise si traducerea pasztorului Karoli:
http://aupv.blogspot.ro/…/ajanlo-forditasi-valtozatok-kigyu…
Pana nu avem o traducere “destilizata” de dogmele catolice, suntem cel mult biserici neo-catolice si nu apostolice, indiferent daca avem si alte doctrine ce nu converg, caci avem doctrine care mai mult ne unesc decat ne separa, si atunci suntem fiicele si nepoatele mamei si a batranei doamne Biserica Romano-Catolica.
In cele din urma vreau sa amintesc Ioan 1:1 caci in fond este “calcaiul lui Ahile” al acestei teme.
Versiunile grecesti contin “SI DUMNEZEU ERA CUVANTUL” in loc de “SI CUVANTUL ERA DUMNEZEU”, topica aceasta (ordinea cuvintelor in propozitie) fiind pastrata si in limba latina, in textul egiptean din secolul II (limba copta) apare o “stilizare” (si ‘un’ dumnezeu era cuvantul). Daca pastram forma din greaca veche este evident ca avem de a face cu o contradictie, fapt ce traducerile moderne incearca sa ascunda inversand ordinea cuvintelor in propozitie, ceea ce arata ca si acest verset este “stilizat”. Care sa fi fost redarea originala din textul autograf? Greu de spus. O ipoteza ar fi “SI CA DUMNEZEU ERA CUVANTUL” (exprimand “asemanator lui Dumnezeua era Cuvantul”), forma care a fost stilizata in doua noi directii:
“SI UN DUMNEZEU ERA CUVANTUL” respectiv “SI DUMNEZEU A FOST CUVANTUL”
Pentru cei care considera ca acest lucru ar fi fost imposibil, invit sa urmareasca acest documentar:
http://www.dailymotion.com/…/x3koz7p_capatul-unei-ere_webcam
Am fost bucuros sa aflu prin comentariile de la aceasta tema ca in biserica adventista, penticostala, etc. este prezent un vechi curent de opinie, pur monoteistic, apostolic si ma rog ca Tatal ceresc sa binecuvanteze fitilul care inca mai fumega. Invit pe frati sa ma contacteze si prin e.mail.
Iti doresc multe binecuvantari in aceasta tema,
Ionica T.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionel.
Recunosc frate că relația Tatălui cu Fiul v-am propus să o urmărim.
Dar din penultima dumneavoastră postare credeam că problema asta este rezolvată. Între Tatăl și Fiul este multă „agape” dacă-mi permiteți. Lăudat să fie Dumnezeu.
Mă bucur frate că ați scris aceste cuvinte „Si sunt de acord ca trebuie sa respectam pretentia Tatălui si a Fiului de a-I cinsti la fel”.
Apreciez că suntem pe drumul cel bun.
(„Pretenția” frate, o are numai Tatăl, așa zice versetul. Domnul Isus nu a pretins nimic, a comunicat doar cerința Tatălui.)
Acum, ca să simplificăm comunicarea noastră, vă rog să-mi permiteți să vă întreb, dacă și dumneavoastră considerați că anumite afirmații ale Domnului Isus Hristos au fost afectate de condiția întrupării Sale.
Mă refer aici la ceea ce Duhul Sfânt ne-a spus prin pana apostolului Pavel :
Filipeni 2:5-7
„Să aveți în voi gândul acesta, care era și în Hristos Isus :
El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuși n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu,
ci S-a dezbrăcat pe sine însuși și a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor.”
Vă rog doar să luați notă de afirmația din versetul 6, căci la timpul potrivit vom reveni asupra ei.
Ceea ce vreau să subliniez însă este faptul acesta : că Domnul, printre oameni a purtat un chip care nu era al Lui.
Dacă citim și versetul 8, găsim că „S-a smerit și S-a făcut ascultător …”
Asta înseamnă frate, că e bine să reflectăm mai mult înainte de a aduce în discuție afirmații ale Domnului ce par să demonstreze că e diferență mare între El și Tatăl.
Subliniez cuvântul par.
În așteptarea răspunsului dumneavoastră, vă doresc binecuvântarea Domnului Isus Hristos.
Pacea domnului Isus. Frate Eugen dv, la inceput ati acceptat sa dezbatem relatia intre Dumnezeu Tatal si Fiul si aceasta cinstire nu prea apartine de relatia Lor ci mai mult de relatia Lor cu omenirea. Si sunt de acord ca trbuie sa respectam pretentia Tatalui si a Fiului de ai cinsti la fel. Eu am citit tot contestu si am inteles cum Domnul Isus cauta sa le explice iudeilor ca Dumnezeu este Tatal Sau dar iudeii au inteles gresit ca Domnul Isus se facea deopotriva cu Dumnezeu. Atunci Domnul Isus cauta sa le explice diferenta: Ioan 5 vers19,20,21. iar in versetul 36 are o marturie mai mare. Deci iudeii nu vroiau sa accepte ca Domnul Isus este Fiul lui Dumnezeu si ca vine de la El. Asa si in ziua de astazi multi crestini nu cunosc lucrarile Domnului Isus si pentru asta il face Dumnezeu.Domnul Isus are o lucrare de stapinire si atunci este imputernicit ca Stapin si ca Dumnezeu de catre Tatal dar asta este doar pentru o vreme, cum o fost si Moise imputernicit ca Dumnezeu pentru Faraon iar dupa ce a scos poporul lui Dumnezeu a devenit slujitor a lui Dumnezeu.Har si pace
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionel.
Frate, eu n-am scris despre egalitate și putere, cum puteți constata ușor.
Eu v-am indicat numai că Tatăl nostru din ceruri cere pentru Fiul Său același fel de cinstire ca pentru Sine.
Și o cere frate și de la mine și de la dumneavoastră.
Părerea mea este că frații unitarieni își asumă riscuri considerabile, și folosesc un cuvânt mic, nu vreau să sperii pe nimeni, alegând strategia struțului atunci când e vorba de voia descoperită a Tatălui ceresc.
Tata, din câte cunosc eu, nu stă la discuții cu oamenii, dacă merită sau nu Fiul Său să fie cinstit ca Dumnezeu.
Că e sau nu Fiul egal în putere cu Sine.
Sau că va veni o vreme când Fiul se va supune Tatălui.
(Să fim noi mântuiti și când o veni vremea aceea, vom împlini voia Tatălui nostru. Dar până atunci trebuie să ne supunem voii Sale din timpul acesta.)
Domnul Isus Hristos ne spune clar că Tata vrea ca El, Mântuitorul nostru, Stăpânul nostru iubit, să fie cinstit ca Dumnezeu. Căci asta este Tata. Dumnezeu.
Frate drag, dacă dumneavoastră alegeți să nu ascultați de ceea ce Tata cere, atunci eu mă retrag din discuția aceasta.
Sper însă din tot sufletul meu că vă veți revizui poziția și vom continua să studiem împreună.
Orice veți alege, frate, dacă îmi spuneți numele dumneavoastră, veți fi amintit în rugăciunile mele.
Domnul Isus Hristos să vă binecuvânteze pe dumneavoastră și familia dumneavoastră.
Pace frate Eugen. Va multumesc pentruca imi raspundeti si sper ca o veti face si in continuarie. Despre relatia Tatal -Fiul din aceste versete 22,23 Domnul Isus vrea sa ne arate cat de mult il iubeste Tatal si cat de mult al iubeste Domnul Isus pe Tatal, pentru asta Ei nu accepta cinstirea diferita datorita iubiri si dragostei unul fata de celalalt. Dar asta nu inseamna ca in toate Ei sunt la fel sau egali.Cat despre putere putem analiza si vom vedea diferenta dar ma opresc aici. Fi binecuvintat.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionel.
Vă propun să începem studiul nostru despre relația Tatăl – Fiul, chiar de la versetele pe care le-am amintit deja, Ioan 5:22,23.
Eu înțeleg de aici că Tatăl a dat judecata Fiului pentru ca Acesta să fie onorat ca Dumnezeu. Nici mai mare, dar nici mai mic. Căci Tatăl este Dumnezeu.
De asemenea înțeleg că cine „onorează” pe Fiul altfel, de pildă ca pe cineva mai mic decât Dumnezeu, dezonoreaza pe Tatăl. Relația pe care o dezvăluie aceste 2 versete este de tipul identificare a Tatălui cu Fiul.
Considerați, frate, că putem fi de acord până aici ?
Domnul Isus Hristos să vă binecuvânteze pe dumneavoastră și familia dumneavoastră.
Pace frate Eugen. Vreau sa va spun ca sunt de acord cu propunerea dv,cat despre a primi lumina din partea Duhului Sfint ma rog sa fiu calauzit ,asa ca puteti face primul pas. Va multumesc pentru raspuns.
Va salut cu multa pace si dragoste frateasca, frate Eugen,
Asa cum am specificat intr-un comentariu anterior, blogul este deschis discutiilor pe diferite teme biblice. Deci oricine doreste sa-si argumenteze crezul biblic, intr-un spirit deschis si tolerant, respectand constiinta altora care nu au aceleasi convingeri, este liber sa o faca. Au fost cateva mesaje private, care nu ii interesau pe alti cititori, pe care le-am sters. De asemenea am sters acele comentarii care contineau injurii.
Asadar, stiindu-va un om sensibil si cu respect fatza de alte credinte, nu trebuie sa-mi cereti permisiunea sa adaugati comentariile dv. Mai mult decat atat, ma bucur de ajutorul dv., caci eu am unele studii si proiecte pe care doresc sa le continui cu ajutorul Domnului, iar timpul imi este masurat.
Cu stima si dragoste frateasca,
Lori B.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Lori.
Vă rog să mă iertati, ar fi trebuit, pentru început, să vă cer dumneavoastră permisiunea pentru a posta aici ceea ce am sugerat mai sus.
O fac acum și aștept răspunsul dumneavoastră.
Domnul Isus Hristos să vă binecuvânteze, frate, alături de familia dumneavoastră dragă.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionel.
Așa cum probabil ați realizat sunt creștin azș, dar e folositor să știți că primele studii biblice din viața mea le-am făcut alături de un frate dintre martorii lui Iehova (Iahwe), lăudat să fie Numele Dumnezeului nostru.
Nu am devenit membru al martorilor lui Iehova pentru că rugăciunea mea constantă din acel timp (1992-1997) era să găsesc adevărata biserică a Domnului Isus Hristos.
Astfel am devenit azș, și nu pentru că aș fi avut atunci capacitatea de a discerne între doctrinele diverselor biserici crestine, ci pur și simplu ca răspuns la rugăciune.
Acum, despre Trinitate ar fi atât de multe de spus încât nu cred că am timpul necesar să acopăr tot subiectul într-o singură postare.
Sunt interesat să împărtășesc cu dumneavoastră nu numai ce cred eu, ci mai ales DE CE cred astfel, ca să evităm discuțiile inutile consumatoare de timp și energie.
Ceea ce vă propun însă este să analizăm împreună, pentru început, relația dintre Dumnezeu Tatăl nostru și Domnul Isus Hristos, Mântuitorul nostru.
Dacă, prin harul Domnului, ne înțelegem cu privire la subiect, vom păși mai departe spre relația Tatăl-Fiul-Duhul Sfânt.
Dacă nu, atunci discuția noastră se va incheia, fără resentimente cel puțin din partea mea.
Vă mai propun încă 2 lucruri : fiecare dintre noi să posteze numai după ce s-a rugat pentru lumina Duhului Sfânt, și să avansăm cu pași mici, astfel încât să evităm postările lungi, ca aceasta de pildă.
Sunteți de acord frate ?
Domnul Isus Hristos să vă binecuvânteze pe dumneavoastră și familia dumneavoastră.
Frate Eugen pentru a nu intelege gresit ce ati vrut sa spuneti prin acele doua versete,eu va rog daca vreti sa descrieti cum intelegeti TRINITATEA. Va multumesc pentru raspuns.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Ionel.
Este adevărat că Domnul Isus Hristos s-a prezentat iudeilor acelui timp, în primul rând, ca împlinitor al poruncilor Tatălui.
Totuși nu înțeleg ce găsiți neclar în versetele 22 și 23 …
Eu înțeleg limpede că Tatăl dorește ca Fiul să fie cinstit, așa cum El Însuși este cinstit.
Implicațiile acestei afirmații le puteți discerne singur.
În altă ordine de idei, cine vorbește despre Trinitate, nu vorbește despre 2 sau 3 Dumnezei, frate drag, ci de Unul singur.
Căci Fiul și Duhul Sfânt au comun cu Tatăl totul.
Mențiune : de dragul unei comunicări ca între doi frați ce nu se cunosc personal, vă rog frumos să folosiți persoana a II a plural în adresare, dacă o să vă obosiți să-mi răspundeți.
Vă mulțumesc frumos pentru înțelegere și vă doresc binecuvântarea Domnului Isus Hristos peste dumneavoastră și familia dumneavoastră.
Pacea Domnului Isus.Eu te rog sa citesti si ioan 5 cu versetul 26 si 36 de fapt de la vers 17 pina la 47 si iti vei da seama ca doi dumnezei nu descriu asa daca ar fi egali. In tot discursul Domnului Isus ne arata ca El este un fiu ascultator si cauta sa ai faca pe iudei sa inteleaga si sa creada ca El a venit de la Tatal si ca El este fiul lui Dumnezeu si iudei nu au vrut sa accepte.Tot asa si trinitari nu vreu sa accepte pe Domnul Isus doar ca fiul lui Dumnezeu, pentruca nu este suficent ei al vrea ca Dumnezeu ce nu este corect.Asa cum iudei nu au accepta pe Domnul Isus ca fiul lui Dumnezeu tot asa si trinitari nu vreu sa accepte ca Domnul isus nu este Dumnezeu.
Pace si har frate Remus,
Nu ar fi potrivit sa raspund intrebarilor tale fara acordul fratelui Lori Balogh. Mai bine cauta-ma in particular (bibliaantica@yahoo.com)
Fii binecuvantat!
Domnule Lori eu nu am scris mesaje particulare,doar am pus niste intrbari fratelui Ionica pentru a sti cu cine stau de vorba,si pentru a sti virsta pentruca virsta are un respect daca il cunoasteti.Dar interesul meu este sa aduc adevarul biblic prin cuvintul lui Dumnezeu nu cu falsuri. Fii binecuvintat de Dumnezeu.
Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inimile dumneavoastră.
Ioan 5:22,23
„Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului, pentru ca toți să cinstească pe Fiul cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu cinstește pe Fiul, nu cinstește pe Tatăl care L-a trimis.”
Pace si har tuturor,
Pentru fratele Balogh: inteleg doleanta dvs. si sunt de acord. Pentru orice alta informatie cei ce doresc ma pot contacta pe bibliaantica@yahoo.com.
Multa sanatate!
Frate Balogh ,eu nu cred ca am postat mesaje private care nu sunt de interes public si care nu aduc argumente in favoarea crezului meu. Nici nu cred ca am : atacat ,denigrat sau acuzat pe cineva . Daca am facut aceste lucruri imi cer iertare .Totusi as vrea sa-mi permiteti sa-l intreb pe fratele Ionica daca dinsul scrie pe ,,Calea crestina” si daca a facut parte dintre cei ce au facut traducerea SSC (Scripturile Calea Crestina)
Stimati frati Ionica, John, Remus si alti unitarieni,
Va rog respectuos sa nu mai postati pe acest blog mesaje private, care nu sunt de interes public si care nu aduc lamuriri si argumente biblice in favoarea crezului dv. Blogul este deschis dezbaterilor pe teme biblice, nu acuzatiilor, atacurilor sau denigrarii unor crestini care nu cred ca dv. In speranta ca veti intelege doleanta mea, va salut cu har si pace de la Domnul Iisus.
Cu stima,
Lori B.
Istoria ne spune adevarul. Trinitarienii au ars pe rug, au omorit,au batut,au spinzurat,pe aceia care nu vroiau sa creda ca ei, daca ne vom opune mai multi si in vremea aceasta vom pati la fel. Cautati in istoria crestinismului si veti vedea ce fel de crestini au fost martirizati. Har si pace.
1 Corinteni 1:3 Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, de la Domnul Isus Christos si de la Duhul Sfant, Avocatul nostru!
Dragi frati,
Multumesc frate Lori Balogh de accept si de sfatul intelept.
Asa ar exista un salut – ca cel de sus – daca aceasta doctrina trinitara ar fi fost predata de apostoli. Noi stim din Biblie ca SINGURUL mijlocitor intre Dumnezeu si oameni, este Domnul Isus si nu o a treia persoana ipotetica. Tacerea in saluturi cu privire la o a treia persoana este destul de graitoare.
Insa aceasta doctrina trinitara are totusi cateva atuuri, deoarece Biserica Romano-Catolica a reusit sa „stilizeze” (vorba distinsului exeget catolic Mocsy Imre) anumite versete ca sa poata demonstra prin ele trinitarismul.
Cel mai faimos verset „stilizat” in acest fel este Matei 28:19, care la origini avea expresia „in numele Meu” si nu „in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh”
http://intoarcerealainceput.blogspot.ro/2014/10/falsificarea-pe-fata-lui-matei-2819.html
https://matchlessgod.wordpress.com/2011/05/15/matei-2819-sinteza/
http://bibliaantica.blogspot.ro/2015/02/paspuns-la-intrebarea-ce-opinie-aveti.html
Un alt verset „stilizat”, menit ca sa reflecte un aspect al trinitarismului este 2Petru 1:1
Traducerile actuale redau acest verset astfel:
„Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei care au primit o credinţă la fel de preţioasă ca a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos:” Versiunea Dumitru Cornilescu (in continuare VDC)
Vedem că în acest verset Fiul lui Dunezeu este numit „Dumnezeu si Mantuitor”, însă în câteva codexuri antice, precum şi în câteva citate ale unor autori antici, în acest verset el este numit „Domn şi Mantuitor”:
„Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei care au primit o credinţă la fel de preţioasă ca a noastră, prin dreptatea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos:”
Codexurile în cauză sunt manuscrisul Sahidic Coptic de la sfârşitul secolului II, manuscrisul grecesc Codex Sinaiticus din prima parte a secolului IV, manuscrisul latin Vulgata din secolul IV şi manuscrisul Aramaic (Philoxenian Siriac) din secolul VI. Patru tari si patru limbi prin care vestea buna a patruns cel mai repede: Egiptul, Grecia, Italia si Siria. Acest fapt arata ca, din nefericire, pe alocuri anumite versete din Biblie au fost „stilizate doctrinar” ulterior scrierii lor de catre Biserica Catolica si Ortodoxa si este nevoie urgenta de „destilizarea” textelor in cauza.
A se compara cu:
„In adevar, in chipul acesta vi se va da din belsug intrare in Imparatia vesnica a Domnului si Mantuitorului nostru Isus Christos.” (2Pet.1:11) VDC
„In adevar, daca, dupa ce au scapat de intinaciunile lumii, prin cunoasterea Domnului si Mantuitorului nostru Isus Christos, se incurca iarasi si sunt biruiti de ele, starea lor de pe urma se face mai rea decat cea dintai.” (2Pet.2:20) VDC
„ca sa va fac sa va aduceti aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfintii proroci si de porunca Domnului si Mantuitorului nostru, data prin apostolii vostri.” (2Pet.3:2) VDC
„ci cresteti in harul si in cunostinta Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos. A Lui sa fie slava, acum si in ziua vesniciei. Amin.” (2Pet.3:18) VDC
Studiul comparativ al textelor manuscriselor Biblice antice, si o recenzie finala a Bibliei, trebuie sa ocupe un loc important in viata unei adunari crestine, daca vrem sa fim de doctrina apostolica si nu de doctrina catolica.
Cei ce cunosc engleza pot vedea ca 1 Ioan 5:7 si 1 Timotei 3:16 sunt deasemenea „stilizate”:
https://en.wikipedia.org/wiki/An_Historical_Account_of_Two_Notable_Corruptions_of_Scripture
Pentru cei ce cunosc limba maghiara, a se compara diferentele dintre manuscrise si traducerea pasztorului Karoli:
http://aupv.blogspot.ro/2016/01/ajanlo-forditasi-valtozatok-kigyujtese.html
Pana nu avem o traducere „destilizata” de dogmele catolice, suntem cel mult biserici neo-catolice si nu apostolice, indiferent daca avem si alte doctrine ce nu converg, caci avem doctrine care mai mult ne unesc decat ne separa, si atunci suntem fiicele si nepoatele mamei si a batranei doamne Biserica Romano-Catolica.
In cele din urma vreau sa amintesc Ioan 1:1 caci in fond este „calcaiul lui Ahile” al acestei teme.
Versiunile grecesti contin „SI DUMNEZEU ERA CUVANTUL” in loc de „SI CUVANTUL ERA DUMNEZEU”, topica aceasta (ordinea cuvintelor in propozitie) fiind pastrata si in limba latina, in textul egiptean din secolul II (limba copta) apare o „stilizare” (si ‘un’ dumnezeu era cuvantul). Daca pastram forma din greaca veche este evident ca avem de a face cu o contradictie, fapt ce traducerile moderne incearca sa ascunda inversand ordinea cuvintelor in propozitie, ceea ce arata ca si acest verset este „stilizat”. Care sa fi fost redarea originala din textul autograf? Greu de spus. O ipoteza ar fi „SI CA DUMNEZEU ERA CUVANTUL” (exprimand „asemanator lui Dumnezeua era Cuvantul”), forma care a fost stilizata in doua noi directii:
„SI UN DUMNEZEU ERA CUVANTUL” respectiv „SI DUMNEZEU A FOST CUVANTUL”
Am fost bucuros sa aflu prin comentariile de la aceasta tema ca in biserica penticostala este prezent un vechi curent de opinie, pur monoteistic, apostolic si ma rog ca Tatal ceresc sa binecuvanteze fitilul care inca mai fumega. Invit pe frati sa ma contacteze si prin e.mail.
Va doresc tuturor multe binecuvantari in aceasta tema,
Ionica T.
Fiul adica Domnul Isus este nascut din Tatal ,si daca a fost nascut nu putea exista ininte de a fi nascut.El nu a existat din vesnicie El a existat din momentul nasteri.El nu este Dumnezeu ci fiul lui Dumnezeu. Va dau un exemplu pamintesc ,un om care este primar si i se naste un fiu ,fiul sau este tot primar sau este fiu de primar? Iar activitatea primarului difera de activitatea fiului de primar.
Fiul Tatalui are un inceput al existentei, sau a existat din vesnicie ? Este El un Dumnezeu adevarat, sau nu este ?
Pentru mine Domnul Isus este Fiul Tatalui din cer. Un singur Tata si un singur Fiu.
Frate John,
Pentru inceput, am o simpla intrebare catre dv.: Cine este pentru dv. Iisus Christos ?
Cu stima,
Lori B.
Frate Ionica,
Ar fi spre binele tuturor celor care urmaresc acest blog sa raspundeti oricui doriti public, pentru ca si alti cititori sa beneficieze de opiniile diferite care circula in crestinism legat de un subiect sau altul. Eu v-as putea trimite adresele de e-mail ale celor pe care doriti sa-i contactati, insa cred ca nu este corect fatza de acestia. Fara acordul dansillor, eu nu va pot da adresele respective. Asa ca va invit sa le raspundeti public, sper eu, intr-un spirit crestinesc si de toleranta.
Cu stima,
Lori B.
Domnule Lori imi pare rau ca vreti sa distrugeti adevarul adevarat. Domnul Isus Hristos sta de vorba cu ucenici si le pune urmatoarea intrbare. Cine zic oamenii ca sunt Eu, Ffiul omului?Ei au raspuns.Unii zic ca esti Ioan Botezatorul, altii Ilie,altii Ieremia,sau unul din prooroci. Domnul Isus ai intreaba din nou, dar voi le-a zis El ,cine ziceti ca sunt? Simon Petru drept raspuns i-a zis. Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu. Si mai departe Isus ai spune ferice de tine fiul lui Iona, fiindca nu crnea si singele ti-a descoperit lucrul acesta , ci Tatal meu care este in ceruri. Matei 16 verset 13 pina la18. Domnul Isus nu este Dumnezeul trinitarilor El nu se afla in teoria trinitara.
Har si pace tuturor,
As dori ca fratele Lori Balogh sa imi permita sa iau legatura daca se poate prin e.mail cu fratii Remus si John, ca sa discutam despre acest subiect (Trinitatea) in particular.
Fiti binecuvantati toti cei care il cautati in mod sincer pe Tatal nostru ceresc!
Ionica T
bibliaantica@yahoo.com
Eu va respect credinta, insa nu pot fi de acord cu ea, din numeroase motive biblice pe care le-am prezentat in articolele mele.
Cu stima,
Lori B.
As vrea sa spun ca si eu sunt penticostal, dar nu am credinta trinitara, pentruca este un fals vechi. Teologi trinitarieni au ajuns puternici datorita faptului ca oameni simpli au neglijat studierea scripturilor.Dumnezeu Tatal cunoaste cel mai bine pe om si el nu a oferit omului decit necesarul pentru al cunoaste.Domnul Isus sa prezentat cind a fost pe pamint ca fiul lui Dumnezeu nu altceva ,iar despre Duhul lui Dumnezeu, Domnul Isus a descris legatura dintre Dumnezeu Tatal. Isus Hritos fiul si omul pe pamint. Pentru asta a trimis Dumnezeu Tatal Duhul lui in noi pe pamint, pentru a forma unda de legatura cu Dimnezeu si Isus Hristos in rest sunt neadevaruri.
Eu am postat de mai multe ori anumite comentarii si m-am ferit sa amintesc din ce confesiune fac parte pentru a nu crede cineva ca ce spun este crezul confesiunii din care fac parte. De ce ? Pentruca in unele lucruri pe care le-am postat crezul meu difera de crezul Biserici din care fac parte si nu am vrut sa creez confuzie. Nu este nici un secret ,fac parte din Biserica Penticostala .Eu cred ca in fiecare confesiune crestina sunt si invataturi care ar trebui corectate.Cea ce spuneam eu inainte este ca pentru adventisti este mai usor sa se intoarca inapoi la adevarul despre un singur Dumnezeu (nu trei persoane ca fiind un singur Dumnezeu) care l-au propovaduit pionerii adventismului pentruca oameni sunt tentati de multe ori sa se intoarca inapoi la origini dar pentru noi penticostalii este mai greu de a renunta la idea de Trinitate pentruca este greu sa renunti la traditii chiar daca eu cunosc penticostali renumiti care nu cred in Trinitate. ,,Viata vesnica este aceasta : sa te cunoasca pe Tine SINGURUL Dumnezeu adevarat si pe Isus Hristos pe care l-ai trimis Tu „.
Marturisesc ca nu am inteles comentariul d-v. Eu nu stiu din ce confesiune faceti parte dv. si nu am inteles pentru cine este „mai usor sa se intoarca la adevar”.
Daca este asa pentru confesiunea din care faceti dumneavoastra parte este mai usor sa se intoarca inapoi la adevar pentruca va motiveaza atit Scriptura cit si pionerii credintei .Pentru confesiunea din care fac eu parte este mai greu pentruca in todeauna s-a crezut in Trinitate si este greu ca oamenii sa renunte la traditii. Adevarul la care ma refereream inainte este credinta ca este : un singur Dumnezeu – Tatal , un singur Fiu – Isus Hristos , un singur Duh -Duhul Tatalui si Fiului.
Da, e adevarat. Am scris despre acest lucru in articolul de la adresa: https://www.loribalogh.ro/2014/03/adventistii-de-ziua-a-saptea-biserica-adventista-de-ziua-a-saptea/
Am citit pe internet anumite comentarii a unor credinciosi adventisti in care sustineau ca pioneri care au infintat credinta adventista nu credeau in Trinitate. V-as intreba daca este adevarat acest lucru.
Frate Remus,
Nu am sters comentariul d-v, ci Word-press-ul l-a blocat pana la aprobarea mea, ca si cand ati un vizitator nou. Nici eu nu stiu de ce, mai ales ca noi comunicam de ceva timp.
Cu stima,
Lori B.
Am mai scris un comentariu dar mi l-ati sters
Eu cred ca Atanasie mai mult a incurcat lucrurile complicind crezul .Eu as sugera un crez mai simplu (pe care l-am gasit si eu pe Wikipedia ) care este cel mai vechi crez in care lucrurile sunt mult mai simple si care a fost scris la Roma in jurul anului 100 d.H care se numeste Simbolul Apostolic. Asa se pare ca ,credeau primi crestini care aveau un crez mult mai simplu.
Cred în Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, făcătorul cerului și al pământului.
Și în Isus Cristos, fiul său unul născut, domnul nostru:
Care s-a născut din Spiritul Sfânt și din Maria, Fecioara,
Care a pătimit sub Pilat din Pont, a fost răstignit, a murit și a fost îngropat, a coborât la iad,
A treia zi a înviat din morți,
S-a înălțat la ceruri,
Șade de-a dreapta Tatălui cel atotputernic,
De acolo o să vină să judece vii și morții.
Cred în Spiritul Sfânt,
Sfânta Biserică catolică, comuniunea sfinților,
Iertarea păcatelor,
Învierea cărnii, [și] viața cea veșnică.
Eu voi incheia discutia aici spunind ca daca zicem ca este un singur Dumnezeu care este Tatal ,ca este un singur Fiu , Isus Hristos si ca este un singur Duh ,Duhul Sfint este deajuns
Noi traim in interiorul Planului de Mantuire, in care Persoanele divine au roluri diferite, lasand impresia ca aceste roluri le aseaza intr-o anumita ierarhie si in privinta naturii. Insa diferenta intre Cele trei Persoane consta doar in rolurile Lor, nu si in natura Lor, in atributele Lor, in caracterul Lor, etc.
Intrebarea mea este: daca Fiul este mai mic decat Tatal, cum este Duhul Sfant in raport cu celelalte doua Persoane divine ? Este mai mic decat Fiul ? Este egal cu Fiul ? Vedeti, e destul de complicat sa admitem ca intre Persoanele divine exista diferente. In ce constau ele ? In natura lor, adica o Persoana este mai divina decat celelalte doua ? Sau o Persoana are atribute pe care celelalte nu le au ? Sau exista diferente in caracterul lor ? Sau in intentiile si planurile lor ? Daca as acepta ideea unor diferente de natura, atribute, caracter, etc. intre Peroanele divine, in mintea mea s-ar naste o multime de intrebari fara raspuns.
Cand Biblia vorbeste despre un singur Dumnezeu ( Deuteronom 6,4 ), ea ne vorbeste despre acelasi atribute divine, acelasi caracter, acelesi planuri si acelesi intentii. Chiar daca sunt trei Persoane diferite.
Nu vreau sa insist asupra acestui subiect, caci in cele din urma este o taina care apartine Divinitatii si trebuie sa ne apropiem cu respect de ea. Ca si Moise in fatza rugului aprins: „Scoate-ti incaltamintea din picioare, caci locul pe care calci este un pamant sfant !” ( Exodul 3, 5 )
Cu stima,
Lori B.
Da, dar textele din Efeseni si Apocalipsa in care Tatal este numit ,,DUMNEZEUL LUI ISUS se refera la Isus nu in perioada intrupari ci la perioada de dupa inaltarea si incununarea sa. Referitor la faptul ca la sfirsitul istoriei nu se va face deosebire intre Tatal si Fiul nu as fi asa sigur caci Pavel zice in 1 Cor.15 asa ,,cind toate lucrurile ii vor fi supuse atunci chiar si Fiul se va supune Celui ce i-a supus toate lucrurile pentruca Dumnezeu sa fie totul in toti”iar referitor la Apoc cap 5 eu as vedea sfirsitul istoriei in vers.14 nu 13. In adevar vers.13 vorbeste de faptul ca in finalul istoriei orce faptura se va inchina Tatalui si Mielului dar apoi textul se incheie in vers.14 unde inchinarea se aduce numai Celui ce este viu in vecii vecilor si care conform cap.4:9,10 este Tatal. Totusi cap 11:15 si 22:3 arata ca si Fiul va imparati in vecii vecilor.
Problema ridicata de d-v, frate Talpos, este intr-adevar foarte delicata.
Cu toate acestea, eu cred ca exista o rezolvare rezonabila pentru capacitatile noastre limitate de intelegere. Iata cum inteleg eu ( cel putin la ora actuala ) acest subiect:
– Planul de Mantuire a fost alcatuit candva in vesnicie, dupa cum scrie Pavel in Efeseni 1,9; 3,10.11. Este evident ca acest Plan are un inceput. In cadrul acestuia, cele trei Persoane ale Dumnezeirii Si-au luat fiecare un rol bine determinat: Tatal trebuia sa supravegheze desfasurarea Planului; Fiul trebuia sa se intrupeze, sa faca ispasirea pacatelor prin sangele Sau si sa mijloceasca pentru pacatosi; iar Duhul Sfant trebuia sa lucreze la inima omului pacatos, lucrand pocainta si sfintirea. Aceste roluri diferite implica in sine o ierarhie, Tatal fiind mai mare in rol decat Fiul si Duhul Sfant. Inainte insa de intocmirea Planului de Mantuire, aceste roluri nu existau, cele trei Persoane fiind egale in natura, scopuri, caracter, atribute, etc.
– Toate textele in care Fiul vorbeste despre Tatal ca fiind Unul mai mare decat El, trebuie intelese in contextul in care El se intrupase si era nu doar Dumnezeu, ci si om.
– Filipeni 2, 6-11 ne spune ca Domnul Iisus „n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, ci S-a dezbracat pe Sine Insusi…” prin intrupare, pentru a duce la bun sfarsit Planul de Mantuire. Asadar Pavel, folosind expresia „deopotriva cu Dumnezeu” in dreptul lui Iisus,Il considera pe Fiul egalul Tatalui.
– In inchinarea pe care toate fiintele din Univers o vor aduce lui Dumnezeu la sfarsitul istoriei pacatului, nu se va face deosebire intre Tatal si Fiul ( numit Mielul ): „A Celui ce sade pe scaunul de domnie si a Mielului sa fie lauda, cinstea, slava si stapnirea in vecii vecilor !” ( Apocalipsa 5, 13 ).
– Daca mergem pe ideea ca Tatal si Fiul nu au fost egali inainte de intocmirea Planului de Mantuire, si nu vor fi egali nici dupa incheierea Planului de Mantuire, ajungem intr-un impas teologic, cel in care se afla martorii lui Iehova, care cred in existenta a doi Dumnezei: Unul mai mare – Tatal, si Unul mai mic – Fiul. In cazul acesta crestinismul nu mai este monoteist, ci politeist.
Am prezentat in fuga doar cateva motive pentru care eu cred intr-un Dumnezeu triunic, care S-a revelat pe Sine in cele trei Persoane egale in caracter, natura, atribute, intentii si planuri.
Sunt constient ca sunt un om prea limitat pentru a intelege taina naturii divine, dar aceasta este intelegerea mea actuala. In viata viitoare, daca Dumnezeu ma va gasi vrednic sa traiesc in prezenta Sa, poate voi intelege mai mult.
Cu stima,
Lori B.
Dumneavoastra cind folositi de exemplu in rugaciunile dumneavoastra expresia ,,Dumnezeul meu”(caci cred ca o folositi) va ginditi la cineva egal cu dumneavoastra sau mult superior ? Va marturisesc ca eu atunci cind ii spun lui Dumnezeu ,,Dumnezeul meu” ma gindesc la o fiinta mult superioara mie .Intrebarea este :Cind Scriptura marturiseste despre Tatal ca este DUMNEZEUL LUI ISUS ,ce credeti ca vrea sa zica :Este egal Tatal cu Isus sau daca Tatal este DUMNEZEUL LUI ISUS este mai mare ca Fiul ? Exista mai multe texte care il numesc pe Tatal DUMNEZEUL LUI ISUS. De exemplu:
– inainte de inviere la cruce Isus zice: ,,DUMNEZEUL MEU ,DUMNEZEUL MEU pentru ce mai parasit”
– dupa inviere : ,,inca nu m-am suit la Tatal meu si la Tatal vostru , la DUMNEZEUL MEU si Dumnezeul vostru”
– dupa inaltare la cer si incununarea lui Isus in gloria cereasca – Efes 1:2 ,,DUMNEZEUL DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS ,Tatal slavei…….”
-Evrei 1:9 – Dumnezeule , DUMNEZEUL TAU te-a uns……..”
-Apoc.3:2 – ,,n-am gasit faptele tale desavirsite inaintea DUMNEZEULUI MEU ”
– Apoc. 3:12 – ,,pe ce ce va birui ,il voi face un stilp in Templul DUMNEZEULUI MEU …..Voi scrie pe el numele DUMNEZEULUI MEU si numele cetati DUMNEZEULUI MEU , Noul Ierusalim care are sa se pogoare din cer de la DUMNEZEUL MEU……”(de 4 ori in acelasi verset Isus il numeste pe Tatal ,,DUMNEZEUL MEU”)
Daca Tatal este ,,DUMNEZEUL LUI ISUS cum pot fi ei EGALI ?
–
Cel intai nascut,seavea in vedere invierea,ultimul intrat,si primul iesit dintre CEI morti,Zidirea referindu se nu la inceputul creatisi ci la invierea lui Isus larga celor adormiti,in Domnul apocalipsa 1:5
multumesc pt. lamuriri.
Desigur, ingerii existau cand a fost creata lumea noastra. Insa invitatia facuta de Creator: „sa facem…” nu putea fi facuta unor creaturi care nu aveau putere creatoare. Este un dialog in sanul Dumnezeirii, intre Persoanele divine cu aceeasi natura, aceleasi prerogative si aceeasi putere creatoare.
Cu privire a Coloseni 1,15, probabil ca va referiti la expresia „Cel intai nascut din toata zidirea”. Aici nu este vorba de nastere in sens cronologic, ci de pozitia si demnitatea pe care o avea intaiul nascut in familiile din vechime. Iisus este numit intai nascut datorita demnitatii Sale, nu pentru ca ar fi avut un inceput al existentei. In VT, Efraim este numit si el intai nascut, desi se stie ca nu el a fost primul copil al lui Iacov.
am si aici o interbare la care nu ii gasesc raspuns,legat de vs. din geneza 1:26“ Sa facem om dupa chipul Nostru si asemanarea Noastra.” intrebarea mea este urmatoare: atunci cind Atotputernicul a rostit aceasta fraza,Serafimi, Heruvimi,Arhangheli,Ingeri, existau? este posibil ca PreaInaltul sa converseze cu Ei? multumesc. ( PS domnul Athanasie al Alexandriei afirma ca „necreat este si Fiul ” dar in Coloseni 1:15, scrie altceva.)