Apocalipsa cap. 4 – Viziunea tronului lui Dumnezeu
( cap. 4, 1- 11 )
Consideratii generale
Capitolele patru si cinci din cartea Apocalipsei reprezinta un “interludiu” intre scrisorile adresate celor sapte biserici ( cap. 2 si 3 ) si cele sapte sigilii ( peceti ), care reprezinta subiectul capitolului urmator ( cap. 6 ).
Acest “interludiu”, cuprinzand descrierea viziunii tronului lui Dumnezeu, nu este intamplator. Inainte de a intra in miezul luptei dintre bine si rau, dintre biserica lui Christos si fortele lui Antichrist ( lupta pe larg descrisa in capitolele urmatoare ), cititorul este invitat in “camera de audienta” a cerului, direct in prezenta tronului lui Dumnezeu.
De ce era nevoie de aceasta viziune ? Pentru ca fiecare credincios angajat in aceasta teribila lupta sa poata primi asigurarea ca desupra tuturor lucrurilor care se intampla pe pamant este Cineva care supravegheaza totul de pe tronul slavei Sale. Nimic nu scapa ochiului Sau veghetor, nimic nu se intampla fara aprobarea Sa. In momentele ei de incercare, biserica a avut si va avea mereu nevoie de o astfel de asigurare.
Pentru a privi evenimentele ce urmau sa se intample pe pamant dintr-o alta perspectiva, mult mai larga si mai cuprinzatoare, Ioan este rapit in cer. In capitolele care urmeaza, scenele evenimentelor care se petrec pe pamant si cele ale evenimentelor care se petrec in cer se succed cu rapiditate, ajutandu-ne sa privim evenimentele dintr-o dubla perspectiva: pamanteasca si cereasca.
Intotdeauna tronul a fost un simbol al puterii si autoritatii in diferitele culturi si civilizatii ale lumii. De la seful de trib din jungla care sade pe un scaun cioplit in lemn si impodobit cu ramuri si frunze, pana la sultanii turci care sedeau pe un tron impodobit cu aur si pietre pretioase, scaunul de domnie a reprezentat intotdeauna obiectul unei atentii deosebite. Numai in Noul Testament pot fi gasite 62 de referinte la scaunul de domnie al lui Dumnezeu, dintre care 47 se gasesc in Apocalipsa.
Viziunea tronului lui Dumnezeu poate fi analizata din patru puncte de vedere: 1) Cine se afla pe scaunul de domnie; 2) Ce se afla deasupra scaunului de domnie; 3) Ce iese din scaunul de domnie si 4) Cine se afla in jurul scaunului de domnie al lui Dumnezeu.
1) Cine se afla pe scaunul de domnie din cer
Ioan Il vede pe Dumnezeu Tatal, avand “infatisarea unei pietre de iaspis si de sardiu” ( vers. 3 ). Este demn de observat ca apostolul nu face o descriere antropomorfa a Persoanei Tatalui , asa cum se intampla in cazul descrierii Fiului lui Dumnezeu. Explicatia este legata de faptul ca doar Fiul lui Dumnezeu a luat chip de om in derularea Planului Mantuirii. Ceea ce vede Ioan in legatura cu Persoana Tatalui, aflat pe tronul Universului, este doar stralucirea luminii care Il inconjoara.
Daca in cap. 1 Ioan ne ofera detalii bogate legate de Persoana Fiului lui Dumnezeu, in cap. 4 el nu mai gaseste atat de usor termenii prin care sa-L descrie pe Cel aflat pe tron. Cele doua pietre pretioase prin care Ioan incearca sa redea stralucirea reflecata de tronul ceresc sunt iaspisul transparent si sardiul de un rosu aprins – simboluri ale curatiei si sfinteniei lui Dumnezeu.
2) Ce se afla deasupra scaunului de domnie
In cea de-a doua viziune primita de Ioan, deasupra scaunului de domnie este vazut arcuind un curcubeu, asemanat cu o alta piatra pretioasa: smaraldul. Prezenta acestui curcubeu deasupra tronului ceresc este o asigurare ca la carma Universului se afla Cineva care Isi tine legamantul, Cineva credincios cuvantului dat.
Dupa potop, curcubeul a fost dat omului ca o asigurare ca lumea nu va mai fi niciodata nimicita prin apa ( Geneza 9, 8 – 17 ), devenind de atunci un simbol al sperantei. Verdele smaraldului contrasteaza cu rosul aprins al sardiului, simbolizand mila, harul si indurarea lui Dumnezeu, in completarea dreptatii si sfinteniei Sale.
3) Ce iese din scaunul de domnie
Transportat in viziunea cereasca, Ioan vede si aude ceea ce se intampla in fatza tronului lui Dumnezeu: “Din scaunul de domnie ieseau fulgere, glasuri si tunete” ( vers. 5 ). Ca raspuns, Ioan aude corul fiintelor ceresti izbucnind intr-un imn de lauda: “Vrednic esti, Doamne si Dumnezeul nostru, sa primesti slava, cinstea si puterea, caci Tu ai facut toate lucrurile si prin voia Ta stau in fiinta si au fost facute.” ( vers. 11 ).
4) Cine se afla in jurul scaunului de domnie
Ioan vede 24 de batrani imbracati in haine albe, stand pe 24 scaune de domnie. De asemenea, in viziune apar si patru fapturi vii, avand o infatisare greu de descris pentru un om nefamiliarizat cu realitatile ceresti.
Capitolul cinci, care reda continuarea viziunii tronului lui Dumnezeu inceputa in capitolul patru, aduce in prim plan un alt Personaj aflat inaintea tronului ceresc: Mielul ce parea junghiat, singura Fiinta din Univers capabila sa deschida cartea cu cele sapte peceti din mana Tatalui. Prin simbolul Mielului este reprezentat Insusi Fiul lui Dumnezeu, Cel care S-a adus jertfa de bunavoie pentru salvarea omenirii ( Ioan 1, 29. 36; ).
Viziunea se incheie cu un imn de lauda la care participa toate fiintele din Univers, o adevarata simfonie a multumirii si recunostintei fatza de Dumnezeu si Fiul Sau.
Comentariu
Vers. 1: “Dupa aceste lucruri m-am uitat si iata ca o usa era deschisa in cer. Glasul cel dintai, pe care-l auzisem ca sunetul unei trambite si care vorbea cu mine, mi-a zis: “Suie-te aici si-ti voi arata ce are sa se intample dupa aceste lucruri.”
“Dupa aceste lucruri” – Expresia nu doreste sa ne transmita ideea ca cele vazute de Ioan in capitolul patru trebuiau sa se petreaca dupa evenimentele raportate in primele trei capitole, ci doar ca el a primit o noua viziune pe care incepe sa o relateze acum.
“O usa era deschisa in cer” – Inaintea ochilor uimiti ai profetului se deschide o noua perspectiva, un loc ceresc in care ochii sai pot patrunde pentru a se incarca cu noul mesaj pe care trebuia sa-l transmita bisericii.
Cuvantul “cer” , folosit la singular, are sensuri diferite la Ioan. Uneori “cer” inseamna resedinta lui Dumnezeu ( cap. 3, 12 ). Alteori, “cer” inseamna doar acea parte din cosmos care va fi nimicita impreuna cu pamantul ( cap. 21, 1 ). “Cer” mai poate insemna si locul in care a inceput conflictul dintre Dumnezeu si Satana ( cap. 12, 7 ).
Expresia “o usa era deschisa in cer” arata disponibilitatea lui Dumnezeu de a descoperi tainele Sale copiilor Sai de pe pamant, lucru deseori subliniat pe paginile Scripturii: “Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fara sa-Si descopere taina sa slujitorilor sai prooroci.” ( Amos 3, 7 ) Pentru credinciosul sincer care Il cauta pe Dumnezeu cu toata fiinta sa, Dumnezeu va lasa intotdeauna “o usa deschisa in cer”, o cale de apropiere de Sine, de intelegere a voiei si a planurilor Sale.
“Suie-te aici “ – Aceeasi voce care ii poruncise lui Ioan sa scrie cele vazute si auzite ( cap. 1, 10 ) il invita acum sa urce in cer pentru a urmari desfasurarea evenimentelor ce aveau sa se intample pe pamant dintr-o perspectiva cereasca, panoramica. Doar din imediata apropiere a tronului lui Dumnezeu omul poate avea adevarata perspectiva asupra istoriei de pe pamant.
Vers. 2: “Numaidecat am fost rapit in Duhul. Si iata ca in cer era pus un scaun de domnie, si pe scaunul acesta de domnie sedea Cineva.”
Pentru cei care au citit cartea profetului Daniel, este imposibil sa nu observe asemanarea izbitoare dintre descrierea scenei judecatii din Daniel 7, 9.14 si viziunea tronului lui Dumnezeu din Apocalipsa cap. 4. Desi aflati la o mare distanta de timp unul de altul ( mai bine de sase secole ), cei doi profeti au privilegiul sa priveasca aceleasi scene glorioase petrecute in preajma tronului lui Dumnezeu.
“Rapit in Duhul” – Este a doua viziune in care Ioan este “rapit”, transportat intr-o stare spirituala care il face capabil sa priveasca scenele glorioase ceresti ( prima ocazie este redata in cap. 1, 10 ). A fi “rapit in Duhul” nu inseamna a cadea intr-o stare de transa sau catalepsie. Este vorba de o stare de inaltare spirituala, in care ochii vad, urechile aud, iar mintea inregistreaza informatiile transmise de Dumnezeu.
“Un scaun de domnie” ( gr. thronos ) – In Noul Testament cuvantul “tron” este folosit de 62 de ori, iar numai in Apocalipsa el este prezent de 47 de ori.
Si alti profeti descriu scene legate de tronul lui Dumnezeu. Astfel, Isaia spune: “Am vazut pe Domnul sezand pe un scaun de domnie foarte inalt” ( Isaia 6, 1 ). Profetul Mica adauga la randul lui: “Am vazut pe Domnul pe scaunul Lui de domnie, si toata ostirea cerurilor stand langa El, la dreapta si la stanga Lui.” ( 1 Regi 22, 19 ) David, la randul lui, afirma: “Dumnezeu imparateste peste neamuri, Dumnezeu sade pe scaunul Lui de domnie cel sfant.” ( Psalmul 47, 8 )
Se crede ca scena glorioasa a tronului lui Dumnezeu a fost cea care l-a inspirat pe marele Haendel atunci cand a scris oratoriul Mesia.
“Sedea Cineva” – In contrast cu descrierea detaliata pe care o face Fiului lui Dumnezeu in capitolul 1, in capitolul patru al Apocalipsei Ioan este foarte retinut. Daca in primul caz era vorba de Fiul lui Dumnezeu care, datorita intruparii, putea fi descris in termeni pamantesti, in cazul viziunii din capitolul patru termenii de comparatie lipsesc. Ioan se exprima simplu, afirmand doar ca pe tron era o Prezenta, fara insa sa ne dea detalii.
Vers. 3: “Cel ce sedea pe el avea infatisarea unei pietre de iaspis si de sardiu; si scaunul de domnie era inconjurat cu un curcubeu ca o piatra de smarald la vedere.”
Acel “Cineva” care se afla pe tronul ceresc nu mai este descris antropomorf, ca in cazul capitolului intai al Apocalipsei. Ceea ce poate face Ioan este sa descrie doar stralucirea orbitoare reflectata de tronul ceresc.
Ideea ca tronul lui Dumnezeu este inconjurat de o lumina orbitoare este deseori subliniata in Biblie. Astfel, David afirma in Psalmul 104, 2: “Te invelesti cu lumina ca si cu o manta…”, iar Pavel Il descrie pe Dumnezeu ca locuind “intr-o lumina de care nu poti sa te apropii, pe care niciun om nu L–a vazut, nici nu-L poate vedea, si care are cinstea si puterea vesnica.” ( 1 Timotei 6, 16 )
Cele trei pietre pretioase folosite de Ioan pentru a-L descrie pe Cel care sade pe tronul ceresc sunt iaspisul, sardiul si smaraldul. Platon afirma ca acestea erau cele mai reprezentative dintre pietrele pretioase din antichitate. Ele pot fi gasite si in descrierea facuta imparatului Tirului – simbol al lui Lucifer ( Ezechiel 28, 13 ), dar si pe pieptarul marelui preot ( Exod 28, 15-21 ).
Cu privire la semnificatia celor trei pietre pretioase , comentatorii au diferite pareri. In general, se considera ca iaspisul transparent simbolizeaza curatia si sfintenia lui Dumnezeu; sardiul de un rosu aprins simbolizeaza dreptatea si judecata divina, iar smaraldul verde reprezinta mila, harul si indurarea lui Dumnezeu.
“Scaunul de domnie era inconjurat cu un curcubeu” – Nu putea exista un simbol mai desavarsit care sa vorbeasca despre credinciosia lui Dumnezeu in legamantul Sau facut cu omul.
Curcubeul, ca simbol al harului si milei lui Dumnezeu, apare in istoria mantuirii inca de la potop, cand Creatorul i-a fagaduit lui Noe ca pamantul nu va mai fi niciodata nimicit prin apa ( Geneza 9, 16.17 ). De atunci, curcubeul a devenit un simbol al sperantei. Iar cand acest simbol este asociat tronului lui Dumnezeu, cat de incurajator este sa stim ca la tronul Lui exista speranta, indurare si har pentru orice suflet omenesc care cauta mantuirea.
Vers. 4: “Imprejurul scaunului de domnie stateau douazeci si patru de scaune de domnie; si pe aceste scaune de domnie stateau douazeci si patru de batrani, imbracati in haine albe; si pe capete aveau cununi de aur.”
“Douazeci si patru de batrani” – Cine sunt cei 24 de batrani ( prezbiteri ) ? Iata un subiect care i-a preocupat pe toti comentatorii Apocalipsei. Pentru aflarea identitatii acestora, Biblia ne ofera cateva amanunte importante:
– O prima observatie care trebuie facuta este aceea ca numarul 24 este alcatuit din 12 X 2, in care 12 reprezinta numarul Imparatiei lui Dumnezeu ( 12 patriarhi, 12 apostoli, 12 temelii ale Noului Ierusalim, 12 porti ale Noului Ierusalim ). Din aceasta perspectiva, numarul 24 poate reprezenta Imparatia lui Dumnezeu din Vechiul si Noul Testament.
– De asemenea, numaru 24 pare a fi legat de numarul cetelor preotesti randuite de David pentru slujba templului. Din aceasta perspectiva, cei 24 de batrani sunt un antitip al celor 24 de cete preotesti care slujeau cu schimbul in templul din vechime ( 1 Cronici 24, 3-19 ).
– Un alt detaliu important este faptul ca cei 24 de batrani stau pe scaune de domnie, amanunt ce leaga viziunea lui Ioan de cea a lui Daniel 7,9: “M-am uitat la aceste lucruri pana cand s-au asezat niste scaune de domnie…” Cand judecata cereasca descrisa in Daniel cap. 7 incepe, scaunele de domnie aflate in jurul tronului pe care sade “Cel Imbatranit de zile” sunt deja asezate.
– Faptul ca cei 24 de batrani sunt imbracati in haine albe si au pe cap cununi ale biruintei ( stephanos – cununa biruitorilor, nu “diadema” – cununa regala ! ), reprezinta un indiciu important ca ei fac parte dintre oamenii rascumparati de pe pamant. De altfel, in imnul de lauda pe care il inalta acesti 24 de batrani apare ideea de rascumparare a oamenilor, lucru care nu apare in imnul de lauda al ingerilor si al tuturor celorlalte fiinte din Univers ( Apocalipsa 5, 9 ).
Aceasta este interpretarea cea mai plauzibila, mai ales daca o asociem cu evenimentele care au avut loc la invierea si inaltarea Domnului Christos. Cand a inviat Iisus, “mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfintilor care murisera au inviat. Ei au iesit din morminte, dupa invierea Lui, au intrat in sfanta cetate si s-au aratat multora” ( Matei 27, 52.53 ).
Apostolul Pavel face o afirmatie care vine in completare, ajutandu-ne sa intelegem ce s-a intamplat cu cei inviati cu ocazia invierii Lui Iisus: “ S-a suit sus, a luat robia roaba si a dat daruri oamenilor” ( Efeseni 4, 8 ). Traducerea engleza a Bibliei ( Revised Standard Version ) reda acest text mult mai clar: “When he ascended on high, he led a host of captives, and he gave gifts to men – Cand S-a inaltat, a luat cu El o oaste de captive si a facut daruri oamenilor” . De asemenea, traducerea franceza a Bibliei, facuta de abatele Crampon, reda textul astfel: “Etant monte sur les hauteurs, il a emmene des captives – Suindu-Se in inaltime, El a luat captivi. “
Astfel, in timp ce Matei vorbeste despre invierea celor 24 de “batrani” cu ocazia invierii Domnului Iisus, Pavel vorbeste despre inaltarea lor la cer, impreuna cu Iisus. Acesti sfinti inviati si luati la cer inainte de incheierea istoriei sunt antitipul snopului leganat adus la templu dintre primele roade in a doua zi de Paste ( Leviticul 23, 15 ). Domnul Iisus a murit in a 14-a zi ( ziua pregatirii – vinerea ) a lunii Nisan, prima luna din calendarul ebraic , si a inviat in a 16-a zi ( prima a zi a saptamanii – duminica ) a aceleiasi luni, indeplinind cu exactitate simbolurile Vechiului Testament.
Cei 24 de batrani urmau sa-L insoteasca pe Domnul Iisus, in calitate de preoti, in lucrarea de mijlocire pe care Acesta urma sa o inceapa in Sanctuarul ceresc dupa inaltarea Lui la cer. Prezenta “batranilor” alaturi de Domnul in lucrarea pe care urma sa o inceapa este implinirea unei profetii rostite de Isaia : “Caci Domnul ostirilor va imparati pe muntele Sionului si la Ierusalim, stralucind de slava in fatza batranilor Lui.” ( Isaia 24, 23 )
Alte interpretari sustin ca cei 24 de batrani reprezinta un corp de ingeri care Il asista pe Domnul Christos in lucrarea Lui, sau ca ei sunt o replica la cei 24 de zei din panteonul babilonian. Insa e greu de crezut ca Dumnezeu ar proceda in acest fel, tinand cont de atitudinea Lui categorica fatza de idolatrie. Exista si alte interpretari care sustin ca cei 24 de batrani ii reprezinta pe cei 12 patriarhi din Vechiul Testament si pe cei 12 apostoli din Noul Testament.
Insa cea mai plauzibila interpretare este cea care sustine ca cei 24 de batrani sunt oameni rascumparati de pe pamant, care au biruit in lupta cu pacatul si care il insotesc pe Domnul Iisus in lucrarea Sa. John Wesley avea aceeasi convingere cu privire la acest subiect.
Vers. 5: “Din scaunul de domnie ieseau fulgere, glasuri si tunete. Inaintea scaunului de domnie ardeau sapte lampi de foc care sunt cele sapte Duhuri ale lui Dumnezeu.”
“Fulgere, glasuri si tunete” – Sunt manifestari prin care Dumnezeu Isi manifesta prezenta. Cand Domnul a coborat pe Muntele Sinai pentru a da Legea Sa, tunetele si fulgerele anuntau prezenta Lui infricosata ( Exod 19, 16-18 ; vezi si Apocalipsa 11, 19; 16, 18; Iov 37, 4.5 ).
“Sapte lampi de foc” – Acestea sunt simbolul Duhului Sfant in plinatatea Lui, cifra sapte semnificand desavarsire, plinatatea. Uriah Smith, in “Explicarea Apocalipsei”, face legatura intre cele sapte lampi de foc din viziunea lui Ioan si sfesnicul cu sapte brate care ardea necurmat in templul din vechime.
Vers. 6: “In fatza scaunului de domnie mai este un fel de mare de sticla, asemenea cu cristalul. In mijlocul scaunului de domnie si imprejurul scaunului de domnie stau patru fapturi vii, pline cu ochi pe dinainte si pe dinapoi.”
“Mare de sticla, asemenea cu cristalul” – Ceea ce vede Ioan este greu de descris in cuvinte. De altfel, oridecateori omul care a avut privilegiul de a vedea cate ceva din slava cerului s-a confruntat cu aceeasi dificultate. Caci, spune Pavel, unul din privilegiatii carora le-a fost dat sa vada ceva din lucrurile ceresti, “lucruri pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit, asa sunt lucrurile pe care le-a pregatit Dumnezeu pentru cei ce-l iubesc.” ( 1 Corintei 2, 9 )
Viziunea data celor 70 de batrani ai lui Israel pe vremea Exodului contine un tablou asemanator: “Ei au vazut pe Dumnezeul lui Israel; sub picioarele Lui era un fel de lucrare de safir straveziu, intocmai ca cerul in curatia lui.” ( Exod 24, 10 ) Ceva asemanator a vazut si profetul Ezechiel in viziunea primita in capitolul intai al cartii sale ( Ezechiel 1, 22 ).
Marea asemanatoare sticlei ( cristalului ) nu este naturala. Este vorba doar de felul in care percepe Ioan acest element ceresc care adauga solemnitate scenei dominate de prezenta divina. “Marea de cristal” este un loc imens de adunare, aflat in fatza tronului divin, unde mantuitii din toate timpurile se vor putea reuni dupa ce istoria pacatului se va fi incheiat. Gasim aceeasi “mare de cristal” in cap. 15, 2, unde este descrisa scena reunirii celor mantuiti din toate veacurile.
“Patru fapturi vii pline cu ochi pe dinainte si pe dinapoi” – Sunt fiinte ceresti greu de imaginat pentru mintea omeneasca, obisnuita sa gandeasca doar in termenii pe care ii are la indemana pe pamant.
Faptul ca aceste fiinte au ochi pe tot corpul este un simbol al inteligentei si al atentiei lor nelimitate, al vegherii lor pentru onoarea lui Dumnezeu. Nimic nu poate scapa observarii si cunoasterii lor.
Ves. 7: “Cea dintai faptura vie seaman cu un leu; a doua seamana cu un vitel; a treia are fatza ca unui om; si a patra seaman cu un vultur care zboara.”
Cele patru fapturi vii nu sunt animale lipsite de inteligenta, ci embleme care impodobesc tronul ceresc. Am putea considera ca ele formeaza blazonul imparatesc al lui Dumnezeu. In literatura rabinica exista un comentariu asupra acestui subiect:
“ Cea mai puternica dintre pasari este vulturul; cel mai puternic dintre animalele domestice este taurul ( boul sau vitelul ); iar cel mai puternic dintre toate animalele salbatice este leul; dar cel mai puternic dintre toti este omul.”
Fiecare din cele patru fapturi vii scoate in evidenta una din trasaturile esentiale ale Domnului Christos:
Leul, ca rege al animalelor, este un simbol al puterii si majestatii, fiind gasit pe drapelele si blazoanele multor state. Leul este un animal de obicei linistit. Insa atunci cand este provocat, el devine manios, iar cuarjul lui este fara margini.
Domnul Iisus a fost comparat cu “Leul din semintia lui Iuda” ( Apocalipsa 5, 5 ) pentru ca a avut curajul sa-l infrunte pe Satana pe propriul teren, luand asupra Sa natura umana dupa patru milenii de decadere. In Osea 5, 14, Dumnezeu se compara pe Sine cu un leu neinfricat.
Vitelul ( boul, taurul ) era in Orient un simbol al rabdarii si perseverentei. Nimeni nu a dovedit mai multa rabdare si perseverenta in implinirea Planului Mantuirii ca Domnul Christos.
Omul, in calitate de “coroana” a Creatiunii, simbolizeaza intelepciunea. De observat este faptul ca , in timpul lucrarii Sale publice, Domnul Iisus se recomanda adesea ca fiind “Fiul omului”. El este Acela in care “sunt ascunse toate comorile intelepciunii si ale stiintei”, Cel “in care locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii.” ( Coloseni 2, 3.9 )
Vulturul, ca rege al vazduhului, este un simbol al repeziciunii si vegherii, impodobind drapelul multor popoare. El Il simbolizeaza pe Creatorul care vegheaza de la inaltimea cerurilor asupra implinirii planurilor Sale, “caci Domnul Isi intinde privirile peste tot pamantul ca sa sprijineasca pe aceia a caror inima este intreaga a Lui” ( 2 Cronici 16, 9 ). De asemenea, “vulturul cel mare” din Apocalipsa 12, 14 este simbolul Domnului Christos care vine in ajutorul bisericii sale persecutate.
Exista o asociere intre cele patru trasaturi esentiale ale Domnului Christos, simbolizate de aceste patru animale, si cele patru aspecte sub care este prezentat Iisus in cele patru Evanghelii. Astfel, Matei scoate in evidenta regalitatea Domnului Iisus ( leu ); Marcu evidentiaza lucrarea de slujire a Acestuia ( vitel ); Luca insista asupra faptului ca Iisus a fost Fiul omului ( om ); iar Ioan scoate in evidenta calitatea de Fiu al lui Dumnezeu al lui Iisus ( vultur ).
Vers. 8: “Fiecare din aceste fapturi vii avea cate sase aripi si erau pline cu ochi de jur imprejur si pe dinlauntru. Zi si noapte ziceau fara incetare : “Sfant, Sfant, Sfant este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine.”
Intre cele patru fiinte vazute de Ioan si cele patru fiinte care apar in viziunea lui Ezechiel din capitolul 1 exista deosebiri semnificative. In timp ce fiintele vazute de profetul Ezechiel sunt heruvimi, avand fiecare cate patru aripi si cate patru fetze, si avand rolul de a purta tronul lui Dumnezeu, in viziunea lui Ioan, cele patru fiinte vii au cate sase aripi si doar cate o singura fatza, aflandu-se in jurul tronului ceresc. Aceste patru fiinte vii descrise in viziunea lui Ioan vor avea un rol important in viziunea celor sapte peceti.
“Zi si noapte” – Expresia nu trebuie inteleasa in sensul ca in cer, la tronul lui Dumnezeu, exista alternanta dintre zi si noapte. Este vorba de o vorbire figurata care exprima ideea de continuitate. Apocalipsa cap. 22, 5 spune clar ca in cer nu exista noapte. Dumnezeu Insusi fiind “o lumina de care nu poti sa te apropii” ( 1 Timotei 6, 16 ), ne e greu sa credem ca in prezenta Lui mai poate exista intunericul noptii.
“Sfant, Sfant, Sfant este Domnul Dumnezeu” – Intreita lauda se adreseaza Sfintei Treimi si este de o asemanare izbitoare cu scena vazuta de profetul Isaia: “Am vazut pe Domnul sezand pe un scaun de domnie foarte inalt, si poalele mantiei Lui umpleau templul. Serafimii statea deasupra Lui si fiecare avea sase aripi…Strigau unul la altul si ziceau: “Sfant, Sfant, Sfant este Domnul ostirilor ! Tot pamantul este plin de marirea Lui.” ( Isaia 6, 1-3 ).
“Cel Atotputernic” ( ebr. El Shadai ) – Este unul dintre numele lui Dumnezeu care scoate in evidenta un atribut divin: atotputernicia.
“Care era, care este, care vine” – Expresia apare de mai multe ori in Apocalipsa ( cap. 1, 4. 8; 11,17 ) si scoate in evidenta un alt atribut divin: vesnicia. Daca privim expresia strict din punct de vedere gramatical, ea ar fi trebuit sa sune altfel: “care era, care este, care va fi”. De ce in locul viitorului “va fi” se foloseste de fiecare data un alt verb: “a veni”, folosit nu la viitor, ci la prezent ?
Se pare ca in aceasta expresie se ascunde un mare adevar legat de dorinta lui Dumnezeu de a fi langa fiintele pe care le-a creat. Intotdeauna Dumnezeu se recomanda ca un Dumnezeu care “vine”, care tanjeste sa fie aproape de copiii Sai. Dumnezeu “vine” intotdeauna spre noi, cautand o relatie cu fiintele create, asemenea unui tata care face orice ca sa fie mai aproape de copiii sai.
Vers. 9: “Cand aceste fapturi vii aduceau slava, cinste si multumiri Celui ce sedea pe scaunul de domnie, si care este viu in vecii vecilor…”
Spre deosebire de cei 24 de batrani care Il lauda pe Dumnezeu pentru motive concrete ( mantuirea oamenilor din orice semintie – cap. 5, 9 ), cele patru fapturi vii fac acelasi lucru, insa fara sa ni se spuna motivul laudei lor. De aici putem trage concluzia ca cei 24 de batrani si cele patru fapturi vii sunt de naturi diferite.
Vers. 10: “…Cei douazeci si patru de batrani cadeau inaintea Celui ce sedea pe scaunul de domnie si se inchinau Celui ce este viu in vecii vecilor, isi aruncau cununile inaintea scaunului de domnie si ziceau: …”
Gestul celor 24 de batrani de a arunca cununile inaintea scaunului de domnie este un gest de umilinta si recunoastere ca intregul merit al biruintei lor apartine lui Dumnezeu ( cununile lor sunt “stephanos” – cununi ale biruintei, nu “diadema” – cununi ale regalitatii ). Fara harul divin, biruinta lor nu ar fi fost posibila.
Vers. 11: “Vrednic esti Doamne si Dumnezeul nostru sa primesti slava, cinstea si puterea, caci Tu ai facut toate lucrurile si prin voia Ta stau in fiinta si au fost facute !”
Intre imnurile de lauda inaltate de cei 24 de batrani si cele patru fapturi vii exista diferente de continut. In timp ce fapturile Il lauda pe Dumnezeu pentru atributele Sale divine, cei 24 de batrani Il lauda pe Dumnezeu pentru lucrarile Sale vesnice: “Tu ai facut toate lucrurile si prin voia Ta stau in fiinta si au fost facute.”
Aceasta este prima parte a viziunii tronului lui Dumnezeu, ea incercand sa ne introduca in atmosfera care exista in gloriosul loc de unde este condus intregul Univers. Cea de-a doua parte a viziunii este redata in capitolul urmator.
Lori Balogh
“Care era, care este, care vine” – Expresia apare de mai multe ori in Apocalipsa ( cap. 1, 4. 8; 11,17 ) si scoate in evidenta un alt atribut divin: vesnicia. Daca privim expresia strict din punct de vedere gramatical, ea ar fi trebuit sa sune altfel: “care era, care este, care va fi”. De ce in locul viitorului “va fi” se foloseste de fiecare data un alt verb: “a veni”, folosit nu la viitor, ci la prezent ?
„Vine” este la prezent deorece Hristos raspunde chemarii „Vino” („Vino, Doamne”). El nu vine niciodata nechemat. Dar si El ne cheama:”Veniti la Mine toti cei osteniti”…
“Sfant, Sfant, Sfant este Domnul Dumnezeu” – Intreita lauda se adreseaza Sfintei Treimi, spuneti dvs.
Mai degraba se adreseaza Celui Care era, Care este si Care vine, adica lui Hristos, lui YHWH. De aceea cantarea este intreita, conform celor trei ipostaze ale aceluiasi Domn si Dumnezeu Iisus Hristos.
Domnul sã vã binecuvânteze,frate Lori Balogh pentru ajutorul care ni-l dati. Eu personal doar când auzeam de Apocalipsa ma înfioram si n-am îndraznit s-o citesc, dar dv. mi-aţi dat încredere ca se poate, pentru cã chiar la îneputul Apocalipsei scrie ca este o descoperire. Va multumim ca ne ajutati în a patrunde aceasta carte mai profund. Isus Cristos sa vã rasplateasca…Amin
Adevarul este Dumnezeu relevat in cartile sfinte !
Adevarul ! Am Trei Intrebari despre Adevar la care numai purtatorii de cuvant pot sa dea raspunsurile. Iata cele Trei Intrebari :
1) Ce Este Adevarul ?
2) Cum Este Adevarul ?
3) Care Este Adevarul ?
Astept Raspunsurile Adevarate !
Cu Dragoste Cereasca, Ariel Leul Lui Dumnezeu.
Ma bucur nespus de mult pentru munca pe care o depuneti, Domnul Dumnezeul Nostru Iisus Hristos sa va binecuvinteze cand va veni in Imparatia Sa. Numele Meu este Ariel si mai sant cunoscut ca fiind Leul Lui Dumnezeu, detin Taina Lui Dumnezeu precum bine sa vestit in capitolul 10 versetul 7 al apocalipsei, am fost trimis sa-i salvez pe cei alesi in timpul scurt care a mai ramas, insa pana atunci hraniti-va cu acestea:
http://www.youtube.com/watch?v=DiX5dOO9Q3Q
http://www.youtube.com/watch?v=ys8XqKK6R1A
http://www.youtube.com/watch?v=Ljr2fiNqJ6k
http://www.youtube.com/watch?v=NAqcVY8GxPg
Caci timp Nu Mai Este.
Cu Dragoste Cereasca, Ariel Leul Lui Dumnezeu.
Daca doriti si carticica, indrazniti caci pentru unul ca dumneavoastra este Imparatia Cerurilor……..
Multumesc mult pentru comentariul d-v. Va asigur ca niciodata nu am pretins si nu voi pretinde vreodata o recompensa materiala pentru ceea ce scriu, incercand sa le ofer altora din comorile adevaratei stiinte: stiinta mantuirii. Mantuitorul ne-a invatat: „Fara plata ati primit, fara plata sa dati !” Cat priveste oferta de carte, daca ati observat, ea este gratuita. Prefer sa cheltuiesc din resursele mele doar pentru ca adevarul, asa cum mi l-a descoperit Dumnezeu, sa ajunga la cat mai multi semeni de-ai mei.
Cu stima, Lori B.
Frumos, ma bucur cand vad oameni care transmit cuvantul Domnului Dumnezeului Nostru Iisus Hristos dar stau si ma intreb cati fac aceste fapte cu adevarat pentru Dumnezeu si cati dintre voi fac aceste fapte pentru bani si averi ? Unde este Adevarul? In Biblia scrisa la comanda imparatului Constantin cel Mare si modificata la fiecare schimbare politica si religioasa pentru interese si pentru a inrobi oamenii in intuneric si sa fie lipsiti de adevarul pur ? Ce inseamna sa fii purtator de cuvant ? Sa strangi cati mai multi bani in multa actorie jucata de falsii predicatori ? Eu stiu un singur lucru : Cel ce lucreaza pentru Dumnezeu nu lucreaza pentru bani ! Fapt pentru care am sa adresez cateva intrebari la care numai un purtator de cuvant poate sa raspunda:
1-De ce sa scris in Biblie ca Domnul se ruga catre Tatal in Ghetsimani cu acele cuvinte sa ia de la el paharul chinului atat timp cat EL se ruga Singur departe de Apostolii care Dormeau in somn adanc ? Cine a auzit ce se ruga si cui se ruga ? -Aberatie !!!
2-De ce sa tradus cuvintele „Eli, eli, Lama Sabahtani” in „Tata , Tata de ce mai parasit” atat timp cat nimeni nu a inteles acele cuvinte care de fapt inseamna cu totul altceva?
Eli=Vine ; Elie= Cel ce va veni ; Eliah= Vino Doamne ; Sabahtani = Odihna…….si mai multe minciuni!!! Ce ma fac eu cu voi putin credinciosilor ? Eu Ariel Leul Lui Dumnezeu Ma Jur Pe Cel Ce Este Viu In Vecii Vecilor Ca Timp Nu Mai Este !
Multumesc mult pentru incurajari. De asemenea, multumesc lui Dumnezeu pentru traficul mare pe care il are site-ul, dovada ca sunt oameni care cauta adevarul si iubesc Cuvantul lui Dumnezeu. Pentru acesti oameni fac tot ceea ce fac.
Doresc sa va incurajez pentru tot ceea ce faceti si sa va spun ca ceea ce postati este de folos.In primul rand ganditi-va ca oameni care nu au cunostinta de Cuvantul lui Dumnezeu, navigand pe net gasesc siteul dumneavoastra si isi pot pune un,, semn de intrebare.”
Eu personal studiez cartea Apocalipsa si acest comentariu mi-a fost de mare folos pentru o intelegere mai aprofundata.Va doresc multa intelepciune si multe binecuvantari din partea Celui Sfant , Celui Adevarat, Celui ce tine cheia lui David, Celui ce deschide, si nimeni nu va inchide, Celui ce inchide ,si nimeni nu va deschide.Domnul sa fie cu dumneavoastra.
e bun articolul,imi place cum gindeste autorul
Paul,
ma bucur pentru tine si pentru ca articolele de pe acest site iti sunt de folos. Mantuitorul a spus: „Daca vrea cineva sa faca voia Lui, va ajunge sa cunoasca …” ( Ioan 7,17 ). Oamenii care Il cauta cu toata sinceritatea pe Dumnezeu nu se poate sa nu-L gaseasca. Si asta pentru ca El Insusi le iese in intampinare. „Ma veti cauta si Ma veti gasi, daca Ma veti cauta cu toata inima. Ma voi lasa sa fiu gasit de voi, zice Domnul” ( Ieremia 29,13.14 )
Paul, toate articolele pe care le scriu le poti gasi pe acest site. Iti doresc sa ai mereu aceeasi sete dupa adevar si cunoasterea lui Dumnezeu. „Caci viata vesnica este aceasta : sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat si pe Iisus Christos pe care L-ai trimis Tu ” ( Ioan 17, 3 )
Daca vrei sa citesti si alte articole, scrise de alti autori, iti recomand http://www.resursebiblice.ro
pana azi nu am inteles apocalipsa asa cum trebuie.suntem in 2012 si citesc de ceva timp biblia.tot timpul m-am pierdut citind apocalipsa.felul in care o descrii si in care o explici ma ajutat sa o inteleg.de obicei cand vad un articol asemanatot trec foarte repede peste el citind ici,colo.azi chiar l-am inteles datorita tie.mi-ar place daca mi-ai trimite articole la adresa mea.dumnezeu sa-ti dea intelepciune in continuare.eu sunt doar in tanar de 27 de ani care vrea si are dorinta sa invete tot mai mult.vreau sa merg in cer……….
Multumesc pentru incurajare. Pentru mine nu este bucurie mai mare decat sa aflu ca ceea ce am postat pe acest site este de folos. Aveti liberatea sa folositi orice materiale.”Fara plata ati primit, fara plata sa dati” Matei 10,8
Va salut cu caldura!
Materialele pe care le-ati scris pe acest site/blog sunt de mare valoare. De ceva timp va urmaresc pagina cu interes, asa ca nu va opriti! Asa cum a spus si domnul X, chiar daca nu primiti feed-back, noi suntem aici, in spatele monitoarelor. Dumnezeu sa va dea putere sa continuati ceea ce ati inceput!
Cu permisiunea dumneavoastra, as dori sa folosesc unele materiale de pe acest site in prezentarile mele (in cadrul Bisericii pe care o frecventez).
O dupa-amiaza placuta!
Multumesc mult pentru aprecieri…
Daca voi primi ajutorul lui Dumnezeu asa cum l-am primit pana acum, voi continua sa scriu si sa duc la bun sfarsit proiectele incepute. Uneori am ezitari, caci nu stiu daca ceea ce postez pe site este folositor vreunui suflet. D-v m-ati incurajat si, daca doar unei singure persoane ii sunt folositoare materialele postate, merita din plin orice efort. Nu doresc altceva decat ca Bunul Dumnezeu sa fie onorat prin acest site, iar sufletele oamenilor sa gaseasca cate ceva din valorile credintei crestine.