Care este adevarata tarie a unui om?
de Viorel Dan
“… Cel tare sa nu se laude cu taria lui…” Ieremia 9: 23
• Taria unui om nu sta in latimea sau grosimea umerilor lui ci… in marimea bratelor sale cand se deschid pentru imbratisare.
• Taria unui om nu sta in profunzimea tonului sau vocal ci… in nobletea cu care foloseste cuvintele sale.
• Taria unui om nu sta in numarul mare de prieteni pe care ii are ci… in a se face cel mai bun prieten pentru copiii sai.
• Taria unui om nu sta in modul in care este respectat la serviciu ci… in felul cum este respectat si apreciat in propria lui casa.
• Taria unui om nu sta in capacitatea cu care poate lovi ci… in atentia si grija aratate in mangaierile sale.
• Taria unui om nu sta in capul lui sau in pieptul (muschii) lui ci… in inima lui.
• Taria unui om nu sta in femeile pe care le-a iubit ci… in puterea de a se dedica totalmente unei femei.
• Taria unui om nu sta in greutatea pe care o poate ridica, ci in poverile pe care le poate duce in spinare.
Dupa aceste cateva ganduri, intreaba-te si… raspunde sincer:
– Cat de tare sunt?
– Pe ce ma bazez cand afirm ca sunt tare?
– Cu ce ma voi lauda de acum ?
Greseli in publicatii
Editorul unei publicatii in care aparusera nu de mult cateva greseli, se hotari sa dea o explicatie in paginile ziarului: „Daca ati gasit in ultimele noastre numere anumite greseli sa stiti ca le-am pus intentionat acolo pentru cititorii care intotdeauna le cauta. Ne dam silinta astfel sa avem in paginile noastre cate ceva pentru fiecare.”
Pomi cu roade
Un om credincios, fiind asuprit de necredinciosi, merse intr-o zi la duhovnicul sau si i se planse, zicandu-i:
– Ce au cu mine, parinte, de nu ma lasa in pace?
Parintele, un om batran si plin de intelepciune, il lua si il duse in gradina. Acolo se aflau si pomi roditori si neroditori.
– Iata, fiul meu, ai aici pilda vietii. Crezi tu ca arunca cineva cu pietre in pomii acestia care au numai frunze? Nu, fiule, oamenii arunca cu pietre numai in pomii cu roade. Fii vesel ca te asupresc oamenii, caci asemenea pomului cu roade esti tu!
Lipsa caracter
Un tanar s-a indragostit de o fata de bani gata. Cei doi au mers la cateva intalniri pana cand fata a aflat ca el nu provenea dintr-o familie instarita. Cu toate acestea, tanarul a cerut-o in casatorie.
„Ce castigi tu intr-o luna, eu cheltui intr-o zi. Cum de ti-a trecut prin minte sa ma ceri de sotie ?”, i-a spus fata cu dispret. „Uita-ma si cauta-ti o femeie care sa isi permita sa traiasca in saracie cu tine !”
Cu inima franta, tanarul i-a urat numai bine in viata si apoi a plecat. Dupa zece ani, cei doi s-au intalnit intamplator intr-un centru comercial, iar femeia bogata l-a abordat: „M-am casatorit cu un tip care castiga 16 000 de dolari pe luna ! Puteai sa castigi mai mult ?” Femeia avea o rautatea de nedescris in voce si pe chip. Tanarul de alta data, devenit acum barbat in toata firea, continua sa suspine in sufletul sau, dar de data aceasta ii era mai mult mila de ea decat de el.
Sotul femeii se apropie de cei doi si il saluta pe tanarul indragostit. „Buna ziua ! Vad ca o cunoasteti pe sotia mea.” Se intoarse apoi spre sotie: „Draga mea, vreau sa ti-l prezint pe seful meu. El este responsabil pentru proiectul de o suta de milioane de dolari la care lucrez.” Femeia se uita la cei doi barbati nedumerita. Sotul ei se intoarse spre seful lui si continua: „Domnule Carter, am cateva idei legate de proiect pe care as vrea sa vi le prezint. Sper ca veti avea maine timp sa le discutam.” Femeia a inteles atunci ca sarantocul pe care l-a refuzat atunci este mai bogat decat sotul ei.
„Domnul Carter este un om umil pentru ca a avut o viata trista”, a inceput sa-i povesteasca sotul dupa ce au ramas asinguri. „Mi-a spus ca a iubit o femeie si a cerut-o in casatorie, dar ea l-a refuzat, pentru ca la vremea aceea nu avea bani. A muncit mult si a devenit unul dintre cei mai de succes antreprenori din America. Bine ca nu am intalnit o astfel de femeie in viata mea!”
Criza aduce coacerea caracterelor
( din cartea „Cuptoarele lui Hitler” de Olga Lengyel )
In primavara anului 1944 pleca din Cluj o garnitura de vagoane folosite la transportul vitelor, dar incarcate cu oameni. Destinatia era necunoscuta pentru cei din vagoane, insa nu si pentru soldatii si ofiterii germani care escortau trenul: lagarul de exterminare Birkenau – Auschwitz.
Intr-unul din vagoane se aflau 96 de oameni inghesuiti, impreuna cu bagajele lor. Nu aveau loc sa stea jos decat doar jumatate din ei, restul fiind siliti sa stea in picioare, in intuneric, fara mancare si apa, timp de opt zile cat a durat drumul. Oamenii din vagon erau, in general, intelectuali, iar 30 dintre ei erau copii.
La inceput, in ciuda chinului comun, toti cautau sa fie manierati, atenti si prietenosi unii cu altii. Insa timpul trece… Lipsurile sunt din ce in ce mai resimtite, iar nervii se intind si incep sa cedeze.Bolnavii si batranii incep sa se vaicareasca, copiii nu mai pot fi opriti din plans, iar cei sanatosi incep sa se certe.
Apar mici incidente, insa pe masura ce timpul trece, acestea devin din ce in ce mai grave. Nici vorba de politete, bune maniere sau altruism. Unii din pasageri mor, iar cadavrele lor raman in vagon, facand atmosfera irespirabila. Altii se imbolnavesc de scarlatina, fara posibilitatea de a fi izolati. Cineva incearca chiar sa se sinucida, iar cei care mai au putere, se lupta pentru fiecare palma de loc.
Daca un timp si-au impartit rezervele de hrana si apa, acum incep sa le ascunda, sperand sa le foloseasca singuri. Pe masura ce timpul trece, situatia devine tot mai insuportabila. Oamenii devin tot mai nervosi, agresivi si egoisti. Situatia ajunge de asa natura incat un martor ocular povesteste intr-o carte: „Ne-am pierdut cu totii chiar si cea mai mica idee de comportament uman… iar vagonul s-a transformat intr-un infern.”
In lagar: „Cineva trebuia sa aiba o forta morala extraordinara ca sa vietuiasca deasupra prapastiei naziste si sa nu se afunde in ea. Totusi am cunoscut si detinuti care au ramas credinciosi demnitatii lor umane chiar pana la sfarsitul sfarsitului lor. Nazistii au reusit sa-i ruineze fizic, dar n-au avut puterea sa-i degradeze sub aspect moral”
„In Birkenau numai fiintele umane inzestrate cu o morala exceptionala puteau ramane demne si bune.”
„Femei care fusesera oneste mame de familie, inainte incapabile de a fura un ac, acum devenisera adevarate borfase, fara a avea nici cea mai mica remuscare.”
Aplicatie: Criza finala in care va ajunge omenirea intreaga va aduce coacerea caracterelor. Doar cei care acum cauta sa aiba un caracter exceptional printr-o legatura vie cu Iisus, vor ramanea atunci buni si demni, pregatiti pentru a fi luati la cer.
Povestea misionarului paralizat care a tradus Biblia în chineză cu două degete
Timp de 25 de ani a stat paralizat într-un scaun cu rotile. Nu putea vorbi fără eforturi supraomenești și nu putea mișca decât două degete. I-a fost însă de ajuns pentru a duce la bun sfârșit o misiune incredibilă: traducerea Bibliei în limba chineză.
Povestea lui Samuel Isaac Joseph Schereschewsky are tot ce îi trebuie ca să devină un monument pentru perseverență, în ciuda celor mai crunte dificultăți. Locurile în care l-a purtat viața i-au transformat destinul într-o epopee. Una despre care se vorbește astăzi prea puțin.
Joseph Schereschewsky s-a născut într-o familie de evrei din Lituania anului 1831 și a rămas orfan de mic. A fost lăsat în grija unui frate vitreg mai înstărit, care s-a ocupat ca tânărul să primească cea mai înaltă educație, plănuind să devină rabin.
La Universitatea din Bratislava, unde studia pentru a deveni rabin a intrat prima dată în posesia unui Nou Testament, pe care l-a primit de la o societate londoneză care distribuia Cuvântul în rândul evreilor. Surprins de modul în care profețiile veterotestamentale se împlineau în viața și activitatea lui Iisus, Schereschewsky a devenit creștin.
A renunțat la școala rabinică și a mers pe jos circa 800 de kilometri pentru a ajunge în Germania. Ulterior a emigrat în America, unde a studiat teologia. La 29 de ani, a fost hirotonit în biserica St. George din New York City, de unde a fost trimis ca misionar în China.
Acolo, la două săptămâni după ce a cunoscut-o pe Susan Mary Waring, erau deja logodiți. Schereschewsky avea un dar veritabil pentru învățarea limbilor străine și era pasionat de traduceri. A învățat singur dialectul mandarin al limbii chineze, nu doar verbal, ci și în scris (lucru care presupunea învățarea unui minim de 10.000 de ideograme). Lucrul acesta l-a ajutat să traducă, de unul singur, Vechiul Testament în limba chineză. Evangheliile le-a tradus, tot el, în mongolă. Ulterior, a tradus toată Biblia în Wenli.
Impresionant la povestea lui Schereschewsky este că și-a trăit ultimii 25 de ani imobilizat într-un scaun cu rotile, însă în ciuda acestei nenorociri, spiritul lui a rămas liber. Profitând chiar și de cea mai mică resursă pe care o avea la dispoziție, cele două degete pe care le mai putea mișca, Schereschewsky a reușit să finalizeze lucrarea monumentală de traducere a Bibliei în chineză.
În tradițiile episcopală și anglicană, el este comemorat la 15 octombrie ca unul dintre cei mai mari teologi ai Orientului.
Sursa: Semnele Timpului
Fidelitate
Pentru Krickitt si Kim Carpenter divortul nu a fost o optiune. La zece saptamani dupa nunta, au fost implicati intr-un goaznic accident de masina. Krickitt a stat in coma timp de patru luni. Dupa ce si-a recapatat cunostinta, nu si-a amintit nimic din evenimentele petrecute in ultimii doi ani si nu si-a recunoscut sotul.
Cand parintii i-au spus ca era casatorita cu Kim, ea a acceptat acest fapt, desi nu simtea dragoste pentru el si nici nu-i placea de el. A ales sa ramana cu el, desi nu-si amintea de juramantul rostit la nunta. A ales sa invete sa-l iubeasca din nou, chiar daca stia ca nu avea sa fie simplu.
Dar si Kim a luat o decizie. Ii promisese sotiei lui sa ramana alaturi de ea si la bine, si la rau. Ei nu-i mai placea sa-l aiba prin preajma, dar el a facut eforturi pentru a-i recastiga iubirea. Amandoi au decis sa pastreze legamantul casatoriei.
La trei ani dupa accident, cei doi au participat la o noua ceremonie de casatorie, spre a crea noi amintiri pentru Krickitt. Acum, la aproape douazeci de ani dupa acest incident, ei au o casnicie fericita.
Lori Balogh