Dicționar biblic – Litera „H”

H

Habacuc – „A îmbrățișa”. Profet al lui Iuda, probabil din seminția lui Levi, autor al cărții care îi poartă numele.

Habor – Râu din Mesopotamia pe malurile căruia au fost deportate cele zece seminții ale israeliților (vezi 2 Împărați 17:6; 18:11).

Hadadezer – „Hadad este un ajutor”. Împărat al Țobei, în Siria (vezi 2 Samuel 8:3). A intrat în conflict cu David, care l-a înfrânt.

Hadasa – „Mirt„. Numele evreiesc al Esterei (vezi Estera 2:7). Estera era numele ei persan, însemnând „stea, astru”.

Hades – Termen grecesc însemnând locuința morților.

Hagai – „În sărbătoare”. Profet reîntors din Babilon împreună cu Zorobabel. A avut un rol în susținerea rezidirii templului.

Haldea – Denumirea inițială a Babiloniei meridionale, regiune aflată la marginea Golfului Persic.

Ham – „Clocotitor”. Cel mai tânăr fiu al lui Noe, născut după ce acesta a ajuns la vârsta de 500 de ani (vezi Geneza 5:32).

Haman – Demnitar de la curtea persană care a complotat nimicirea tuturor iudeilor aflați în Persia pe vremea împărătesei Estera (vezi Estera 7:10; 9:7‑10).

Hamor – „Măgar”. Domnitor al Sihemului (vezi Geneza 34:20) pe vremea lui Iacov și a fiilor săi.

Hananeel – „Dumnezeu a fost milostiv”. Unul dintre turnurile Ierusalimului (vezi Ieremia 31:38) aflat în apropiere de Poarta Oilor.

Hanun – „Favorizat”. Rege al amoniților care a intrat în conflict cu David în urma sfatului dat de consilierii săi (vezi 2 Samuel 10:1‑11).

Haran – „Drum”, „Caravană”. Cetate din Mesopotamia, centru comercial pe una dintre pricipalele căi de comunicație dintre Babilonia și Mediterana. Avraam a locuit o vreme în Haran (vezi Geneza 11:31,32; 12:4,5).

Havila – Regiune înconjurată de râul Pison, unul dintre brațele râului care ieșea din grădina Edenului (vezi Geneza 2:11,12). Se afla în apropiere de Babilonia și era bogată în aur, onix și bedelion (o rășină aromatică).

Hazael – „Dumnezeu a văzut”. Bărbat de la curtea regelui Siriei care l-a asasinat pe Ben-Hadad, împăratul Siriei, domnind în locul lui (vezi 2 Împărați 8:7‑15).

Hebron – Cetate din regiunea muntoasă a lui Iuda (vezi Iosua 15:48).

Hermon – „Munte sacru”. I se mai spunea „Muntele Sionului” (vezi Deuteronomul 4:48).

Heruvimi – Îngeri înaripați care îndeplinesc diferite slujbe (vezi Geneza 3:24; Exodul 25:18; 37:7‑9).

Hidechel – Vechea denumire a râului Tigru (vezi Geneza 2:14; Daniel 10:4).

Hitiți – Popor antic a cărui existență a fost mult timp negată. Au format un imperiu în Asia Mică între 1900 și 1200 î.Ch.

Hor – „Munte”. Munte aflat la hotarele Edomului și locul de îngropare al lui Aaron (vezi Deuteronomul 32:50).

Horeb – „Secetă”, „Pustie”. Munte aflat în Peninsula Sinai (vezi Exodul 31:1; 18:5).

Hulda – „Cârtiță”, „Nevăstuică”. Prorociță care trăia în Ierusalim pe vremea împăratului Iosia (vezi 2 Împărați 22:14).

Lori Balogh