Necesitatea intruparii Fiului lui Dumnezeu

Necesitatea intruparii Fiului lui Dumnezeu

Intruparea  presupunea ca Fiul lui Dumnezeu sa ia asupra Sa natura umana, nicidecum ca omul Iisus sa imbrace divinitatea. Miscarea este dinspre Dumnezeu spre om, nu invers. In Persoana lui Iisus Christos, cele doua naturi ( divina si umana ) s-au contopit intr-una singura, facand din El o fiinta unica in Univers.

Atunci cand Biblia vorbeste despre Iisus, Il descrie ca pe o singura persoana, nu doua:

“Dar cand a venit implinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau ( natura divina ) nascut din femeie ( natura umana ), nascut sub Lege.” ( Galateni 4, 4 )

“El, macar ca avea chipul lui Dumnezeu ( natura divina ), n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, ci S-a dezbracat pe Sine Insusi si a luat chip de rob, facandu-Se asemenea oamenilor ( natura umana )” ( Filipeni 2, 6.7 )

Cele doua naturi nu s-au anulat una pe cealalta, ci s-au contopit intr-un tot armonios. Fiecare natura si-a pastrat locul in acest tot.

De ce era nevoie de cele doua naturi in Persoana lui Iisus Christos ? Ce a facut ca intruparea Fiului lui Dumnezeu sa devina o necesitate in cadrul Planului de Mantuire ?

1) Divinitatea Fiului lui Dumnezeu se cerea acoperita cu natura umana pentru ca oamenii pacatosi sa poata sta in prezenta Sa fara a fi nimiciti. Din relatarile Evangheliilor aflam despre momente in care natura divina a razbatut pentru cateva clipe prin cea umana. In astfel de momente, oamenii au cazut la pamant, fara putere ( vezi Ioan 18, 4-6; Matei 17, 1-8; 21, 10-13 ).

2) Iisus trebuia sa devina Mare Preot al omenirii cazute – adevaratul Pontifex Maximus. Pentru atingerea acestui deziderat, El avea nevoie de ambele naturi. Cu natura Sa divina era legat de Tatal, iar prin natura Sa umana era legat de om. Astfel, Iisus Christos a creat o punte de legatura peste prapastia pacatului, intre divinitate si omenirea cazuta ( vezi Evrei 2, 17.18; 4, 14-16; 5, 2 )

3) Punctul culminant al Planului Mantuirii l-a constituit jertfa Fiului lui Dumnezeu. Insa, pentru a aduce aceasta jertfa, era nevoie de intrupare. Ca Dumnezeu, Iisus Christos nu putea sa moara. De aceea era nevoie ca El sa imbrace haina naturii umane in care sa Se jertfeasca pentru omenire.

4) Fiul lui Dumnezeu trebuia sa devina un model de viata pentru omenire. Pentru realizarea acestui deziderat era nevoie ca El sa devina om, sa traiasca intre oameni, sa fie ispitit ca un om, sa biruiasca cu aceeasi putere care se afla la dispozitia oricarui om.

In calitatea Sa de al doilea Adam, Iisus Christos a trebuit sa preia lupta din acel punct in care primul Adam o pierduse.

5) Intruparea Fiului lui Dumnezeu era necesara si pentru a-L putea descoperi pe Tatal intr-un mod in care sa-L intelegem, ca oameni. Caracterul lui Dumnezeu trebuia “tradus” in limbajul vietii zilnice al fiecarui om. Altfel, Dumnezeu ar fi ramas neinteles pentru o omenire cazuta in pacat si instrainata de Creatorul ei.

Doar datorita dublei Sale naturi, Iisus Christos a putut indeplini cateva functii importante in desfasurarea Planului de mantuire:

1) Creator ( Ioan 1, 1-3; Evrei 1, 1.2 )

2) Legiuitor ( Iacov 4, 12 )

3) Profet (Luca 13, 33;  Ioan 6, 14; 7, 40 )

4) Mantuitor ( Ioan 4, 42 )

5) Mijlocitor ( 1 Timotei 2, 5; Evrei 4, 14 )

6) Judecator ( Faptele apostolilor 10, 42; Ioan 5, 22 )

7) Imparat ( Apocalipsa 19, 13-16 )

8) Jertfa ( 1 Petru 1, 18-20 )

9) Pastor ( 1 Petru 2, 25; Ioan 10, 11 )

Reformatorii au vazut in Iisus Christos trei functii care necesitau ungerea:

1) Profet ( invataturile si minunile savarsite )

2) Mare Preot ( suferintele si moartea Sa )

3) Imparat ( invierea, inaltarea, proslavirea, domnia si judecata )

Este incurajator sa stim ca Iisus Christos a luat natura noastra nu doar pentru cei peste treizeci de ani de viata pe pamant, ci pentru vesnicie. In viziunile Apocalipsei, Ioan L-a vazut pe Domnul Iisus avand o infatisare omeneasca, desi trupul Sau era prosalvit. Numele de “Fiul omului” ( Apocalipsa 1, 13-16 ) pe care Ioan il foloseste atunci cand Il descrie pe Iisus in viziunea din primul capitol al Apocalipsei dovedeste ca Iisus va pastra natura umana pentru vesnicie, ca o amintire a tristei experiente a pacatului. Aceasta va fi garantia ca drama pacatului nu se va mai repeta niciodata in vesnicie.

Lori Balogh