Promisiunea venirii Mângâietorului: Ploaia timpurie și târzie a Duhului Sfânt

Promisiunea venirii Mângâietorului: Ploaia timpurie și târzie a Duhului Sfânt

     Biblia folosește un limbaj simbolic atunci când vorbește despre revărsarea Duhului Sfânt peste individ sau peste Biserică. Simbolul cel mai folosit este acela al ploii care cade peste un pământ uscat, care are nevoie de reînviorare.

Promisiunile revărsării Duhului Sfânt peste Biserică se găsesc atât în Vechiul, cât și în Noul Testament:

Ioel 2,28: „După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii și fiicele voastre vor prooroci, bătrânii voștri vor visa visuri și tinerii voștri vor avea vedenii.”

Osea 6,3: „Să cunoaștem, să căutăm să cunoaștem pe Domnul! Căci El se ivește ca zorile dimineții și va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de primăvară care udă pământul.”

Isaia 44,3: „Căci voi turna ape peste pământul însetat și râuri pe pământul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămânța ta și binecuvântarea Mea peste odraslele tale.”

Ioan 16,7: „Totuși vă spun adevărul: vă este de folos să Mă duc, căci dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi; dar dacă Mă duc, vi-L voi trimite.”

(vezi, de asemenea: Ieremia 5,24; Ioel 2,23; Zaharia 10,1; Luca 24,49)

De ce era atât de necesară promisiunea revărsării Duhului Sfânt? Deoarece prin Duhul lui Dumnezeu puteau fi împlinite toate promisiunile făcute de Mântuitorul ucenicilor Săi:

1) „Iată că Eu sunt cu voi până la sfârșitul veacului.” (Matei 28,20)

2) „Ci voi veți primi o putere când se va coborî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în Iudeea, în Samaria și până la marginile pământului.” (Fapte 1,8)

3) „Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăța toate lucrurile și vă va aduce aminte de tot ce v-am spus.” (Ioan 14,260

4) „Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul…” (Ioan 16,13)

„Duhul Sfânt era reprezentantul Domnului Christos, dar fără corp omenesc, independent, liber de așa ceva. Împiedicat de corpul omenesc, Domnul Christos nu putea să fie personal în orice loc. De aceea, era spre binele lor ca El să trimită Duhul Sfânt ca urmaș al Său pe pământ… Prin Duhul Sau, Domnul Christos era la îndemna tuturor. În felul acesta era mai aproape de ei decât dacă nu S-ar fi înălțat.” (E. G. White, „Christos Lumina Lumii, p. 568)

     „Prin Duhul Sfânt, Domnul Christos avea să locuiască în mod continuu în inimile copiilor Săi. Unirea lor cu El era mai strânsă decât atunci când era personal cu ei.” (E. G. White, „Calea către Christos”, p. 73)

Ploaia – un simbol al Duhului Sfânt

     Pentru a reda împlinirea promisiunii revărsării Duhului Sfânt, Biblia folosește simbolul ploii, ținând însă cont de anotimpurile existente în Palestina timpurilor biblice. În Orientul Apropiat existau două ploi principale: Ploaia timpurie și târzie a Duhului Sfânt

Fiind aducătoare de înviorare și viață, ploaia este un simbol perfect al efectelor revărsării Duhului Sfânt asupra omului. Iată câteva texte biblice în care această asociere între a treia Persoană a Dumnezeirii și ploaie este evidentă:

„Căci voi turna ape peste pământul însetat și râuri peste pământul uscat. Voi turna Duhul Meu peste sămânța ta și binecuvântarea Mea peste odraslele tale” (Isaia 44,3).

„După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură…” (Ioel 2,28).

„Să cunoaștem, să căutăm să cunoaștem pe Domnul. Căci El se ivește ca zorile dimineții și va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de primăvară care udă pământul” (Osea 6,3).

Autorii acestor pasaje biblice folosesc același verb „a turna” pentru a descrie atât căderea ploii necesare vieții fizice, cât și revărsarea Duhului Sfânt peste Biserică, atât de necesară vieții spirituale. Folosirea simbolului ploii în dreptul Duhului Sfânt este strâns legată de condițiile climaterice din Palestina. Pentru a fi obținută o recoltă bogată, sunt necesare două ploi importante:

1) Ploaia timpurie, care cade toamna, în lunile octombrie – noiembrie. Este o ploaie moderată, având rolul de a înmuia solul și a pregăti semințele deja semănate pentru germinare.

2) Ploaia târzie, care cade primăvara, în martie – aprilie. Este o ploaie abundentă, având rolul de a maturiza grânele, pregătindu-le pentru seceriș.

Întregul ciclu agricol depinde de cele două ploi. Este suficient ca una dintre ele să lipsească pentru ca recolta să fie compromisă total. În lipsa ploii timpurii, nu există germinare, iar ploaia târzie nu mai are niciun efect. Iar fără ploaia târzie, deși grânele sunt încolțite, ele nu pot ajunge la maturitate.

Acest simbol al ploilor timpurie și târzie este folosită în Biblie pentru a descrie cele două mari revărsări ale Duhului Sfânt, atât în viața individuală a fiecărui creștin, cât și în viața Bisericii în ansamblul ei.

Ploaia timpurie a Duhului Sfânt

     Pentru individ, Ploaia timpurie a Duhului Sfânt este primită în perioada convertirii, însă ea continuă pe tot parcursul vieții. Atunci are loc „germinarea” semințelor credinței, constând în nașterea din nou de care amintește Mântuitorul în discuția cu Nicodim (vezi Ioan cap. 3). Ploaia timpurie individuală are menirea să-l facă pe om biruitor asupra oricărui păcat, ajutându-l să dobândească un caracter tot mai asemănător cu al lui Iisus Christos.

Însă Ploaia timpurie nu este suficientă pentru pregătirea unui creștin pentru cer. El are nevoie de maturizare spirituală, de o înzestrare specială pentru slujire și de o împuternicire specială pentru misiunea de a vesti Evanghelia. Această înzestrare specială este dată prin revărsarea plinătății Duhului Sfânt în viața omului, adică prin Ploaia târzie.

Un astfel de om, în care Ploaia timpurie a condus la desăvârșirea caracterului, iar Ploaia târzie l-a maturizat pentru slujire și misiune, va fi pregătit să-L întâmpine pe Domnul Iisus la revenirea Sa și să moștenească Împărăția lui Dumnezeu.

La nivelul Bisericii, Ploaia timpurie a Duhului Sfânt a fost revărsată în Ziua Cincizecimii, aducând primele roade și continuând pe tot parcursul istoriei sale. Cât privește Ploaia târzie a Duhului Sfânt, aceasta va fi revărsată peste Biserică la sfârșitul istoriei, cu puțin timp înainte de revenirea în glorie a Mântuitorului. Ea are scopul de a înzestra Biserica cu acea putere și acele abilități de care are nevoie pentru a vesti lumii ultima solie de har, înainte ca acesta să fie închis pentru totdeauna.

Scopul, rezultatele și perioadele de timp în care cad cele două „ploi” sunt complet diferite. Din nefericire, mulți creștini fac o confuzie primejdioasă între cele două „ploi” (revărsări ale Duhului Sfânt), având așteptări nerealiste de la ele. În timp ce ei neglijează Ploaia timpurie, adică lucrarea Duhului Sfânt asupra caracterelor lor, pregătindu-i pentru viața veșnică, mulți își pun speranța în revărsarea Ploii târzii, care să le rezolve toate problemele.

Aceasta este însă o mare eroare, din nefericire având efecte veșnice pentru om. După cum ploaia târzie cade în zadar peste niște semințe neîncolțite, la fel se va întâmpla și pe plan spiritual cu aceia care n-au permis Ploii timpurii a Duhului Sfânt să le sfințească viața și să le dea biruința deplină asupra păcatului. Pentru aceștia, Ploaia târzie a Duhului Sfânt nu mai poate face nimic.

Cum s-au pregătit ucenicii pentru primirea Ploii timpurii a Duhului Sfânt

     Cartea Faptele Apostolilor răspunde la această întrebare, oferindu-ne câteva informații despre ceea ce au făcut ucenicii în zilele premergătoare Cincizecimii:

     „Atunci ei s-au întors la Ierusalim din muntele numit al Măslinilor, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum în ziua Sabatului. Când au ajuns acasă, s-au suit în odaia de sus, unde stăteau de obicei… Toți aceștia stăruiau în rugăciune și în cereri, împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Iisus și cu frații Lui” (Fapte 1,12‑14).

     „În Ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc” (Fapte 2,1).

     „După ce I s-au închinat, ei s-au întors la Ierusalim cu o mare bucurie. Și tot timpul stăteau în templu și lăudau și binecuvântau pe Dumnezeu” (Luca 24,52.53).

Citind printre rânduri, înțelegem că în acele zile care au urmat înălțării la cer a Mântuitorului și premergătoare sărbătorii Rusaliilor, ucenicii au făcut o pregătire specială:

– Au fost împreună, au discutat împreună și s-au rugat împreună, înlăturând orice diferende între ei.

– Au așteptat împlinirea făgăduinței Domnului: „Ci voi veți primi o putere când se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în Iudeea, în Samaria și până la marginile pământului” (Fapte 1,8). Așteptarea lor nu a fost pasivă, ci activă, fapt dovedit de prezența permanentă la templu, unde mărturiseau despre cele văzute.

– Ucenicii și-au umilit inimile și au trăit experiența unei adevărate pocăințe, mărturisindu-și păcatele.

– Ei simțeau povara misiunii încredințate lor de Domnul Iisus, de a duce Evanghelia până la marginile pământului.

– S-au rugat cu o seriozitate și o intensitate neegalate până atunci, pentru a primi înzestrarea necesară împlinirii misiunii.

Rezultatul? Dumnezeu a privit cu plăcere la pregătirea făcută de ucenici și, ca răspuns la rugăciunile lor stăruitoare, în ziua Cincizecimii a revărsat peste Biserica Sa Ploaia timpurie a Duhului Sfânt. Rezultatele acestei binecuvântări pot fi urmărite pe paginile cărții Faptele Apostolilor.

Scopurile Ploii timpurii a Duhului Sfânt

     Cu totul diferite de cele ale Ploii târzii, scopurile Ploii timpurii a Duhului Sfânt pot fi sintetizate în câteva idei:

1) Ploaia timpurie este dată omului pentru ca acesta să-și cunoască adevărată lui stare: slăbiciunile, defectele de caracter și păcatele făptuite conștient sau inconștient: „Și când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul, neprihănirea și judecata” (Ioan 16,8).

2) Ploaia timpurie are rolul de a ne ajuta să ne întoarcem la Dumnezeu, să ne mărturisim păcatul și să-l părăsim.

3) Ploaia timpurie ne ajută să ne predăm cu totul voinței lui Dumnezeu.

4) Ploaia timpurie ne ajută să obținem biruința deplină asupra oricărui păcat, ajungând să reflectăm pe deplin chipul lui Dumnezeu.

Sintetizând cele de mai sus, putem spune că scopul principal al Ploii timpurii acela de a-l conduce pe credincios la biruința deplină asupra păcatului, pregătindu-l pentru primirea Ploii târzii. De ce toate acestea? Pentru că Dumnezeu nu poate trimite plinătatea Duhului Sau cel Sfânt într-o inima necurată.

Ploaia târzie a Duhului Sfânt

     Ploaia târzie nu este dată pentru a ne ajuta să biruim păcatul, căci această lucrare aparține Ploii timpurii. După cum în agricultură ploaia târzie nu cade pentru a produce germinarea semințelor, ci pentru a grăbi coacerea recoltei, la fel Ploaia târzie a Duhului Sfânt va fi dată Bisericii nu pentru a produce nașterea din nou a credincioșilor, ci pentru împlinirea misiunii ei.

Ploaia târzie va cădea doar peste acei credincioși care au biruit în mod deplin orice formă de păcat, adică asupra acelora care s-au lăsat transformați de Ploaia timpurie a Duhului Sfânt.

Scopurile Ploii târzii a Duhului Sfânt

     Iată câteva scopuri urmărite de Dumnezeu prin revărsarea Ploii târzii asupra Bisericii Sale:

1) Ploaia târzie aduce poporul lui Dumnezeu la o deplină maturitate. Prin maturitate nu trebuie înțeleasă biruința deplină asupra păcatului, căci această lucrare aparține Ploii timpurii. Maturizarea spirituală constă în întărirea și statornicirea caracterului omului. Ploaia târzie nu aduce biruința asupra păcatului, ci întărește biruința deja obținută asupra lui.

Această lucrare a maturizării și desăvârșirii caracterului aparține nu doar perioadei Ploii târzii, ci ea va continua și după închiderea harului, în timpul Marii Strâmtorări. Așadar, Ploaia târzie nu schimbă caracterul, ci îl fixează pe cel obținut cu ajutorul Ploii timpurii, făcându-l nemuritor.

2) Ploaia târzie sigilează poporul lui Dumnezeu, făcând permanentă experiența Ploii timpurii de biruință asupra păcatului.

3) Ploaia târzie împuternicește poporul lui Dumnezeu să rostească ultima solie de har și de pocăință adresată lumii.

4) Ploaia târzie pregătește Biserica pentru Timpul Strâmtorării, când ea va trebui să reziste fără mijlocitor în Sanctuarul ceresc. Ea îi pregătește pe copiii lui Dumnezeu să reziste în timpul revărsării Celor Șapte Plăgi finale care vor cădea asupra pământului.

5) Ploaia târzie pregătește Biserica pentru a sta față în față cu Domnul Christos la a doua Sa venire și pentru a locui veșnic în prezența unui Dumnezeu sfânt. Aceia care neglijează pregătirea în timpul Ploii timpurii, nu vor putea primi plinătatea Duhului Sfânt în timpul Ploii târzii și, în consecință, nu vor putea trăi în prezența lui Dumnezeu.

Un lucru important de reținut este faptul că una dintre condițiile primirii Ploii târzii este activitatea în slujba lui Dumnezeu și a semenilor. Dumnezeu nu poate oferi plinătatea Duhului Sfânt unor creștini superficiali, care lenevesc în fața calculatoarelor sau televizoarelor, râzând la glumele proaste ale emisiunilor de „entertainment”, în timp ce Tatăl ceresc este preocupat de salvarea omenirii pierdute. Vor primi Duhul Sfânt doar cei ce doresc să lucreze pentru Dumnezeu, făcând tot posibilul pentru a-L mărturisi pe Christos.

Ploaia târzie este oferită pentru trăire și slujire, nu pentru lenevie și inactivitate. De aceea, refuzul de a mărturisi adevărul ne descalifică de la privilegiul de a primi Ploaia târzie a Duhului Sfânt. Orice păcat cultivat în viața omului va neutraliza în cele din urmă întreaga putere a Evangheliei. Un singur defect cultivat și nebiruit îl face pe om nedesăvârșit, închizându-și singur drumul spre Împărăția lui Dumnezeu.

Condițiile primirii Ploii târzii

     Ploaia târzie a Duhului Sfânt nu va fi primită de creștini doar pe motivul că aceștia au luat asupra lor Numele lui Christos. Există niște condiții pe care trebuie să le îndeplinească atât creștinul ca individ, cât și Biserica în ansamblul ei, pentru a beneficia de acest dar ceresc.

1) Trebuie să devenim oameni luminați prin cunoașterea și trăirea adevărului biblic, în mod deosebit a profețiilor din Daniel și Apocalipsa.

2) Trebuie să devenim creștini biruitori asupra păcatului, având sufletele curățate de orice necurăție, prin predarea sufletelor noastre lui Christos.

3) Trebuie să devenim niște creștini plini de dragoste frățească, trăind în armonie unii cu alții și având o unitate de vederi. Duhul Sfânt nu poate fi oferit unor creștini care cultivă vrajba, invidia, gelozia, bănuielile rele și vorbirea de rău.

4) Trebuie să devenim oameni ai rugăciunii, rugându-ne la fel de călduros pentru revărsarea Duhului Sfânt ca și ucenicii înainte de Cincizecime. Dacă ei au cerut cu insistență Duhul Sfânt pentru a putea duce Evanghelia la orice făptură, cu atât mai mult ar trebui să o facem noi, având în vedere provocările actuale și misiunea solemnă care a fost încredințată Bisericii din vremea sfârșitului.

5) Trebuie să fim creștini activi, căci Ploaia târzie nu va fi revărsată asupra unor oameni indolenți. Această făgăduință va fi împlinită doar în viața celor care s-au angajat în mod activ în lucrarea lui Dumnezeu, potrivit cu cele mai bune capacități ale lor.

6) Trebuie să devenim niște creștini cumpătați. Dezvoltarea caracterului, deci eficiența Ploii timpurii, este strâns legată de obiceiurile noastre și de stilul nostru de viață. O persoană necumpătată nu poate să ajungă niciodată asemenea lui Christos. O viețuire sănătoasă presupune o reformă în opt aspecte ale vieții: 1) aer curat; 2) lumina soarelui; 3) abstinență; 4) odihnă; 5) activitate; 6) folosirea apei; 7) încredere în Dumnezeu și 8) cumpătare.

Este evident că Dumnezeu nu poate oferi plinătatea Duhului Sfânt unui om care cu bună știință își slăbește mintea și corpul prin obiceiuri nesănătoase. Este imposibil ca un om care se lasă în voia poftelor și patimilor decăzute să ajungă la desăvârșirea cerută de Dumnezeu.

7) Trebuie să devenim un popor păzitor al Sabatului biblic. Păzirea Sabatului, nu doar în litera Legii, ci și în spiritul ei, este o dovadă a ascultării de voința lui Dumnezeu, fapt care deschide drumul unor binecuvântări nemăsurate, între care și revărsarea Ploii târzii a Duhului Sfânt.

Pregătirea pentru primirea Ploii târzii

     Această pregătire implică mai multe aspecte:

– Renunțarea la lucrurile de mică importantă și acordarea priorității lucrurilor urgente și de maximă importanță.

– Trebuie să ne dezlegăm, dacă este posibil, de orice complicații ale vieții, pentru a dedica cât mai mult timp pregătirii noastre sufletești.

– Pregătirea începe cu fiecare individ în parte, însă ea se va răsfrânge asupra întregii Biserici. Rugăciunea și consacrarea sunt elementele-cheie în pregătirea spirituală individuală.

– Biruința deplină asupra păcatului. Iertarea este doar jumătate de Evanghelie. Moartea Domnului Christos pe cruce acoperă păcatele trecutului, însă scopul Planului de Mântuire nu este doar acesta. El urmărește o transformare completă a omului, o refacere a chipului lui Dumnezeu în om. Însă pentru aceasta trebuie să biruim orice păcat care mai există în viața noastră.

De ce trebuie să biruim orice păcat? Pentru a dovedi că Îl iubim pe Dumnezeu și dorim să-I fim pe plac, pentru că dorim să fim asemenea lui Iisus în caracter, contribuind și noi la triumful cauzei lui Dumnezeu, pentru a face și noi parte din grupa celor mântuiți.

Este posibilă biruința deplină asupra păcatului? Nu este ea doar o utopie? Nicidecum! Mântuitorul ne promite că ne va purta, dacă dorim, în carul Său de biruință. Prin El totul este posibil și vom putea exclama asemenea apostolului Pavel: „Pot totul în Christos care mă întărește” (Filipeni 4,13).

Lori Balogh

 

This entry was posted in Tri(u)nitatea Divina and tagged , . Bookmark the permalink.

2 Responses to Promisiunea venirii Mângâietorului: Ploaia timpurie și târzie a Duhului Sfânt

  1. Sebastian says:

    Mulțumim frumos Domnului pentru completări !

  2. Lori Balogh says:

    Andrei says:
    12/04/2023 at 08:28 (Edit)

    Eu cred ca Ploaie Timpurie este atunci Când Domnul Isus le-a spus după Înviere Luați Duh Sfânt sau a suflat peste ei Duh Sfânt ,
    Ploaia Târzie esre Umlperea cu Duhul Sfânt in Ziua Cinzecimii
    Stefan says:
    07/06/2020 at 19:12 (Edit)

    Pt Ionatan Deuteronom 11:4 text pentru ploaia tarzaie
    Lori Balogh says:
    26/12/2018 at 17:38 (Edit)

    Stimate frate Ionatan,

    Pentru mine textele amintite la inceputul articolului sunt suficiente pentru a sustine importanta ploii tarzii a Duhului Sfant in viata Bisericii. Aceste texte, puse in legatura cu ciclul agricol din Palestina, ne arata ca exista doua „revarsari” majore ale Duhului Sfant in viata Bisericii, chiar daca Duhul Sfant a fost prezent permanent in viata credinciosilor.

    Si ucenicii primisera Duh Sfant in timpul activitatii publice a Mantuitorului ( Ioan 20, 22 ), totusi El le-a promis o „revarsare” abundenta a Duhului dupa inaltarea Sa la cer ( Fapte 1, 4.5 ), promisiune care s-a si implinit la Cincizecime.

    Cu stima,
    Lori B.
    Ionatan Dica says:
    26/12/2018 at 02:11 (Edit)

    Mult stimate frate Balogh,
    Am observation ca pentru afirmatiile facute cu privire la ploaia târzie nu aveti nici o referinta biblica.Acest lucru ma intriga pentru ca ploaia tarzie este unul din punctele forte ale bisericii noastre. Este bine sa avem tot timpul o referinta biblica atunci cand afirmam ceva pentru a nu se crea doctrina pe „asa am fost invatati” si nu pe „asa zice scriptura”
    Cu respect
    Ionatan DICA
    Just me says:
    23/09/2018 at 16:37 (Edit)

    insa am regasit cateva aspecte in Biblie, dupa revarsarea ploii timpurii, adica odata cu nasterea din nou, si primirea botezului cu Duh Sfant, unii oameni cad in pacate din nou, asta inseamna ca Duhul Sfant poate pleca de la ei, si asta dupa ce l-au intristat, sunt explicatii foarte frumoase in acest sens…de aceea odata botezati scrie in Evrei ca „ei rastignesc inca o data pe Domnul” prin pacate…de aceea ei trebuie sa se pocaiasca din nou, dar nu vor mai primi al doilea botez in apa, deoarece in Iacov spune : „o singura credinta, un singur botez”. E frumoasa explicatia cu ploile, e chiar minunata! Dumnezeu sa ne pazeasca prin Duhul Sau cel Sfant pentru a ne pastra curati si neaintinati ca sa l putem intalni pe Domnul nostru.
    Boghean Mihai says:
    09/12/2017 at 14:26 (Edit)

    Buna,sunt bucuros sa aflu frati si surori pe care preocupa acest mesaj al ploii si cred ca e vremea unitatii ca acest ultim val sa cuprinda tot trupul Domnului pentru a salva milioanele de suflete care asteapta aceasta .Promisiunea ploii tarzii o avem de mai bine de 15 ani si marii treziri din toata lumea dar problema este inca in noi asa cum ati spus daca am inteles sensul ploii timpurii atunci negresit Dumnezeu da si restul.
    Doamne deschide ochii nostri ,ca atunci cand va venii sa nu fim spectatori ci inplinitori ai planului sau profetic…
    Doamne ajuta.
    Lori Balogh says:
    05/12/2017 at 20:47 (Edit)

    Stimate frate Iulian,
    Se pare ca nu ati inteles nimic din ceea ce v-am scris ( sau mai degraba nu vreti sa intelegeti ). Asadar, inchei aici „dialogul” cu dv. Cine crede intr-o „teorie goala”, ramane de vazut pe viitor. Harul Domnului sa va calauzeasca in intelegerea adevarului asa cum este el in Scripturi, nu cum vi-l imaginati dv.

    Cu stima,
    Lori B.
    Iulian says:
    05/12/2017 at 10:36 (Edit)

    Ce mi ati scris dumneavoastră nu e decât o teorie.
    Nu am vazut nici o justificare biblică .
    HRISTOS ESTE SFÂRȘITUL LEGII!!
    Deci si a sabatului si a tot ce vrei tu.

    În primul rând nu faptele urmează credinta .
    Biblia spune sa unim cu credinta fapta,cu fapta cunoștința.
    Deci prima dată e credinta.

    Cum adică să ascultăm de lege ca sa ne păstrăm neprihanirea data prin credinta?
    Te contrazici.
    ..Galateni 3:12 (VDCC) Însă Legea nu se întemeiază pe credinţă; ci ea zice: „Cine va face aceste lucruri va trăi prin ele.”

    Din moment ce biblia spune că daca vrem sa fim socotiți neprihaniti prin lege am cazut din har?!?!?!

    Evrei 10:1 (VDCC) În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe care se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvârşiţi pe cei ce se apropie.

    Eu am o altă lege…

    Romani 8:2 (VDCC) În adevăr, legea Duhului de viaţă în Hristos Isus m-a izbăvit de legea păcatului şi a morţii.

    Imi pare rau dar te cam contrazice biblia …
    Bine ar fi sa ti faci o revizuire a doctrinei care vad bine ca nu e justificată biblic deloc .
    Doar o teorie goală .
    Lori Balogh says:
    04/12/2017 at 21:50 (Edit)

    Stimate frate Iulian,

    In comentariul dv. ati prezentat cateva idei ( pe care de altfel nu am intentia sa le contrazic ), fara a le argumenta cu texte biblice. Si eu as putea sa va raspund folosind propriile dv. cuvinte: „Se interpretează pentru ca din cate am vazut dumneavoastră nu prea folosiți argumente biblice la ideile pe care le susțineti.” Totusi eu nu va raspund in felul acesta, ci va respect opiniile.

    Cu stima,
    Lori B.
    Lori Balogh says:
    04/12/2017 at 21:42 (Edit)

    Stimate frate Iulian,

    Cu prima parte a comentariului dv. sunt pe deplin de acord: nimeni nu va fi socotit neprihanit prin faptele Legii. Cine incearca acest lucru, incearca imposibilul. Faptele trebuie sa urmeze credintei, ca o dovada a unei credinte vii, nu moarte, cum spune apostolul Iacov. Ascultarea de Lege ne ajuta sa pastram neprihanirea primita prin credinta. Neascultarea de Lege, dupa ce am fost socotiti neprihaniti prin credinta, ne aduce in situatia sa pierdem acea neprihanire.
    „Cand zic celui neprihanit ca va trai negresit, – daca se increde in neprihanirea lui si savarseste nelegiuirea, atunci toata neprihanirea lui se va uita, si el va muri din pricina nelegiuirii pe care a savarsit-o.” ( Ezechiel 33, 13 )
    Dv, cum intelegeti sa pastrati curate „hainele” neprihanirii pe care le-ati primit prin credinta, prin har ?

    Daca dv. considerati ca Mantuitorul a „dezlegat” ziua Sabatului, eu va invit sa va raportati la Sabat asa cum a facut Iisus, si sa-l „dezlegati” intocmai ca El. Evangheliile ne ofera suficiente detalii in legatura cu felul in care Mantuitorul pazea Sabatul. Faceti si dv. ca El, si nu veti gresi. Caci este scris: „Cine zice ca ramane in El, trebuie sa traiasca si el cum a trait Iisus.” ( 1 Ioan 2,6 ).

    Cu stima,
    Lori B.
    Iulian says:
    04/12/2017 at 09:32 (Edit)

    Se interpretează pentru ca din cate am vazut dumneavoastră nu prea folosiți argumente biblice la ideile pe care le susțineti.
    În petru scrie ca cine vorbește sa vorbească cuvintele lui Dumnezeu.

    Deci parerile noastre prea putin contează dacă nu au un suport biblic temeinic .
    Iulian says:
    04/12/2017 at 09:28 (Edit)

    Iar cât despre ploaia timpurie si tarzie eu cred ca e vorba despre botezul cu Duhul Sfânt .
    Ploaia timpurie a cuprins secolele 1 2 3 după HRISTOS.
    Iar ploaia târzie a început cu scoția,anglia ,țara galilor in secolul 18 apoi a continuat cu celelalte continente in secolele 19 w0 si mulțumim lui Dumnezeu ca mai ploua din Duhul Sfânt in sec 21.
    Si locurile acestea se pot verifica in istorie cand au fost mari revărsari in vremurile acelea
    Iulian says:
    04/12/2017 at 09:23 (Edit)

    Credd ca epistola lui Pavel către Galateni face destul de clar lumina .
    Ca daca vrem sa fim socotiți neprihaniti prin lege am cazut din har.
    Apoi in evanghelii scrie ca isus a dezlegat ziua sabatului…
    Lucrurile sunt clare pentru cine vede bine si are călăuzirea Duhului Sfânt.
    alexandru says:
    11/06/2016 at 10:54 (Edit)

    Buna,o completare la Apocalipsa 22.2 este Ezechiel 47.12 care arata
    vindecarea pentru trup,vindecarea spirituala fiind obtinuta prin credinta(apoc. 21.27)
    Lori Balogh says:
    07/10/2015 at 20:47 (Edit)

    Ati specificat corect: „in Noul Ierusalim”, adica cel ceresc, nu in Ierusalimul pamantesc. Capitolele 21 si 22 vorbesc deja despre Noul Pamant si viata viitoare. In ce priveste „vindecarea neamurilor”, nu cred ca expresia ne da dreptul sa credem intr-o alta sansa de mantuire dupa moarte. Crezul meu este altul: inteleg prin aceasta “vindecare” redobandirea staturii initiale a oamenilor, statura primilor nostri parinti.
    remus says:
    06/10/2015 at 23:44 (Edit)

    Textul din Apoc. 22 vorbeste despre ,,VINDECAREA NEAMURILOR” in Noul Ierusalim . Nu se poate referi la cei mintuiti caci ei nu au nevoie de vindecare .Singura posibilitate este sa se refere la cei din iazul de foc.
    Lori Balogh says:
    05/10/2015 at 22:43 (Edit)

    Sunt putin confuz: Pentru cine sa existe posibilitatea mantuirii daca cei rai sunt aruncati in iazul cu foc ? Eu stiu ca exista doar doua cai: cea stramta si cea larga, si ca vor fi doua categorii de oameni: mantuiti si nemantuiti. Daca cei neprihaniti isi vor fi primit rasplata, iar cei nelegiuiti isi vor fi primit pedeapsa, pentru cine sa mai existe posibilitatea mantuirii ?
    remus says:
    05/10/2015 at 21:37 (Edit)

    Cap.15 se spune ca ,,nimeni nui va putea intra in Templul pina se vor sfirsi cele 7 urgii ” .Deci se pare ca dupa cele 7 urgii se va mai putea intra in Templu . Mai mult tot in cap.15 se spune ca dupa ce ,,judecatile Domnului vor fi aratate” ,,vor veni toate neamurile si se vor inchina Domnului ” iar in cap 21 chiar dupa ce se asaza cerul nou si pamintul nou pentru cei drepti si iazul de foc pentru cei rai se vorbeste despre frunzele pomului vieti care slujeste la ,, vindecarea neamurilor „.Caror neamuri ca cei mintuiti nu mai au nevoie de vindecare.Deci vedem posibilitatea mintuiri chiar si dupa ce cei rai sunt aruncati in iazul de foc.
    Lori Balogh says:
    27/09/2015 at 22:39 (Edit)

    Totul depinde de modul cum intelegem tablourile din Apocalipsa. Din cate observ, d-v le luati strict cronologic. Eu personal nu le privesc in felul acesta. De exemplu, tabloul scrisorilor, cel al pecetilor si cel al trambitelor le consider paralele, caci ele privesc aceleasi perioade istorice, insa privite din puncte de vedere diferite: biserica adevarata, biserica apostaziata si istoria profana legata de poporul lui Dumnezeu.
    Dar chiar daca am lua toate capitolele Apocalipsei cronologic, dupa cele sapte plagi din cap. 16, urmeaza judecata Babilonului spiritual din cap. 17 si 18 in care toate arata ca nu mai este har pentru nimeni dupa caderea plagilor.
    remus says:
    27/09/2015 at 16:03 (Edit)

    Intradevar inainte de a se revarsa pe pamint cele 7 urgii ale apocalipsei care sunt ultimele caci ,,cu ele se va ispravii minia lui Dumnezeu” (Apoc.15:1) posibilitatea de mintuire nu va mai exista pentruca ,,se va deschide cortul marturiei” (Apoc.15:5) adica chivotul marturiei .Deschiderea chivotului inseamna darea la oparte a capacului ispasiri care era pe chivot. Dindu-se la oparte capacul ispasirii se da la oparte single lui Hristos care este pe capacul ispasiri ,si astfel ochii lui Dumnezeu care privesc spre chivot nu mai vad single lui Hristos pe capacul ispasirii ci direct tablele Legii lui Dumnezeu care este in chivot si astfel izbucneste minia lui Dumnezeu ,,am vazut deschizindu-se in cer Templul cortului marturiei.Si din Templul au iesit cei 7 ingeri care tineau cele 7 urgii.”(Apoc.15:5,6).Mai mult se spune ca in timpul celor 7 urgii ,,nimeni nu putea sa intre in Templu” (Apoc 15 :8) in contrast cu Evrei 10:19,20 care spune ca ,,prin singele lui Hristos avem o intrare sloboda in Locul prea sfint”.Totusi Apoc.15:8 pare a sugera ca dupa cele 7 urgii se va putea intra iarasi in Templu. In perioada aceea nu va mai fi Mijlocitor dar nu pentru poporul lui Dumnezeu pe care Ioan il vede in cer inainte de cele 7 urgii (vezi Apoc.15 :2-4) ci pentru lumea care inca nu s-a mintuit.
    Lori Balogh says:
    22/09/2015 at 23:52 (Edit)

    Pentru a va raspunde, ar trebui sa intram in cateva notiuni despre lucrarea actuala a Mantuitorului in Templul ceresc, la dreapta Tatalui. Aceasta lucrare se va incheia la un moment dat, ceea ce inseamna ca harul se va inchide si omenirea nu va mai avea mijlocitor. In acel moment soarta oricarui suflet va fi pecetluita, conform Apocalipsa 22,11: „Cine este nedrept, sa fie nedrept si mai departe… si cine este sfant, sa se sfinteasca si mai departe !”Tocmai de aceea, copiii lui Dumnezeu vor avea nevoie de o revarsare speciala a Duhului Sfant ( numita de noi Ploaia Tarzie ), care sa-i ajute sa ramana statornici in timpul marii stramtorari de care vorbeste profetul Daniel ( 12,1 ).
    Cu stima,
    Lori B.
    remus says:
    22/09/2015 at 23:15 (Edit)

    Eu cred ca revarsarea Duhului peste credinciosi trebuie sa fie o realitate continua dupa cum zice Pavel ,,Fiti plini de Duh”. A crede in doua revarsari majore ale Duhului in viata credinciosului nu cred ca e biblic. Exista intradevar credinciosi care vorbesc de doua experiente majore cu Duhul Sfint in viata credinciosului (botez cu Duhul distinct de nasterea din nou) dar nu cred ca e biblic.Dupa Scriptura exista un inceput al vietii in Duhul prin nasterea din nou si apoi viata traita in Duhul find umpluti continu de Duhul.
    Nu am inteles la ce va referiti cind vorbiti despre o perioada de timp cind copiii lui Dumnezeu nu vor mai avea Mijlocitor .Este imposibil ca un credincios sa ramina biruitor daca nu are Mijlocitor.
    Gabriel says:
    22/09/2015 at 21:20 (Edit)

    Nu sustin in niciun fel ideea ca ne putem culca pe o ureche, ca se rezolva totul la ploaia tarzie, vom creste intr-o zi cat altii in zeci de ani. Nu. Asta e o viziune pe care si eu o consider incorecta pentru ca distruge chiar exemplul din agricultura. Ploaia tarzie nu face ca graul sa creasca de la 5 cm la 50 de cm si spic. Dar are un rol de definire inainte de seceris.
    Lori Balogh says:
    22/09/2015 at 21:01 (Edit)

    Eu inteleg caderea ploii tarzii ca o confirmare din partea lui Dumnezeu ca omul se afla pe drumul cel bun al sfintirii. Tot ceea ce trebuia obtinut in privinta caracterului, trebuie obtinut in timpul ploii timpurii. Dupa cum o ploaie tarzie nu mai are niciun efect asupra unei seminte negerminate sau asupra unei plante uscate sau nedezvoltate, la fel ultima revarsare a Duhului Sfant in plintatea ei nu poate avea efecte in domeniul caracterului. Vad ploaia tarzie ca un ajutor divin care ii va imputernici pe copiii lui Dumnezeu sa faca fatza ultimei crize, cand vor trebui sa stea fara Mijlocitor.
    Stiu ca subiectul este delicat si orice cuvant poate fi interpretat gresit. Ideea este ca daca vrem progrese spirituale, atunci trebuie sa le obtinem in timpul ploii timpurii. Ploaia tarzie are un cu totul alt rol.
    Cu stima,
    Lori B.
    Gabriel says:
    22/09/2015 at 14:22 (Edit)

    Referitor la ploaia tarzie spuneti: . Prin maturitate nu trebuie inteleasa biruinta deplina asupra pacatului, caci aceasta lucrare apartine Ploii Timpurii.

    As vrea sa inteleg care sunt argumentele biblice acestei afirmatii. Ma refer in primul rand la limbajul folosit anume cel din agricultura. In agricultura ploaia tarzie pregateste cerealele pentru seceris. Cu alte cuvinte ele nu sunt DEJA pregatite. In acest context la care se adauga chiar ideea enuntata la pct 2 – ploaia tarzie sigileaza , afirmatia initiala devine destul de obscura. Daca inainte de ploaia tarzie eu sunt deja complet biruitor(spic complet copt) ploaia tarzie are efect 0 asupra mea.

    Intr-adevar in ploaia timpurie Duhul Sfant vine sa convinga de pacat neprihanire si judecata insa aici daca cineva a pacatuit, are incat timp de har si de intoarcere pentru ca e pe drumul spre coacere nu e complet copt. Dumnezeu inca poate lucra in el vointa si infaptuirea. Dupa ploa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.