Dicționar biblic – Litera „M”

M

Madian – „Dispută”, „Ceartă”. Fiu al lui Avraam din Chetura (vezi Geneza 25:1‑6). Strămoșul madianiților.

Magdala – „Turn”. Localitate situată pe malul apusean al Lacului Ghenezaret, în apropiere de Tiberiada.

Magdalena – Prenumele uneia dintre Marii, originară din localitatea Magdala, aflată pe malul apusean al Mării Ghenezaret.

Magi – Nume acordat înțelepților care au venit din Orient pentru a-L adora pe Pruncul Iisus (vezi Matei 2:1). Cândva, ei reprezentau o clasă sacerdotală numeroasă, potrivit lui Herodot. Ei propagau învățăturile lui Zoroastru, o religie dualistă persană, mai apropiată de religia mozaică decât celelalte religii păgâne.

Magog – Populație provenită din Iafet, fiul lui Noe (vezi Geneza 10:2), locuind într-o țară nordică.

Malta – Insulă din Mediterana în care a eșuat corabia cu care călătorea Pavel (vezi Fapte 28:1).

Mamona – Personificare a bogăției (vezi Matei 6:24; Luca 16:13).

Manase – „Cel ce te face să uiți”. Fiul cel mare al lui Iosif, născut în Egipt, din Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul lui On (vezi Geneza 41:50).

Mană – „Ce este aceasta?” Principalul aliment al israeliților în timpul celor 40 de ani petrecuți în pustie. Semăna cu grăuntele de coriandru, avea gustul unei turte cu miere sau cu untdelemn proaspăt, și avea culoarea albă.

Mandragoră – „Mărul dragostei”. Fructul este mic și de un galben auriu, iar rădăcina seamănă cu gambele unui om. Crește în valea Iordanului și pe cursul afluenților acestuia. În vechime, se credea că această plantă plăcut mirositoare avea efectul unei băuturi magice a dragostei (vezi Geneza 30:14‑16). Este o plantă mai otrăvitoare decât mătrăguna.

Manoah – „Odihnă„. Tatăl lui Samson, din familia daniților (vezi Judecătorii 13:1‑24).

Marcu – „Ciocan mare”, „Baros” (în latină). Evanghelist care a scris cea de-a doua Evanghelie.

Mardoheu – Un beniamit deportat în Babilon, în anul 597 î.Ch., care a crescut-o pe Hadasa (Estera), devenită împărăteasă a Persiei (vezi Estera 2:5).

Marea Moartă – Numită și Marea Sărată, Marea Arabiei, Marea Câmpiei sau Marea de Răsărit. Își adună apele din Iordan, iar nivelul său este cu 398 m sub nivelul Mării Mediterane.

Marea Roșie – Evreii o numeau Marea Trestiilor. Are 2 400 km lungime și 240 km lățime și se termina la N cu Golful Aquaba și Suez, care închid Peninsula Sinai.

Maria – În Noul Testament sunt șase femei care figurează cu numele Maria. Între ele se află mama Domnului Iisus, Maria Magdalena și Maria din Betania.

Marta – „Doamnă”, „Metresă”, „Stăpână”. Sora Mariei și a lui Lazăr din Betania (vezi Ioan 11:1,2).

Matei – Fost vameș, devenit ucenic al Domnului Iisus și autor al Evangheliei ce îi poartă numele (vezi Matei 10:3).

Matia – „Darul Domnului”. Ucenic al Domnului care a fost ales prin tragere la sorți în locul lui Iuda (vezi Fapte 1:21‑26).

Mefiboșet – „Distrugătorul lucrurilor rușinoase”. Fiu al lui Saul și al Rițpei, executat la cererea gabaoniților (vezi 2 Samuel 21:8,9).

Melhisedec – „Împărat al neprihănirii”. Împărat al Salemului (un alt nume dat Ierusalimului) și preot al Celui Prea Înalt (vezi Geneza 14:18).

Merab – „Creștere”, „Înmulțire”. Fiica cea mare a lui Saul (vezi 1 Samuel 14:49), promisă inițial ca soție lui David, dar dată lui Adriel din Mehola.

Merari – „Amar”, „Trist”. Fiul lui Levi și fondatorul uneia dintre cele trei familii levitice (vezi Geneza 46:11).

Meriba – „Contestație”, „Ceartă”. Loc de la Horeb, aflat lângă Refidim, unde poporul s-a răsculat împotriva lui Moise (vezi Exodul 17).

Merodac – Divinitate protectoare a Babilonului (vezi Ieremia 50:2).

Merodac -Baladan – „Marduc a dat un fiu”. Rege al Babilonului (vezi 2 Împărați 20:12).

Merom – „Loc înalt”. Lângă apele de la Merom israeliții au învins regii canaaniți din nord și pe aliații acestora (vezi Iosua 11:5,7).

Meroza – Cetate ai cărei locuitori nu i-au ajutat pe israeliți să lupte contra lui Sisera, comandantul armatei canaanite (vezi Judecătorii 5:23).

Mesopotamia – „Țara dintre fluvii”. Regiunea situată între Tigru și Eufrat, exceptând ținuturile muntoase de unde izvorăsc aceste fluvii și, la celălalt capăt, extremitatea câmpiei babiloniene.

Meșac – Nume dat de căpetenia famenilor dregători lui Mișael, unul dintre cei trei tineri iudei credincioși care au fost salvați din cuptorul aprins (vezi Daniel 1:7; 2:49; 3:13‑30).

Meșec – Popor provenit din Iafet (vezi Geneza 10:2), împins treptat până în vecinătatea Mării Negre.

Metusala – Fiul lui Enoh, urmaș al lui Set (vezi Geneza 5:21‑27). Cel mai longeviv om, trăind 969 de ani.

Mica – „Cine este că Domnul?” Profet pe vremea regelui Ahab (vezi 1 Împărați 22:8‑28). Un alt profet care este și autorul cărții cu același nume (Mica 1:14).

Mical – Fiica cea mică a regelui Saul (vezi 1 Samuel 14:49).

Mihail – „Cine este ca Dumnezeu?” Nume de arhanghel, una dintre principalele căpetenii cerești (vezi Iuda 9).

Milca – „Sfat”, „Consiliu”. Fiica lui Haran și sora lui Lot, bunica Rebecăi (vezi Geneza 11:29; 22:20‑23).

Milcom – Zeul amoniților (vezi 1 Împărați 11:7). Acest zeu reprezenta unul dintre aspectele lui Baal căruia i se aduceau jerfe umane.

Milet – Port maritim situat la circa 60 km sud de Efes.

Milo – „Umplutură”, „Terasament”. Pe vremea lui David, era un bastion al Ierusalimului (vezi 2 Samuel 5:9).

Mir – Substanță odorantă care intra în compoziția untdelemnului cu care au fost unși Aaron și succesorii lui (vezi Exodul 30:23). Era folosit pentru parfumarea paturilor și hainelor, dar și la îmbălsămarea morților.

Mirt (Myrtus communis) – Copăcel ce creștea pe munții din vecinătatea Ierusalimului. În timpul sărbătorii corturilor, din ramurile lui se făceau corturile.

Moab – „Provenit de la un tată”. Fiul lui Lot și al celei mai mari dintre fetele sale (vezi Geneza 19:37). Strămoșul moabiților.

Moise – „Scos din”. Marele conducător și legislator al evreilor, levit din familia lui Chehat (vezi Exodul 6:18,20). El a condus poporul Israel din Egipt până la hotarele Canaanului.

Moria – Muntele pe care s-a suit Avraam pentru a-l jertfi pe Isaac (vezi Geneza 22:2). Locul pe care a fost construit templul lui Solomon.

Lori Balogh