Scopul Legii
Ca orice lege care are un scop precis, si Legea lui Dumnezeu are in sine o binecuvantare speciala si un scop general: acela de a-i conduce pe oameni la o comuniune mantuitoare cu Dumnezeu. Astfel, principalele scopuri ale Legii lui Dumnezeu sunt:
1) Legea divina descopera voia lui Dumnezeu pentru omenire.
2) Legea divina este baza legamantului incheiat de Dumnezeu cu omul. Cele Zece Porunci au fost scrise de Dumnezeu pe doua table de piatra, numite in Biblie si “tablele legamantului”(Deuteronom 9,9 ).
3) Legea divina reprezinta standardul judecatii . Nu constiinta omului stabileste standardul la judecata finala, ci Legea lui Dumnezeu. Constiintele oamenilor difera unele de altele: unle sunt slabe, altele sunt necurate, rele sau “insemnate cu fierul rosu” ( 1 Corinteni 8,7; Tit 1,15; Evrei 10,22; 1 Timotei 4,2 ).
Asemenea unui ceas care trebuie reglat periodic dupa ora oficiala, constiinta trebuie si ea potrivita dupa un etalon precis. Constiinta ne poate spune ca trebuie sa facem ce este drept, insa ea nu ne poate spune singura ce este drept. Doar o constiinta “potrivita” dupa marele standard al lui Dumnezeu – Legea Sa – poate fi o calauza sigura spre adevar si neprihanire.
4) Legea divina pune in evidenta pacatul. Legea are rolul unei oglinzi. Cei ce privesc in ea vad starea lor deplorabila in contrast cu vointa si caracterul lui Dumnezeu. Ca urmare, se naste in om simtamantul vinovatiei, pregatindu-l sa simta nevoia unui Mantuitor.
Fara Lege, omul nu va sti niciodata cat este de pacatos si, chiar daca simte un gol sufletesc sau o vinovatie in cuget, niciodata nu le va putea afla cauza.
“Prin Lege vine cunostinta deplina a pacatului” ( Romani 3,20 )
“Pacatul nu l-am fi cunoscut decat prin Lege. De pilda, n-as fi cunoscut pofta, daca Legea nu mi-ar fi spus: “Sa nu poftesti” ( Romani 7,7 )
5) Legea divina este un mijloc de convertire. Duhul Sfant se foloseste de Lege pentru a produce convertirea pacatosului. In traducerea King James, textul din Psalmul 19,7 suna astfel: “Legea Domnului este desavarsita si converteste sufletul”.
Descoperindu-ne starea pacatoasa, Legea ne indruma spre Domnul Christos, astfel vestea cea buna a Evangheliei capata ecouri pozitive in sufletul apasat de pacat: “Astfel, Legea ne-a fost un indrumator spre Christos, ca sa fim socotiti neprihaniti prin credinta” ( Galateni 3,24 ).
In textul citat, Pavel vorbeste despre ambele legi: cea morala si cea ceremoniala, ambele conducandu-i pe oameni la Christos. Totusi, desi Legea are un rol important in convertirea pacatosului, ea nu poate mantui pe nimeni, dupa cum o oglinda arata doar murdaria, dar nu-l spala pe omul care se uita in ea. Pentru a fi spalati de murdaria pacatului, avem cu totii nevoie de spalarea cu sangele ispasitor al Mielului lui Dumnezeu.
6) Legea divina ne ofera adevarata libertate. Traind in limitele Legii lui Dumnezeu, suntem liberi fatza de pacat si robia lui. Apostolul Iacov numeste Legea Morala “Legea slobozeniei” ( Iacov 1,25 ).
“Voi umbla in loc larg, caci caut poruncile Tale” ( Psalm 119, 145 )
7) Legea divina infraneaza raul in lume. Acolo unde principiile Legii sunt recunoscute, exista o evidenta infranare a raului. Criminalitatea, violenta, rautatea, imoralitatea, toate acestea apar acolo unde Decalogul este desconsiderat.
Atunci cand au ascultat de Legea sa, Dumnezeu a binecuvantat natiuni si indivizi. Insa cand s-a aratat dispret fatza de aceasta Lege sfanta, urmarea a fost blestemul.
“Neprihanirea inalta pe un popor, dar pacatul este rusinea popoarelor” ( Proverbe 14,34 )
“Blestemul Domnului este in casa celui rau, dar locuinta celor neprihaniti o binecuvanteaza” ( Proverbe 3,33 )
Lori Balogh
