Crestinism si vegetarianism
Iata doua “isme” din doua domenii total diferite: cel religios si cel alimentar. Se ridica cateva intrebari justificate: Se intrepatrund cele doua domenii ? Exista vreo legatura intre crestinism si vegetarianism ? Trebuie ca un crestin veritabil sa fie si vegetarian ?
Trebuie sa recunoastem ca subiectul este foarte delicat. De ce ? Datorita tendintei naturii umane de a-i judeca si discredita pe cei care nu gandesc si nu traiesc asemenea noua. Cei care consuma carne ( omnivorii ) sunt tentati sa-i aseze pe vegetarieni in categoria celor “slabi” in credinta, despre care aminteste apostolul Pavel in Romani 14,2: “Unul crede ca poate sa manace de toate; pe cand altul, care este slab, nu mananca decat verdeturi.”
De partea lor, vegetarienii sunt ispititi sa-i priveasca cu o oarecare superioritate pe cei care inca folosesc carnea in alimentatie, considerand ca ei au urcat pe o treapta superioara a sfinteniei. Si acestei categorii de crestini apostolul Pavel le adreseaza un cuvant potrivit: “Cine mananca sa nu dispretuiasca pe cine nu mananca; si cine nu mananca sa nu judece pe cine mananca, fiindca Dumnezeu l-a primit” ( Romani 14,3 ).
In aceasta privinta, principiul biblic dupa care trebuie sa ne ghidam, fie ca facem parte dintr-o tabara sau alta, este cel al tolerantei, urmand indemnul aceluiasi apostol: “Incredintarea pe care o ai pastreaz-o pentru tine inaintea lui Dumnezeu” ( Romani 14, 22 ).
Pe langa respectarea acestui principiu, care este in esenta o manifestare a dragostei fatza de aproapele, este bine sa incercam sa privim lucrurile obiectiv, lasand ca deciziile noastre de a alege un stil de viata sau altul sa fie determinate nu de placerile noastre, ci de argumentele biblice si stiintifice pe care le avem la indemana.
A ) Argumente biblice
Din capul locului trebuie sa admitem ca Biblia nu este exclusivista in ceea ce priveste alimentatia. Cuvantul lui Dumnezeu afirma clar ca, in conditiile pacatului, oamenilor le este permis sa consume o anumita carne. Dupa potopul universal, datorita absentei plantelor hranitoare, Dumnezeu a permis oamenilor sa consume carnea anumitor anumitor animale, facand distinctie intre animalele curate si cele necurate ( vezi Geneza 7,2 ; Leviticul 11 ).
Aceasta distinctie intre animalele curate si cele necurate ( din punct de vedere al consumului carnii lor ) reprezinta cerinta minima a Creatorului, ea mentinandu-se pe tot parcursul istoriei biblice a celor doua testamente. Insa dincolo de aceasta cerinta minima, Biblia ne vorbeste si de un ideal al Creatorului privind alimentatia omului. Acest ideal rezulta din cateva pasaje biblice:
1) La Creatiune, cand omul a iesit din mana Creatorului sau, hrana care i s-a oferit a fost strict vegetariana:
“Si Dumnezeu a zis: “Iata ca v-am dat orice iarba care face samanta si care este pe fatza intregului pamant, si orice pom care are in el rod cu samanta: aceasta sa fie hrana voastra.” ( Geneza 1, 29 ).
Aceasta indicatie divina a ramas neschimbata chiar si dupa intrarea pacatului in lume:
“Cu multa truda sa-ti scoti hrana din el ( pamant ) in toate zilele vietii tale; spini si palamida sa-ti dea si sa mananci iarba de pe camp.” ( Geneza 3, 17 up. – 18 ).
Alimentatia vegetariana a oamenilor era legata de o anumita ordine stabilita de Dumnezeu, ordine care presupunea absenta violentei si a mortii in intreaga Sa Creatiune. Mai mult decat atat, alimentatia vegetariana stabilita de Creator demonstra intelepciunea si iubirea Sa, caci aceasta ii oferea omului posibilitatea sa colaboreze cu Creatorul la conservarea vietii. E cat se poate de clar ca uciderea animalelor pentru procurarea carnii nu facea parte din planul initial al lui Dumnezeu pentru conservarea vietii.
2) Consumul limitat de carne a fost ingaduit de Dumnezeu doar dupa potop, si aceasta din motive cat se poate de realiste. Pe un pamant devastat de catastrofa potopului ( care a fost mult mai mult decat o simpla inundatie ), resursele vegetale erau inexistente. Oamenii iesiti din corabie nu puteau sa-si procure hrana vegetala bogata si variata de care aveau nevoie, fara riscul de a fi subnutriti.
Asadar, dupa potop omului i s-a ingaduit sa consume carne ( Geneza 9,3 ), insa respectand distinctia intre animalele curate si cele necurate ( Geneza 7,2; Leviticul 11 ).
3) Cu toata aceasta permisiune, idealul divin cu privire la alimentatie nu a fost parasit. Pe tot parcursul istoriei biblice intalnim dovezi ca acest ideal a ramas in vigoare:
– In timpul Exodului, in cei 40 de ani de peregrinare prin pustie, poporul Israel a primit ca hrana permanenta mana, un aliment complet vegetal. Dumnezeu ar fi putut sa le dea israelitilor zi de zi carne, insa nu a facut lucrul acesta decat in mod exceptional, atunci cand poporul a cartit si a cerut insistent carne.
Dumnezeu le-a ascultat cererea, dandu-le prepelite ( deci o carne provenind de la un animal curat ), insa rezultatul a fost dezastruos pentru multi israeliti: multi dintre ei au pierit ucisi de lacomia lor ( Numeri 11, 4-23; 31-34 ).
– Un exemplu interesant il gasim in viata profetului Ilie. Dupa ce a profetizat foametea de trei ani si jumatate, Ilie s-a refugiat langa Iordan, unde a fost hranit in mod miraculos de Dumnezeu. Zi de zi , dimineata si seara, niste corbi ii aduceau profetului paine si carne ( 1 Regi 17, 5-7 ).
Insa si in acest caz intalnim idealul lui Dumnezeu cu privire la alimentatie. Imediat dupa relatarea hranirii miraculoase a profetului este zugravita minunea inmultirii fainii si uleiului in casa vaduvei din Sarepta ( 1 Regi 17, 8-16 ). Dumnezeu ar fi putut sa-i ofere vaduvei si fiului ei zi de zi carne. Totusi, El le-a oferit o hrana simpla, vegetariana. Aceasta ne spune ceva cu privire la idealul divin.
Chiar si Ilie, inainte de inaltarea sa la cer, pe cand fugea de amenintarile Izabelei, a fost hranit pentru a doua oara in mod miraculos, insa de data aceasta nu cu carne, ci cu paine si cu apa ( 1 Regi, 19, 4-8 ). Aceasta hrana simpla avea menirea nu doar de a-i da puterea fizica de care avea nevoie pentru parcurgerea unui drum lung ( 40 de zile de mers continuu ), ci si de a-l pregati pe profet pentru societatea cerului, in care moartea, fie chiar si a unui animal, nu poate fi conceputa.
– Poporul evreu avea o alimentatie preponderant vegetariana. Carnea era consumata doar in imprejurari speciale, ca cea a aducerii unor jertfe sau cu ocazia unor sarbatori. Desi erau in marea lor majoritate pastori, evreii nu cresteau animalele pentru carne in primul rand, ci pentru lapte.
De remarcat este si faptul ca, vorbind israelitilor despre Tara Promisa, Dumnezeu o descrie ca o “tara in care curge lapte si miere” ( Exod 3, 8.17 ):
“Caci Domnul Dumnezeul tau are sa te duca intr-o tara buna, tara cu paraie de apa, cu izvoare si cu lacuri, care tasnesc din vai si munti; tara cu grau, cu orz, cu vii, cu smochini si cu rodii, ; tara cu maslini si cu miere; tara unde vei manca paine din belsug , unde nu vei duce lipsa de nimic…” ( Deuteronom 8, 7-9 pp. )
Sa observam ca daca idealul lui Dumnezeu cu privire la alimentatie ar fi fost altul, cu siguranta ca in aceasta fagaduinta ar fi fost amintita si carnea ca aliment.
– Idealul divin apare si in Noul Testament, el fiind reamintit de apostolul Pavel in acelasi capitol 14 din Romani: “Bine este sa nu mananci carne, sa nu bei vin…” ( Romani 14, 21 ).
– Si, in sfarsit, acelasi ideal divin cu privire la alimentatie apare si in secenele care descriu viata viitoare. Oamenii vor redeveni vegetarieni, caci violenta si moartea vor disparea definitiv din Imparatia lui Dumnezeu:
“Lupul si mielul vor paste impreuna, leul va manca paie ca boul, si sarpele se va hrani cu tarana. Niciun rau, nicio vatamare nu se va face pe tot muntele Meu cel sfant, zice Domnul.” ( Isaia 65, 25 ).
“Atunci lupul va locui impreuna cu mielul, si pardosul se va culca impreuna cu iedul; vitelul, puiul de leu si vitele ingrasate vor fi impreuna si le va mana un copilas; vaca si ursoaica vor paste la un loc, si puii lor se vor culca impreuna. Leul va manca paie ca boul…Nu se va face niciun rau si nicio paguba pe muntele Meu cel sfant; caci pamantul va fi plin de cunostinta Domnului, ca fundul marii de apele care-l acopar.” ( Isaia 11, 6.7.9 )
“El va sterge orice lacrima din ochii lor. Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut” ( Apocalipsa 21, 4 ).
Aceste au fost doar cateva argumente biblice in favoarea unei diete vegetariene. Desigur, sunt multe alte dovezi, intre care si avertismentul dat de apostolul Pavel cu privire la grija pe care trebuie sa o avem fatza de trupurile noastre, ele fiind temple ale Duhului Sfant (1 Corinteni 3, 16.17; 6, 19.20 ).
Va propun acum sa privim lucrurile si dintr-o alta perspectiva.
B ) Argumente statistice
In lume exista o Asociatie a Crestinilor Vegetarieni ( Christian Vegetarian Association ), care reprezinta o comunitate crestina internationala si interconfesionala. Aceasta asociatie sustine ideea ca o alimentatie vegetariana este benefica tuturor oamenilor, mediului inconjurator, saracilor si infometatilor, precum si animalelor. Ei sustin ca o dieta bazata doar pe vegetale este o oportunitate de a-L onora pe Dumnezeu. Iata cateva din argumentele lor ( ei nu sunt adventisti ! ):
1) Vegetarianismul inseamna o buna administrare a resurselor pamantului, in conformitate cu rolul pe care omul l-a primit de la Creator. In prezent, omul administreaza resursele de hrana ale planetei cat se poate de dezatruos, astfel incat zeci de milioane de oameni mor anual din cauza infometarii sau a bolilor cauzate de aceasta.
Circa un miliard de oameni sufera de malnutritie, in timp ce 37 % din granele recoltate la nivel mondial sunt date ca hrana animalelor crescute pentru carne. Acest procent este mult mai mare in America, unde 66 % din recolte sunt destinate cresterii animalelor pentru carne.
Conversia ( procesul de transformare ) a cerealor in carne este o risipa uriasa. S-a calculat ca prin acest proces se pierd 96 % din calorii, precum si toate fibrele alimentare, cu un rol important in pastrarea sanatatii. Consumul de carne face ca cererea de cereale sa creasca, prin urmare creste pretul lor la nivel mondial, ceea ce face ca celor saraci sa le fie din ce in ce mai greu sa-si procure nu doar carnea, ci si alimentele de baza cele mai simple.
S-a calculat ca daca toate suprafetele agricole ar fi cultivate cu vegetale exclusiv pentru consumul omului si nu al animalelor, ar fi hrana suficienta pentru populatia lumii.
2) In ce priveste sanatatea, Asociatia Americana pentru Dieta a realizat un studiu, intre multe altele, din care rezulta ca o dieta vegetariana inseamna un risc scazut pentru aparitia unor boli ca hipertensiunea arteriala, bolile cardio-vasculare, obezitatea, cancerul de colon, bolile de plamani, ficat si rinichi.
S-a facut un clasament al tarilor in care se consuma multa carne si grasime animala, urmarindu-se incidenta bolilor amintite. In capul listei se afla Finlanda, Scotia, SUA, Austria si Canada, tari cu un mare consum de carne si grasimi animale, si in care bolile “civilizatiei” sunt la ele acasa. La coada listei se afla Japonia, tara in care dieta se bazeaza in principal pe cereale, leguminoase, legume si fructe. In aceasta tara bolile cardio-vasculare sunt rare.
S-a constatat ca grasimea animala acumuleaza o mare cantitate de pesticide si dioxine, substante responsabile de aparitia diferitelor forme de cancer. Marii consumatori de peste, in deosebi peste oceanic, au un nivel crescut de mercur in sange, iar hormonii administrati animalelor cu scopul de a le creste masa musculara sunt deosebit de daunatori organismului uman. Folosirea antibioticelor la animale duce la cresterea rezistentei unor bacterii.
3) In ceea ce priveste mediul, stim din raportul Genezei ca omului i s-a incredintat pamantul spre administrare. In aceasta privinta, se ridica o intrebare fireasca: Cine administreaza mediul mai corect: un consumator de carne sau un vegetarian ?
S-a calculat ca un consumator obisnuit de carne foloseste de 14 ori mai multa apa ( e vorba de apa necesara producerii carnii ) si de 20 de ori mai multa energie decat un vegetarian. Cata economie de apa si energie s-ar face daca toti oamenii ar accepta un stil de viata bazat doar pe vegetale ! Din fericire, la nivel mondial se observa o crestere a numarului celor care au o dieta vegetariana, chiar daca motivele alegerii acestui stil de viata sunt diferite de ale unui crestin.
Datorita cererii din ce in ce mai mari de cereale si furaje pentru cresterea animalelor, 40 % din terenurile agricole ale lumii sunt serios degradate, ridicand serioase probleme pentru alimentatia omenirii in viitor.
4) In ce priveste protectia animaleor, raportul Creatiunii ne arata ca omul a fost randuit ca administrator nu doar al lumii vegetale, dar si a celei animale. Care e situatia astazi ? Anual sunt ucise circa 10 miliarde de animale care traiesc pe uscat, ceea ce inseamna ca pentru fiecare locuitor al planetei e ucis un animal si jumatate in fiecare an. In fiecare ora sunt ucise circa un milion de animale terestre, in timp ce numarul animalelor acvatice este mult mai mare.
Ce sa spunem despre conditiile in care sunt crescute aceste animale pregatite pentru sacrificiu ? Pentru a mari profitul marilor ferme zootehnice, animalele sunt inghesuite in spatii mici, fara lumina naturala si fara libertatea de se misca. Uneori, pentru a se mari randamentul fermelor, unele animale sunt supuse la tot felul de chinuri: pasarilor li se taie ciocul , vitelor li se taie coarnele, alte animale sunt castrate, de cele mai multe ori fara anestezie.
Sacrificarea animalelor este si ea barbara si multi consumatori de carne ar renunta la aceasta dieta daca ar vedea cum sunt sacrificate acele animale. Cat de contrastanta este imaginea sacrificarii animalelor in marile abatoare ale lumii cu ceea ce spune Biblia despre cel neprihanit: “Cel neprihanit se indura de vite, dar inima celui rau este fara mila” ( Proverbe 12,10 ).
Exista multa nedreptate in lume si in ceea ce priveste protectia animalelor. In timp ce in America mutilarea unui caine sau a unei pisici poate atrage inchisoare de peste un an, in marile abatoare se produc cruzimi de nedescris. Daca sunt adunati cainii comunitari si dusi in locuri special amenajate ca sa nu mai muste oamenii pe strada, o multime de asociatii pentru protectia animalelor sar ca arse in apararea lor. Insa cand miei nevinovati sunt sacrificati fara mila , uneori chiar in fatza blocurilor, nimeni nu se sesizeaza. Aceasta e lumea in care traim, o lume stramba, intoarsa cu susul in jos. Omul modern a uitat ca el nu este stapanul planetei, ci doar un administrator al ei. Va veni o zi in care Creatorul ii va cere socoteala omului pentru toate aceste nedreptati. Despre acea zi, Apocalipsa ne spune: “A venit vremea… sa prapadesti pe cei ce prapadesc pamantul.” ( Apocalipsa 11, 19 up. )
C ) Argumente anatomo-fiziologice
Legat de acest aspect, se ridica o intrebare: Prin structura sa anatomica si prin fiziologia organismului sau, este omul proiectat sa consume carne ? Pentru ce fel de “combustibil” a fost proiectat complexa masinarie umana ?
Din punct de vedere al hranei consumate, oamenii de impart in patru categorii:
1) Omnivorii – cei care consuma atat hrana vegetala, cat si carne si produse animale
2) Ovo-lacto-vegetarienii – cei care , pe langa vegetale consuma si oua si lactate
3) Lacto-vegetarienii – cei care consuma vegetale si produse lactate
4) Vegetarienii puri – cei care consuma exclusiv hrana vegetala. Intre acestia, se remarca cei care se hranesc doar cu hrana cruda, refuzand orice aliment preparat termic sau conservat.
Oare care din aceste optiuni este cea pentru care a fost creat omul ?
Un studiu simplu al anatomiei comparate la mamifere ne arata ca ierbivorele au un tub digestiv complex, cu un intestin subtire foarte lung si neted. Carnivorele, dimpotriva, au un stomac foarte simplu si un intestin scurt, neted si drept. Omnivorele au un tub digestiv intermediar; un stomac simplu si un intestin subtire mai lung decat al carnivorelor, dar mai scurt decat al ierbivorelor. Intestinul gros este mult diferit de al primelor doua categorii.
Unde se afla omul din punct de vedere anatomic si fiziologic ?
Dr. Huntington a facut un studiu comparat al tuburilor digestive ale mamiferelor si omului, ajungand la concluzia ca omul este unic intre fiintele care populeaza pamantul. Intestinul gros al omului are o lungime de 1,5 m , el nefiind drept si indreptat in jos ca la carnivore. Forma lui este cea a literei “U” intoarsa. Structura intestinului gros uman este de asemenea unica. Spre deosebire de intestinul gros al animalelor, care este neted si drept, cel al omului este pliat datorita celor trei panglici musculare aflate pe lungimea lui.
Concluzia dr. Huntington este ca structura digestiva a omului nu are nimic in comun cu cea a animalelor carnivore. Mai mult decat atat, o echipa de cercetatori de la Spitalul Maimonidis din Brooklyn, condusa de dr. W. S. Collens, studiind dentitia omului, a ajuns la concluzia ca omul a fost proiectat pentru o alimentatie vegetariana.
Iata ce afirma el: “Examinarea structurii dentare a omului releva ca el poseda toate caracteristicile unui animal ierbivor.” Acelasi dr. Collens adauga: “Desi a fost creat pentru a se hrani cu alimente vegetale, omul si-a pervertit obiceiurile sale spre a accepta hrana carnivorelor.”
Concluzia medicilor este aceea ca omul “ar fi bine sa depinda intr-o masura mai mare de dieta pentru care este cel mai bine echipat pentru a o digera: fructe, legume, seminte si nuci, si poate suplimenta cu lapte si oua.”
Concluzii
Daca Biblia ne invata ca idealul de alimentatie pentru om este hrana vegetala, daca tot ea ne descopera ca pe Noul Pamant nu se va mai face niciun sacrificiu de animale pentru hrana, daca statisticile ne arata ca hrana carnata secatuieste planeta de resursele sale, si, in sfarsit, daca medicii ne invata ca trupurile noastre sunt proiectate pentru combustibil vegetal, nu animal, care va fi alegerea noastra ?
Decizia ne apartine. Insa sa nu uitam ca o dieta bazata pe vegetale ii va ajuta indirect pe semenii nostri, reducand saracia si suferinta mondiala, va ajuta animalele a caror viata este protejata si, nu in ultimul rand, va proteja mediul si resursele planetei.
Lori Balogh
