Ilustrații despre fericire

Ilustrații despre fericire

Secretul fericirii

Un bătrân căruia i se dusese vestea că e mereu fericit, a fost vizitat de câțiva oameni care au întrebat despre secretul fericirii lui. El le-a răspuns simplu:

„Eu când stau, stau; când merg, merg, iar când mănânc, mănânc!”

Nedumeriți, oamenii l-au mai întrebat o dată, iar bătrânul le-a spus același lucru. Nemulțumiți și contrariați vizitatorii au răspuns:

„Credem că dumneavoastră nu vreți să ne dezvăluiți secretul, fiindcă asta facem și noi: stăm, mergem, mâncam”.

„Da” – a răspuns bătrânul -, „dar voi când stați, vă gândiți unde o să mergeți după ce vă ridicați; când mergeți, vă gândiți ce-o să mâncați când o să ajungeți, iar când mâncați, vă gândiți să stați puțin după aceea. Asta vă face să pierdeți viața pe care o trăiți în fiecare clipă. Gândurile voastre sunt mereu în altă parte decât este corpul vostru, și aceasta produce multă nemulțumire în subconștientul vostru.”

Fericiri deghizate

Un țăran avea un teren greu de prelucrat. Avea doar un fiu care-l ajuta, și un cal cu care ara. Într-o zi îi fugi calul de acasă. Vecinii veniră la țăran și-i plânseră de milă pentru această nenorocire. Dar țăranul rămase liniștit și le spuse:

„De unde știți că este nenorocire?”

Câteva săptămâni după aceea, calul se întoarse înapoi și aduse cu sine zece cai sălbatici. Vecinii veniră să-l felicite pe țăran pentru norocul său. Dar țăranul rămase liniștit și le spuse:

„De unde știți voi că este un noroc?”

O săptămână mai târziu, feciorul călări pe unul dintre acești cai sălbatici și-și fractură piciorul. Acum țăranul nu mai avea niciun fecior care să-l ajute. Vecinii veniră din nou ca să-l compătimească pentru această nenorocire. Dar țăranul rămase liniștit și le spuse:

„De unde știți că este o nenorocire?”

În săptămânile următoare izbucni un război și soldații veniră prin vale pentru a-i lua pe tineri la oaste. Doar feciorul țăranului n-a fost luat pentru că avea piciorul rupt.

Falsa libertate dată de avere

Ani în șir o familie a muncit din greu pentru a-și plăti datoriile. Făcuseră un împrumut la bancă pentru a-și cumpăra casa în care locuiau și fiecare membru al familiei a trebuit să caute o slujbă.

Într-o zi, au primit vestea că au câștigat o sumă mare de bani la loterie. După ce au primit banii câștigați peste noapte, această familie a scăpat de datorii și au zis: „Suntem cu adevărat liberi!” Acum își puteau cumpăra orice casa și-ar fi dorit, plătind în numerar. Având așa de mulți bani, au decis să nu mai meargă la muncă și își permiteau să cumpere lucruri la care înainte nici n-ar fi visat.

După un an, un redactor al unui ziar cunoscut s-a interesat de această familie. A prezentat într-un articol viața acestor oameni după un an de „libertate”: tatăl era deja mort de trei luni de zile – doctorii l-au diagnosticat cu grave probleme ale ficatului, cauzate de prea multă băutură; mama locuia cu fiica sa într-o altă locuință, și nu mai vorbea cu restul familiei; casa în care locuiseră era părăsită și în paragină; unul dintre fii era în închisoare, condamnat pentru crimă, iar celălalt copil își cumpărase o casă pe care a împrejmuit-o cu un gard foarte înalt și cu zăbrele la geamuri, ca nu cumva cineva să-i fure banii pe care îi mai avea.

Când redactorul a vorbit cu vecinii acestei familii, ei dădeau din cap, spunând: „Au fost o familie deosebită, dar n-au știut cum să trăiască în libertate…”

Culegere de Lori Balogh