Iertare speciala
Porter si Wilson au jefuit in anul 1826, Serviciul Postal al Statelor Unite. La scurt timp au fost prinsi si au fost condamnati la moarte prin spanzurare. Poter a fost spanzurat primul, in iulie 1830.
Trei saptamani mai tarziu presedintele Statelor Unite, Andrew Jackson l-a iertat pe Wilson, cel de-al doilea faptas. Pedeapsa cu moartea a fost anulata.
A urmat un lucru incredibil: Wilson a refuzat iertarea. Solutionarea cazului a fost incredintata presedintelui Curtii Supreme, John Marshall.
Judecarea cazului adurat trei ani.
In cele din urma presedintele a decis: “Iertarea absolva pe cel care se afla sub pedeapsa legii, ea insa nu este completa atata timp cat nu este acceptata…Daca este respinsa Curtea nu are nici o putere.” Wilson a fost spanzurat.
Simplu… si cat de complicat. Iertarea inseamna schimbare. Oare cati oameni refuza inca sa fie iertati ?
Autor : Lupu Corneliu Benone
Amenda
“Căci este un singur Dumnezeu, şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni:
Omul Isus Hristos, care S-a dat pe Sine însuş, ca preţ de răscumpărare pentru toţi” – 1 Timotei 2:5-6
Când Billy Graham conducea maşina prin micul oraş sudic, a fost oprit de un poliţist, fiindcă circula cu viteză mare. Graham şi-a mărturisit greşeala şi cu toate acestea, poliţistul i-a spus că-l va chema să se apere la tribunal. Judecătorul l-a întrebat: ”Vinovat sau nevinovat?” Când Graham şi-a recunoscut vinovăţia, judecătorul a răspuns: ”Aşadar va trebui să plăteşti 10 dolari, cate unul pentru fiecare kilometru trecut peste limita legală.” Deodată judecătorul l-a recunoscut pe renumitul predicator şi l-a întrebat: ”Dumneavoastră aţi călcat legea? Amenda este obligatoriu să fie plătită, dar am să o plătesc eu în locul dumneavoastră!” A luat din portofel zece dolari, a plătit amenda şi alături de chitanţă i-a dat un tichet de masă cu care urma să cineze împreună.
”Aşa”, spune Billy Graham, ”se poartă Dumnezeu cu păcătoşii plini de remuşcări pentru vinovăţia lor.”
Cel gresit are nevoie de mai multa dragoste
O familie de tineri crestini din fosta URSS. El – la Moscova, ea – la Leningrad. Se vedeau foarte rar. El ii cumpara o pereche de pantofi si il roaga pe un prieten care mergea la Leningrad sa o dea sotiei.
Prietenul ii dezvaluie un adevar dureros: sotia il insela. Atunci sotul ii cere inapoi perechea de pantofi, indeasa in pantofi bomboane de ciocolata, si o da inapoi prietenului spre a o duce sotiei. Acesta priveste nedumerit la sotul inselat si la gestul sau.
–“Daca sotia mea a cazut intr-un asa grav pacat, atunci ea are nevoie de mai multa dragoste pentru a fi salvata.”
Iertare pentru cel ce ti-a facut rau
Pastorul Wurmbrand povesteste o scena impresionanta la care a asistat pe cand era inchis. Era foarte bolnav, iar patul sau se afla intre doi muribunzi. La dreapta se gasea un pastor evanghelic, care fusese atat de batut de securisti, incat isi traia ultimele clipe.Totusi era senin si plin de pace sufleteasca.
La stanga se afla un fost securist, si el pe moarte, dar care nu putea muri in liniste. El era cel care-l torturase pe pastorul muribund, dar facuse ceva care-l adusese si pe el in situatia de a fi inchis si batut ca si ceilalti detinuti. Intr-o seara, acesta l-a rugat pe Wurmbrand sa se roage pentru el, caci nu putea sa moara in liniste.
Auzind aceasta, pastorul muribund si-a adunat ultimele puteri, si, ajutat de alti doi detinuti, s-a dus la patul fostului sau calau, l-a mangaiat pe cap si l-a asigurat de iertarea sa. In acea noapte au murit amandoi: unul impacat ca a fost iertat, celalalt impacat ca dat iertarea sa celui care ii facuse cel mai mare rau.
Da Vinci si pictura
Da Vinci avea un pictor pe care il ura de moarte. S-a gandit mult timp cum ar putea sa se razbune pe el. In timp ce picta, i-a venit in minte o idee „ingenioasa”. Chipul acestui pictor vrajmas avea sa fie folosit in tablou pentru a-l portretiza pe Iuda. Posteritatea urma sa il blameze multe secole pe tradator.
Dupa ce l-a imortalizat in culorile si umbrele tradatorului, s-a apucat sa picteze figura Mantuitorului. In timp ce incerca sa-L imortalizeze pe Iisus, ochii lui priveau multumitori la chipul dusmanului. A incercat mult timp sa Il picteze pe Iisus, dar in zadar. Ceva nu mergea.
Mai tarziu si-a dat seama care era sursa neputintei. A sters chipul celui pe care il ura, si-a rezolvat problema cu el, a folosit ca mostra pentru imaginea lui Iuda fizionomia unui oarecare si, astfel, chipul lui Iisus a inceput sa prinda contur in pictura, dar mai ales in viata lui.
Iert, dar nu uit
In familiile cu copii, parintii asista la mici suparari intre frati, momente care nu de putine ori par drame, conflicte armate sau povesti de spionaj. Intr-o seara, inainte de culcare, doi frati isi desfasurau ostilitatile cand mama intra in camera si pe loc incerca sa ii convinga sa faca pace. Argumetul ultim:
– Copii, daca Domnul Iisus ar veni in noaptea asta si v-ar gasi certati, ar fi bine?
Fratele mai mare, silit de forta argumetului, intinse mana spre impacare, dar printre dinti ii spuse fratelui mai mic:
– Daca nu vine Domnul in noaptea asta, ti-arat eu maine dimineata!
Amuzant raspuns, dar realitatea ne copleseste. Unitatea este un spirit, o atmosfera, este pamantul fertil in care poate sa creasca credinta si se pot naste redesteptarile.
Ovidiu Baluta
Culegere de Lori Balogh
