Sabatul biblic – Generalitati

Sabatul biblic – Generalitati

Cuvantul “sabat” din limba romana isi are originea in termenul ebraic “sabat”, care inseamna “zi de odihna”. Este semnificativ faptul ca, la evrei, ziua a saptea – sabatul – era singura zi care purta un nume, restul zilelor fiind identificate prin numerale: ziua intai, ziua a doua, ziua a treia, etc. Ziua a sasea mai era supranumita si “ziua pregatirii” ( Luca 23,54 ).

In Sfanta Scriptura, Sabatul zilei a saptea apare sub mai multe expresii:

– “Sabatul”: Exod 16,23: “Maine este ziua de odihna, Sabatul inchinat Domnului.”

– “Ziua Sabatului” : Exod 35,3: “Sa n-aprinzi foc in niciuna din locuintele voastre in ziua Sabatului.”

– “Ziua a saptea”: Exod 35,2: “Sase zile sa lucrati, dar ziua a saptea sa va fie sfanta”

– “Sabatele Mele”: Exod 31,13: “Sa nu care cumva sa nu tineti Sabatele Mele”

– “Sabatul Domnului”: Levitic 23,3: “…Este Sabatul Domnului in toate locuintele voastre”

– “Ziua Mea cea sfanta”: Isaia 58,13: “Daca-ti vei opri piciorul in ziua Sabatului ca sa nu-ti faci gusturile tale in ziua Mea cea sfanta…”

– “Ziua Domnului”: Apocalipsa 1,10: “In ziua Domnului eram in Duhul…”

De retinut este faptul ca “Ziua Domnului” ( Dies Domini ) nu este duminica, ci sambata. Pe vremea scrierii Apocalipsei, catre sfarsitul primului secol al erei crestine, nu exista termenul “duminica” folosit pentru denumirea primei zile a saptamanii. Doar lipsa simtului istoric ii determina pe unii crestini sa afirme ca “ziua Domnului” din Apocalipsa 1,10 s-ar referi la duminica. De altfel, Insusi Mantuitorul S-a numit pe Sine “Domn al Sabatului” ( Marcu 2, 28 ), aratand ca adevarata “zi a Domnului” este sambata, ziua a saptea, si nu duminica, ziua intai a saptamanii.

In lumea crestina exista mai multe biserici si grupari religioase care respecta ziua a saptea ( sambata ) ca fiind Sabatul biblic. Iata cateva exemple de biserici si grupari crestine care au redescoperit in ultima perioada Sabatul biblic:

– Wesley Synod, o miscare reformata metodista care a redescoperit Sabatul in 1996. Miscarea porneste de la traditia wesleyana, sustinand ca insusi John Wesley a respectat, pentru un timp, atat Sabatul biblic, cat si legile biblice  referitoare la dieta. Membrii acestei congregatii nou infiintate pazesc Sabatul de vineri de la apus pana sambata la apus, merg la biserica sambata dimineata, se abtin de la munca zilnica obisnuita si folosesc timpul, dedicandu-l preocuparilor spirituale. ( 7 )

– Open Bible Church, devenita Biserica lui Israel dupa redescoperirea Sabatului biblic in 1987, dupa doi ani de studiu intens al Bibliei. Pastorul Dan Gayman, cel care a condus studiile in cei doi ani, conchide: “Transferarea de la duninica la Sabatul biblic a fost unul din cele mai importante evenimente din viata bisericii. Ea a produs o puternica transformare in viata tuturor membrilor bisericii. Biserica s-a dublat ca marime si si-a extins lucrarea evanghelistica in fiecare stat al Americii. Biserica a impartasit marturia ei despre Sabat unui mare numar de persoane si mai bine de o mie de persoane din cuprinsul Statelor Unite s-au unit cu biserica in sarbatorirea Sfantului Sabat.” ( 8 )

– Comunitatile mesianice evreiesti , care initial au serbat duminica in cinstea invierii lui Iisus, au redescoperit Sabatul biblic, observand ca atat Iisus, cat si apostolii, au serbat ziua a saptea, nu duminica. De altfel, daca apostolul Pavel, atat de mult combatut pentru problema circumciziunii, ar fi incercat sa schimbe ceva din Legea morala, in deosebi Sabatul, ar fi fost violent atacat de catre evrei. Absenta oricarei controverse pe aceasta tema este o dovada ca el niciodata nu a intentionat sa schimbe ziua de odihna si sa predice acest lucru.

– Menonitii sabatarieni, urmasi ai anabaptistilor, dovesesc si ei interes fata de Sabatul biblic, tinand cont de faptul ca inaintasii lor au cunoscut acest adevar.

– Adunarile lui Yahveh ( Assemblies of Yahveh ) cu sediul in Bethel, Pensylvania, biserica aparuta in 1962 in urma lucrarii lui Iacob O. Mayer. Acesta, in urma studiului personal al Bibliei, a ajuns la convingerea ca adevaratul Sabat este ziua a saptea, nu duminica, hotarandu-se sa-l pazeasca impreuna cu familia. Ca urmare a lucrarii lui, numeroase comunitati din America pazesc Sabatul biblic.

– Adevarata Biserica a lui Iisus, o biserica sabatariana din China si Pacificul de Sud, infiintata in 1917 la Beijing de Paul Wei, Ling-Shen si Barnabas Chung. Intre punctele de credinta, figureaza si pazirea Sabatului: “Ziua de Sabat, ziua a saptea a saptamanii ( sambata ) este o zi sfanta, binecuvantata si sfintita de Dumnezeu. Ea trebuie sa fie pazita prin harul Domnului, pentru comemorarea Creatiunii si a mantuirii si cu speranta odihnei vesnice” ( 9 )

Activitatea acestei biserici s-a extins din China in Pacificul de Sud, in Rusia, Asia de Sud-Vest, numarand peste un milion de  membri.

– Biserica Mondiala a lui Dumnezeu (  Worldwide Church of God, WCG)  a respectat Sabatul biblic pana in 1995. In acel an insa, pastorul general al WCG, Joseph Tkach junior, sustinut de consilieri apropiati, a lansat ideea ca Sabatul, zecimea, legile sanitare legate de deosebirea animalelor curate de cele necurate, etc., faceau parte din vechiul legamant , ele nemaifiind obligatorii pentru crestinii de azi. Schimbarile doctrinale impuse bisericii de conducatorii ei au dus la ruperea bisericii in doua mari grupe: cei care au admis schimbarile si au ramas in WCG, si cei care au ramas fideli pazirii Sabatului ( circa 70 000 ), care au preferat sa paraseasca WCG , decat sa renunte la doctrina Sabatului.

– Biserica Unitatii Fratilor Polonezi , la o intalnire a 1500 de conducatori de comunitati din Ucraina de Vest, din 1992, au pus bazele unei noi biserici pazitoare a Sabatului.

La aceasta lista pot fi adaugati si sabatarienii din Transilvania, baptistii de ziua a saptea, anabaptistii si Biserica Restaurata a lui Dumnezeu. Insa denominatiunea cea mai importanta care respecta ziua a saptea ca fiind Sabatul biblic este Biserica Adventista de Ziua a Saptea. In „Puncte fundamentale”, cap.19, se afirma:

„Adventistii de Ziua a Saptea cred ca binefacatorul Creator, dupa cele sase zile ale Creatiunii, S-a odihnit in cea de-a saptea zi si a instituit Sabatul pentru toti oamenii, ca un monument de aducere aminte al Creatiunii. Porunca a patra a Legii de neschimbat a lui Dumnezeu cere pazirea zilei a saptea ca zi de odihna, de inchinare si slujire. In armonie cu invatatura si practica lui Iisus, Domnul Sabatului. Sabatul este o zi de o placuta comuniune cu Dumnezeu si intre credinciosi. El este un simbol al rascumpararii in Christos, un semn al sfintirii noastre, o dovada a loialitatii si o pregustare a viitorului nostru vesnic in Imparatia lui Dumnezeu. Sabatul este semnul perpetuu al lui Dumnezeu, al legamantului vesnic dintre El si poporul Sau. Pazirea plina de bucurie a acestui timp sfant, de seara pana seara, de la apus de soare pana la apus de soare, este o celebrare a actelor creatoare si rascumparatoare ale lui Dumnezeu.”

Mai este de retinut faptul ca porunca a patra, care reglementeaza pazirea zilei a saptea ca zi de odihna, este singura porunca din Decalog care nu are o baza rationala, in afara de faptul ca ea reflecta vointa lui Dumnezeu.. Dupa terminarea Creatiunii, Dumnezeu ar fi putut alege ca memorial al actului Sau creator oricare din zilele saptamanii. El ne-ar fi putut cere sa respectam prima zi a saptamanii ( duminica ) , dat fiind ca in aceasta zi a pus temeliile Creatiei. Sau, la fel de bine El ar fi putut alege ziua a sasea, in care l-a creat pe om… Dumnezeu insa gasit de cuviiinta sa aleaga ca memorial al Creatiei Sale ziua a saptea, sambata. Doar pentru ca asta a fost vointa Lui.

Deoarece temeiul pazirii Sabatului biblic nu este rational, el aflandu-se doar in vointa Creatorului, porunca a patra a devenit un test al credinciosiei omului fatza de Dumnezeu. Acelasi motiv va face din pazirea Sabatului biblic si testul final al credinciosiei adevaratei biserici a lui Christos.

Lori Balogh