Scopul și semnificațiile Sabatului
Prezența Sabatului în cadrul Legii lui Dumnezeu are profunde semnificații spirituale:
1) Sabatul este un memorial perpetuu al Creației.
Aceasta este semnificația fundamentală pe care Decalogul o acordă Sabatului zilei a șaptea: „Căci în șase zile a făcut Domnul cerurile, pământul și marea și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit; de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă și a sfințit-o.” ( Exod 20,11 ) Referindu-se la Sabat, psalmistul David spune că Dumnezeu „a lăsat o aducere aminte a minunilor Lui…” ( vezi Psalm 111,4 )
Păzirea Sabatului își are motivația directă în actul Creației și este o obligație perpetuă pentru întregul neam omenesc. Cei ce îl păzesc recunosc prin aceasta că Dumnezeu este Creatorul tuturor lucrurilor și Suveranul de drept al omenirii, nu doar al unui popor sau al unei biserici. Această semnificație a Sabatului nu va înceta niciodată în veșnicie, de aceea Sabatul va fi păzit de cei mântuiți și pe Noul Pământ ( vezi Isaia 66,23 ).
2) Sabatul este un simbol al eliberării.
Când Sabatul a fost dat poporului evreu pe Sinai, el era deja un memorial al Creației. La Sinai, odată cu darea Legii, el a căpătat o semnificație în plus, devenind un monument al aducerii aminte a eliberării.
„Adu-ți aminte că și tu ai fost rob în țara Egiptului și Domnul Dumnezeul tău te-a scos din ea cu mâna tare și braț întins; de aceea ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să ții ziua de odihnă.” ( Deuteronom 5,15 )
Acest text este folosit de adversarii Sabatului pentru a demonstra că Sabatul a fost dat doar evreilor în amintirea eliberării lor din Egipt. Acest argument dovedește însă o înțelegere îngustă a problemei zilei de odihnă. Când poporul Israel a fost eliberat din Egipt, Sabatul avea deja o semnificație: era un memorial al Creației, o semnificație perpetuă și universală. Faptul că la ieșirea din Egipt Sabatul a dobândit o nouă semnificație pentru evrei nu anulează în niciun fel prima semnificație a lui, ci dimpotrivă, o îmbogățește.
Însă Sabatul a căpătat această nouă semnificație nu doar pentru poporul evreu, ci pentru orice om. Sabatul a devenit un simbol al eliberării din robia păcatului. După cum evreii au fost eliberați de Dumnezeu din robia egipteană sub conducerea lui Moise, în mod asemănător creștinii sunt eliberați de Dumnezeu din robia păcatului sub conducerea lui Fiului Său Iisus Christos.
3) Sabatul este un semn de identificare între Dumnezeu și poporul Său.
De ce e nevoie de un asemenea semn?
- a) Dacă privim lucrurile dinspre om spre Dumnezeu:
Lumea e plină de tot felul de zei, dumnezei și idoli ( numai în teologia hindusă există în jur de trei milioane de zei! ). În fața atâtor așa-ziși dumnezei, orice om se întreabă, ca și poetul:
„Atâtea lucruri vin și trec,
‘Naintea cărui să mă plec?
Atâtea lucruri trec și vin,
‘Naintea cărui să mă-nchin?”
Sabatul ne ajută să-L identificăm pe adevăratul și viul Dumnezeu Creator. „Căci chiar dacă ar fi așa-numiți „dumnezei”, fie în cer, fie pe pământ ( cum și sunt, în adevăr, mulți „dumnezei” și mulți „domni” ), totuși pentru noi nu este decât un singur Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate lucrurile și pentru care trăim și noi, și un singur Domn: Iisus Christos, prin care sunt toate lucrurile și prin El și noi.” ( 1 Corinteni 8, 5.6 )
- b) Dacă privim lucrurile dinspre Dumnezeu spre om:
Lumea e plină de oameni care se consideră evlavioși și care pretind că sunt închinători adevărați ai lui Dumnezeu. Titlul de „Biserica lui Dumnezeu”, de exemplu, este folosit de peste două sute de denominațiuni diferite în SUA. Într-o astfel de lume, Dumnezeu are nevoie de un semn, un criteriu după care să Îi identifice pe adevărații Săi închinători. De fapt, nu Dumnezeu are nevoie de semnul acesta, El cunoscând inima fiecăruia, ci Universul, îngerii, ființele necăzute în păcat au nevoie de acest semn de identificare.
În Biblie există patru texte care vorbesc despre Sabat ca fiind un semn între Dumnezeu și om:
„Să nu care cumva să nu țineți Sabatele Mele, căci acesta va fi între Mine și voi și urmașii voștri un semn după care se va cunoaște ca Eu sunt Domnul care va sfințesc.” ( Exod 31, 13 )
„Aceasta va fi între Mine și copiii lui Israel un semn veșnic, căci în șase zile a făcut Domnul cerurile și pământul, iar în ziua a șaptea S-a odihnit și a răsuflat.” ( Exod 31,17 )
„Le-am dat și Sabatele Mele, ca să fie un semn între Mine și ei, pentru ca să știe că Eu sunt Domnul care-i sfințesc” ( Ezechiel 20, 12 ).
„Sfințiți Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru” ( Ezechiel 20,20 )
Atunci când acceptăm că Sabatul este un semn între Dumnezeu și om, înțelegem mai bine la ce se referă profeția din Apocalipsa cap.13 când vorbește despre „semnul fiarei” și despre sigilarea celor credincioși din ultima generație ( vezi cap. 7 ).
4) Sabatul este un semn al sfințirii.
Sabatul este un semn al puterii transformatoare a lui Dumnezeu, arătându-ne că El este Cel ce sfințește. Omul care păzește Sabatul Domnului este sfințit prin comuniunea lui cu Creatorul în această zi pusă deoparte.
5) Sabatul este un semn al loialității.
După cum credincioșia lui Adam și a Evei a fost pusă la încercare prin pomul cunoștinței binelui și răului așezat în mijlocul Edenului, la fel loialitatea fiecărei ființe omenești față de Dumnezeu va fi testată prin porunca Sabatului așezată în mijlocul Decalogului.
De ce tocmai Sabatul și nu o altă poruncă? Porunca a patra este singura din Decalog care nu are suport rațional. Ea se bazează doar pe „Așa zice Domnul”, de aceea păzirea ei probează loialitatea și încrederea omului în Dumnezeu.
În Eden, porunca de a nu mânca din pomul cunoștinței binelui și răului nu avea niciun suport rațional, în afară de faptul că ea oglindea voința divină. Pomul era bun, nu era otrăvitor și era al lui Dumnezeu, ca toți ceilalți pomi. Însă Creatorul a vrut să probeze loialitatea ființelor create printr-un test care să se bazeze pe încrederea în El și nimic mai mult.
Biblia descoperă faptul că înainte de revenirea Domnului Christos întreaga lume va fi împărțită în două tabere: unii care vor rămâne loiali prin păzirea tuturor poruncilor lui Dumnezeu, iar alții care se vor închina fiarei și icoanei ei. În acest context, Sabatul zilei a șaptea va reprezenta testul final al loialității și credincioșiei față de Dumnezeu.
6) Sabatul este o zi de cult și de comuniune cu Creatorul.
La creațiune, Dumnezeu a adus la existență animalele care să-l întovărășească pe om de-a lungul vieții. Omul avea astfel o anumită părtășie. Pentru o comuniune mai înaltă, Dumnezeu i-a dat omului prietenia cu alte ființe omenești, precum și legământul căsătoriei. Dar cea mai înaltă formă de comuniune pe care o poate avea omul este cea cu Creatorul său. Această comuniune cere însă un timp special, pus deoparte. Fără Sabat, viața ar însemna un șir continuu de muncă și griji obișnuite, totul decurgând monoton și fără sens.
7) Sabatul este un simbol și o pregustare a odihnei mântuirii.
După cum după șase zile de trudă fizică și sufletească vine o zi de odihnă fizică și spirituală, tot la fel, după ce istoria păcatului se va fi încheiat, va urma viața veșnică a odihnei, lipsită de truda fizică și de lupte sufletești. Sabatul este o prefigurare a acestei odihne a mântuirii.
„Rămâne dar o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Fiindcă cine intră în odihna Lui, se odihnește și el de lucrările lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrările Sale. Să ne grăbim dar să intrăm în odihna aceasta…” ( Evrei 4, 9‑11 )
Lori Balogh
Oameni buni eu nu sunt pocait,sant credincios in isus si in biblie,dar vreau sa zic ca am avut ocazia prin imprejurari deosebite de a cunoaste persoane de cult adventist care m-au ajutat chiar impotriva vointei mele de a cunoaste si pastra sabatul.Si vreau sa va zic ca am avut trairi spirituale care pur si simplu nu sant de pe lumea aceasta…!!Chiar daca ai fi prost ,sau stiu eu idiot tot ti-ai da seama ca sabatul este sfant si toti cei care il tin nu o fac asa de dragul de a fi crestini sau pocati…o fac ca se simt cu adevarat liberi si fericiti….Asa cum spune si in biblie ”Adevarul va va face liberi”…LAUDAT SA FIE DOMNUL NOSTRU ISUS CHRISTOS!!
Stimate frate Radu,
Oare ce fel de lucrari facea Mantuitorul in zi de Sabat ? Ati citit undeva ca El se ducea in atelierul de tamplarie sau la muncile campului ? Lucrarile pe care le-a facut Domnul In Sabat arata exact care este intentia si planul lui Dumnezeu pentru aceasta zi: o zi in care sa slujim lui Dumnezeu si aproapelui, alinand suferinte fizice sau sufletesti si fiind in comuniune atat cu fratii de credinta, dar mai ales cu Dumnezeu si cu natura creata de El. Mantuitorul „a dezlegat” Sabatul de molozul traditiilor si regulilor rabinice, redandu-l liber spre fericirea omului. Insa a dezlega nu inseamna a desfiinta. Cel care dezleaga o vita priponita, nu o desfiinteaza…
Faptul ca d-v considerati Sabatul ca fiind dat in exclusivitate evreilor este cea mai mare eroare pe care o poate face un cunoscator al Bibliei. Faptul ca „Sabatul a fost facut pentru om” ( Marcu 2,27.28 ), nu pentru evrei, dupa cum ne asigura Insusi Mantuitorul, nu va spune nimic ?
Faptul ca cei care au trait inainte de darea Legii pe Sinai au numarat timpul tinand cont de ciclul saptamanal, nu va spune nimic ? Daca nu ar fi existat Sabatul zilei a saptea ca reper, de ce au socotit acei oameni timpul, mai bine de doua milenii si jumatate, folosindu-se de ciclul saptamanal ?
Faptul ca insasi Porunca a patra, pe care d-v o desconsiderati in mod fatis, incepe cu indemnul:”Adu-ti aminte…” nu va spune ca aceasta porunca era cunoscuta, dar oamenii o uitasera si o neglijasera ?
Cum puteti afirma ca Sabatul a fost dat doar evreilor, din moment ce la Creatiune nu existau evrei ? Pentru cine a sfintit ( a pus deoparte ) si a binecuvantat Creatorul ziua a saptea ? Din moment ce evreii inca nu aparusera pe scena lumii ( mai trebuiau sa treaca vreo doua mii de ani ! ), oare nu pentru intreaga omenire a facut Creatorul lucrul acesta ?
Imi dau seama insa, ca argumentele, oricat ar fi de convingatoare si numeroase, sunt inutile pentru un om care are fixate niste idei preconcepute. De aceea, nici nu voi continua polemica cu d-v, deoarece este fara sens. Daca totusi doriti sa cunoasteti mai multe despre problema in discutie, va invit sa cititi urmatoarele materiale postate:
https://www.loribalogh.ro/2014/10/este-sabatul-zilei-a-saptea-o-umbra-a-lucrurilor-viitoare/
https://www.loribalogh.ro/2010/11/decalogul-porunca-a-patra-respect-fata-de-memorialul-creatiunii-16/
https://www.loribalogh.ro/2013/03/schimbarea-zilei-de-odihna/
https://www.loribalogh.ro/2013/01/ziua-a-saptea-sambata-sau-duminica/
https://www.loribalogh.ro/2013/01/sabatul-in-noul-testament/
https://www.loribalogh.ro/2012/12/sabatul-inainte-se-sinai/ si multe altele…
Cat despre barbieritul in zi de Sabat, nu stiu cine v-a informat, dar v-a informat gresit. Daca ati cunoaste cu adevarat spiritul in care ar trebui serbat Sabatul ( si cum ar trebui sa serbati si d-v duminica – „ziua soarelui” ), ati intelege ca nu exista reguli impuse de oameni, asa cum faceau rabinii, in afara celor care rezulta clar din enuntul Poruncii a patra: abtinerea de la lucrarile obisnuite pentru castigarea existentei. Daca exista reguli, ele sunt strict personale, stabilite de fiecare in functie de propria constiinta si de felul in care intelege respectarea Sabatului. Mai ales ca Sabatul a fost facut pentru om, pentru desfatarea lui ( vezi Isaia 58, 13.14 ), pentru bucuria si fericirea lui. Ma intreb daca d-v, care sustineti ca paziti duminica in amintirea invierii Domnului, respectati porunca asa cum o cere Dumnezeu. Va spun lucrul acesta deoarece unul din prietenii mei ( un baptist convins ) merge la serviciu duminica fara nicio problema de constiinta.
Stimate frate Radu,
Eu nu sustin ca cine nu tine Sabatul nu poate fi mantuit. Mantuirea e lucrarea lui Dumnezeu si eu nu am dreptul sa ma amestec in ea. Sunt convins ca multi din cei ce n-au cunoscut adevarul despre Sabat, dar au fost curati cu inima, Il vor vedea pe Dumnezeu. Dar mai sunt convins ca cei care au cunoscut acest adevar si totusi s-au impotrivit lui cu bunastiinta, vor trebui sa dea socoteala lui Dumnezeu pentru atitudinea lor.
Eu va invit cu toata dragostea frateasca (desi nu facem parte din aceeasi biserica ) sa va rugati pentru ca Duhul lui Dumnezeu sa va lumineze in privinta adevaratei zile de odihna pe care o cere Dumnezeu. Nu este o problema minora, caci la sfarsitul timpului, la judecata, Domnul va spune multor crestini care au crezut ca sunt pe calea cea buna, dar s-au inselat: „Nu orisicine-Mi zice: „Doamne, Doamne !” va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in ceruri. Multi Imi vor zice in ziua aceea: „Doamne, Doamne ! N-am prorocit noi in Numele Tau ? N-am scos noi draci in Numele Tau ? Si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?” Atunci le voi spune curat: „Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege” ( Matei 7, 21-23 ).
Stiti ce inseamna faradelege, nu-i asa ? Cel care lucreaza, fie chiar si pentru Dumnezeu, in totala neascultare de Legea Sa, sau chiar si fatza de o singura porunca din ea ( Iacov 2,10 ). Or, eu nu doresc ca d-v sa faceti parte din acea categorie. Poate nu la intamplare Duhul lui Dumnezeu v-a calauzit spre acest articol…
Cu stima, Lori B.
Inamplator a facut Domnul vindecari in ziua Sabatului,sau intentionat? Si tot intamplator a spus ca lucreaza (si asta la modul literal,evident lucrerile-I specifice)chiar in ziua Sabatului ca si Tatal Sau ,unor oameni car respingeau total ideea muncii in ziua de Sabat(Ioan5:17)? Iudeii a caror inteligenta nu putem s-o subestimam au inteles clar ceea ce si Duhul Sfant confirma:Domnul dezlega ziua Sabatului si se proclama divin(Ioan 5:18) .Daca era normativ Sabatul de ce Consiliul Ierusalim I (Fapt 15) nu spune asta ca era cel mai fierbinte moment s-o faca ? Si cum isi permite Pvel sa le zica colosenilor ca nimeni sa nu-i judece cu privire la sabat (Col.2:16,17)care alaturi de ceremonialul iudaic levitic abolit de Hristos a fost semnul,indicatorul,umbra Domnului care a venit sa implineasca literal si profetic tot iudaismul(aratand astfel Omul desavarsit-Dumnezeu singurul invrednicit la a face ispasirea pacatelor lumii) si sa-i puna capat instituind un Nou Legamant inaugurat in ziua intai(duminica )prin invierea Sa .De ce nici un cuvant despre Sabat timp de sute de ani de la Gen2 pana la Ex 16 care au trecut prin vietile patriarhilor?Moise le spune iudeilor despre Sabat ca zi de odihna cu prileju strangerii manei si il instituie ca zi de odihna si inchinare la Sinai in Exod 20.(Vezi Nemia 9:13,14).Eezechiel 20:11,12,18 alaturi de altele arata lamurit ca Sabatul a fost dat ca semnul Legamantului Dumnezeu -evrei exclusiv.Si Legea si prorocii au tinut pana la Ioan iar referinta expresa este la iudaismul care a incetat odata cu inaugurarea noii epoci a harului dupa inviere.Lasati Sabatul sa fie Memorialul creatiei si indicatorul sau semnul adevaratei odihne nu doar de o zi ci non-stop:cea a mantuirii prin Hristos (Evrei3 si 4).Din pacate iubiti frati faceti ca si iudeii cu poveri de reguli si legi puse intr-o Misna actualizata (sa nu te barbieresti in dimineata zilei de sambata???!!! de ex . si cate si mai cate) . Poveri inutile .Mai rau este ca spuneti in mod indirect dar lamurit ca cine nu tine Sabatul nu-i mantuit….Ma opresc aici si sper sa reflectati iubite fr Balogh la toate acestea cat mai onest.RV
Eu va intreb, stimate frate, unde gasiti in NT o porunca a Domnului sau a apostolilor de a inlocui ziua Sabatului cu ziua intai a saptamanii, serbata in lumea pagana ca „ziua soarelui” ? D-v cereti ca sa va aratam in NT un text cu privire la poruca de a tine Sabatul. Dar exemplul Mantuitorului, care a tinut Sabatul, si cel al apostolilor, care si ei au tinut Sabatul, nu este suficient ?
„Caci cine pazeste toata Legea si greseste intr-o singura porunca, se face vinovat de toate” ( Iacov 2,10 ) Banuiesc ca d-v va straduiti sa respectati celelalte noua porunci din Decalog, caci nu-mi imaginez ca furati, desfranati, huliti Numele lui Dumnezeu, va inchinati si la alti dumnezei, poftiti ce nu este ingaduit, etc. De ce doar noua din porunci si nu toate cele zece ? Mai ales ca Domnul a spus clar: „Sa nu credeti ca am venit sa stric Legea sau Prorocii. Am venit nu sa stric, ci sa implinesc...” ( Matei 5, 17-19 ). Daca Fiul lui Dumnezeu nu Si-a permis sa strice Legea sfanta a lui Dumnezeu, cum de unii crestini isi permit sa o faca ? Si daca ei isi permit acest lucru, oare cum priveste Tatal ceresc acest lucru ?
Vai ce va mai rataciti iubiti frati adventisti luand ce a fost sau va fi al iudaismului si punandu-l pe umerii bisericii asa cum nici Consiliul Ierusalim I (Fapte 15) nu a facut! Cum de nu indrazniti sa aratati lumii macar o singura mentiune din NT cu porunca explicita de a tine Sabatul?Unde porunceste Hristos,Pavel Petru sau Ioan bisericii sa tina Sabatul?
As vrea sa mai adaug , cu permisiunea lui Lory, ca SABATUL se va pastra si pe Noul Pamant..Isaia 66,22-23….SABATUL este identificat ,in Biserica Ramasitei de la sfarsit..APOC 14,12…!Sabatul este Sigiliul Viului Dumnezeu..si astazi se face Sigilarea ..Apoc . 7,1-3..
Draga Cornel,
Daca mantuirea nu ar fi conditionata de nimic, toti oamenii ar fi mantuiti ( criminali, violatori, mincinosi, inchinatori la idoli, etc. ). Insa Biblia spune clar ca unii oameni nu vor mosteni Imparatia cerurilor: „Afara sunt cainii, vrajitorii, curvarii, ucigasii, inchinartorii la idoli si oricine iubeste minciuna si traieste in minciuna” ( Apocalipsa 22, 15 ; vezi si Apoc. 21, 8). Pavel ne invata si el: „Nu stiti ca cei nedrepti nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu ? Nu va inselati in privinta aceasta: nici curvarii, nici inchinatorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomitii, nici hotii, nici cei lacomi, nici betivii, nici defaimatorii, nici hraparetii nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu.” ( 1 Corinteni 6, 9.10 ).
Dar ce face ca unii oameni sa fie acceptati de Dumnezeu la judecata , iar altii nu ? Raspunsul este unul singur: credinta in Domnul Iisus Christos, care se manifesta prin ascultare de voia lui Dumnezeu. Iar voia Sa este clar exprimata in Legea Sa. De aceea, Mantuitorul ne-a invatat: „Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele” „Voi sunteti prietenii Mei daca faceti ce va poruncesc Eu” ( Ioan 14, 15; 15, 14; vezi si Ioan 15, 10; 2 Ioan 1,6; 1 Ioan 5,3; Iacov 2, 8-12 )
Pazirea Sabatului este doar una din cerintele lui Dumnezeu. Pazirea lui nu mantuieste pe nimeni, dupa cum pazirea Legii intregi nu mantuieste pe nimeni. Pe noi ne mantuieste doar jertfa Domnului Christos. Cine pazeste Legea ( inclusiv Sabatul ) o face din recunostinta fatza de ceea ce a facut Domnul pentru noi. Si cine nu-si arata recunostinta fatza de Dumnezeu prin ascultare de voia Sa, nu merita sa mosteneasca Imparatia cerului.
Cu privire la argumente in favoarea pazirii Sabatului, te rog sa cauti pe blog la categoria Doctrine biblice/ Adevaruri biblice acele articole care vorbesc despre Sabat, sau la adresa: http://www.resursebiblice.ro/category/doctrine-biblice/doctrine-biblice-studii/
Ma rog ca Domnul sa te lumineze prin Duhul Sau cu privire la acest subiect.
pacea domnului!!! frate oricine ai citi mesaju asta te rog din suflet dami si mie argumente puternice pt sabat ca de multe ori am discutat cu multi despre sambata si duminica si nu mai inteleg nimic. uni spun ca mantuirea nu este conditioanta de nimic !! ajutatima va rog