Maxime și cugetări despre cruce
„Nu aș fi crezut niciodată în Dumnezeu dacă nu ar fi existat crucea. Într-o lume a durerii, cum ar putea cineva să se închine unui Dumnezeu care nu simte durerea?” (John. R. W. Stott).
„Pe crucile de la Calvar au murit trei oameni: unul în păcat, unul față de păcat și altul pentru păcat” (autor necunoscut).
„Christos nu Și-a purtat crucea, ci a folosit-o” (autor necunoscut).
„Nu vom mai putea probabil să rezistăm pe verticală decât sprijiniți de cruce” (Vasile Ghica).
„Majoritatea creștinilor sunt răstigniți pe cruce între doi tâlhari: regretele zilei de ieri și îngrijorările zilei de mâine” (Warren W. Wiersbe).
„Crucea este hotarul dintre păcat și virtute” (Clement Alexandrinul).
„Crucea este eroarea a doua paralele” (Rinaldo Caddeo).
„Numai de pe cruce se vede întreg Universul” (Girel Barbu).
„Calea spre Paradis are doar lărgimea unei persoane și înălțimea unei cruci” (Monseniorul Ghika).
„În cer nu există purtători de comori care nu au fost pe pământ purtători de cruci” (Charles Spurgeon).
Pe crucea unui astrolog
„N-a putut să-nșele
Zodia-i mioapă,
Tot citind în stele,
A căzut în groapă” (epigramă de Vasile Vorobeț)
„Iisus avea o cruce de lemn, dar o inimă de aur. Azi unii oameni au cruci de aur, dar inimi de lemn” (autor necunoscut).
„Crucificarea este dureroasă, dar are audiență maximă la public” (Valeriu Butulescu).
„Când a murit pe Cruce, Iisus avea treizeci și trei de ani. Tinerețea nu ne poate servi drept scuză!” (Jodemaria Escriva).
„Lumea creștină are ca simbol un instrument de tortură: crucea” (Arthur Schopenhauer).
„Multe statui ale libertății, o singură statuie a eliberării: Crucea” (Benone Burtescu).
Culegere de Lori Balogh
