Amăgirile ocultismului

Amăgirile ocultismului

Semne bune, semne rele…

Poate exista ceva bun în ceva cu totul rău? „E un nonsens” – ar putea spune cineva. Și totuși…

Îmi place mult să merg pe munte, și aceasta din mai multe motive. Condiția esențială ca să ajungi la ținta propusă când te afli pe munte este să observi cu mare atenție semnele și marcajele, apoi să le urmezi întocmai, fără nicio abatere de la traseu.

Însă marcajele nu sunt puse întotdeauna în locuri vizibile și accesibile. Uneori sunt puse pe copaci, iar aceștia crescând, ele sunt acoperite de crengi. Alteori, copacii sunt tăiați cu marcaje cu tot. Alteori, ele sunt puse pe stânci, în bătaia soarelui și a ploii, ștergându-se. În unele cazuri, ca să ajungi la marcajul următor, trebuie să faci cățărări cu ajutorul lanțurilor… Însă, oricât de ascuns, de greu accesibil și de deteriorat ar fi un marcaj, el reprezintă un semn al speranței, asigurându-ne că suntem pe drumul cel bun.

Ocultismul, cu toate formele lui primitive sau moderne: de la spiritism la magie albă sau neagră, de la ghicitul în cărțile de Tarot până la astrologie, nu are nimic bun în sine. Totuși, pentru un cercetător atent al Scripturilor, în special al cărților profetice, reînvierea fără precedent a practicilor oculte în societatea modernă este un semn bun: un semn că istoria zbuciumată a pământului nostru se apropie de sfârșit.

Satana face eforturi disperate ca acest „marcaj” să fie bine ascuns (ocult), ca nu cumva oamenii să înțeleagă adevărul, iar el să fie demascat. Probabil că, dintre toate semnele care anunță revenirea în glorie a Mântuitorului, ocultismul în general, și spiritismul în special, sunt semnele cele mai ascunse de ochii neavizați ai oamenilor, lucrând în mod perfid în societate și prinzând cât mai multe victime în plasa amăgirii lor.

Fascinația ocultului

În societatea postmodernă în care trăim, în mod paradoxal, există un interes tot mai crescând, o adevărată fascinație față de tot ce e supranatural și ocult. Pe neobservate, ideile spiritiste sunt inoculate copiilor de la cele mai fragede vârste prin desene animate, cărți de povești, jocuri pe calculator sau filme și spectacole pentru copii. În toate acestea, dacă nu există vrăjitori, zâne, spiriduși sau extratereștri care să facă minuni cu o simplă bagheta magică, parcă lipsește ceva, parcă nu e la modă…

Ideile spiritiste le sunt inoculate și adolescenților pe aceleași căi. Seria de romane și filme Harry Potter – care a făcut din autoarea lor o multimilionară de invidiat -, a avut un succes neașteptat, mai ales în rândurile tinerilor. Totul mustește însă de ocultism…

Pe de altă parte, presa scrisă sau vorbită e plină de horoscoape oferite cu generozitate de tot felul de astrologi. Deși ne lăudăm că suntem o națiune creștină (la ultimul recensământ, 97% din populație s-a declarat creștină), nimeni nu se sesizează că zilnic, pe neobservate, suntem invadați de practici oculte. Iar astrologia e considerată a fi regina ocultismului.

Posturile comerciale de televiziune includ regulat în grila lor de programe tot felul de emisiuni în care li se face publicitate clarvăzătorilor, chiromanților, astrologilor, magicienilor, vrăjitorilor și bioenergeticienilor.

O tânără absolventă a facultății de filologie, recunoscută ca o ghicitoare de succes, a afirmat pe un post de televiziune că „oamenii devin dependenți de ghicit și că ei nu fac nicio mișcare fără să o consulte”. Deși știe că Biblia interzice practica ghicitului, ea continuă să-l practice, argumentând că, descoperindu-le oamenilor viitorul, ea le face mult bine.

Astăzi, iluzioniștii nu se mai mulțumesc să scoată un porumbel sau un iepuraș dintr-o pălărie. Ei sunt mega iluzioniști, care fac să apară nu iepurași sau porumbei, ci avioane. Pentru a ajunge la o astfel de performanță, un mega iluzionist modern a mărturisit că a avut nevoie de douăzeci de ani de studiu al multor cărți de magie și vrăjitorie, unele vechi de câteva sute de ani.

„Pe pământ avem de toate…”

„Pe pământ avem de toate” – spunea poetul Adrian Păunescu. Avem yoghini care, în starea de Nirvana, pretind că primesc mesaje de la zeii hinduși (oare de la care dintre cei trei milioane de zei?). Avem vindecători care operează fără bisturiu, scoțând tumori interne fără să curgă nicio picătură de sânge.

Avem vrăjitori, cititori în stele, iluzioniști, magicieni, ghicitori în palmă, în cafea sau în cărțile de Tarot. Avem medii spiritiste care comunică cu așa-zisele spirite ale morților. Avem șamani, vraci, descântători, bioenergeticieni, clarvăzători, oameni care comunică cu îngerii, cu extratereștrii, cu Fecioara Maria. Da, pe pământ avem de toate…

Cu mai mulți ani în urmă, în presă a fost publicată o întâmplare stranie care aparține ocultului. Un tânăr din Buenos Aires a reușit să devină student la Sorbona. Fericit, și-a cumpărat biletul de vapor și, după ce și-a luat rămas bun de la familie, s-a îndreptat spre port. Acolo, traseul spre navă trecea printr-un coridor lung și pustiu la acea oră.

În timp ce străbătea acel coridor, în dreptul unei uși i-a apărut pe neașteptate o fetiță de 9‑10 ani, îmbrăcată în alb și deosebit de tristă. Fetița i-a făcut semn tânărului să o urmeze. Julio, crezând că fetița are nevoie de ajutor, a urmat-o. A ajuns într-o încăpere pustie și imediat ce a intrat, ușa s-a închis după el, iar fetița a dispărut fără urmă.

Dându-și seama că a fost atras într-o cursă, Julio a început să bată în ușă și să strige. Abia într-un târziu cineva l-a auzit și l-a eliberat. Era însă prea târziu: vaporul care trebuia să-l ducă în Franța plecase. Furios, Julio și-a sunat părinții, povestindu-le cele întâmplate.

După două zile a primit două știri care l-au înfiorat. Una dintre ele se referea la vaporul pe care-l pierduse: Acesta se scufundase în Atlantic. Iar a doua era o scrisoare în care mama lui îi spunea pentru prima dată un adevăr pe care Julio nu-l știuse: Înainte de a se căsători, ea născuse o fetiță care a murit în jurul vârstei de zece ani. Fotografia trimisă în plic era exact imaginea fetiței care îl atrăsese pe Julio în încăperea care se dovedise a fi o cursă.

Citind astfel de întâmplări care abundă în presa scrisă sau vorbită, oare e de mirare că ocultismul câștigă tot mai mult teren în societatea noastră? Mai pot oamenii să nu creadă în teoria nemurii sufletului, deși Biblia contrazice atât de categoric această învățătura falsă?

Cine sunt acarii?

O respectabilă doamnă din SUA, care își tratează pacienții prin metode psihoterapeutice, pretinde că primește regulat mesaje de la Nostradamus, în care îi sunt explicate profețiile acestuia. Unul dintre mesajele primite de la așa-zisul spirit al lui Nostradamus este unul cât se poate de liniștitor: Putem sta liniștiți, căci sfârșitul lumii nu va veni curând.

Pe cine să credem: pe distinsa doamnă sau pe Iisus care ne asigură în Apocalipsa: „Iată, Eu vin curând!” (Apocalipsa 22:12)?

În California, o femeie pretinde că are zilnic una, două sau chiar trei convorbiri cu Fecioara Maria care îi dă puteri vindecătoare. Pe cine să credem: pe doamna din America sau pe Dumnezeu care ne asigură: „Eu sunt Domnul care te vindecă” (Exodul 15:26)?

Interesul tot mai crescând pentru fenomenul OZN nu este nici el străin de zona ocultului. În Arizona există un loc special în care numeroși oameni echipați cu aparatură foto așteaptă zile și nopți la rând să poată vedea un astfel de „obiect neidentificat”. Tot mai mulți oameni susțin că au avut contacte cu extratereștri, primind mesaje de la aceștia. În principal, mesajele sunt următoarele:

– Civilizațiile extraterestre sunt cu 100 de milioane de ani mai avansate față de cea terestră.

– Extratereștrii vor să ajute specia umană, însă le este greu pentru că omenirea e separată de granițe politice. Dacă omenirea ar fi condusă de un singur guvern mondial, ei ar putea să ne ajute.

– Demonii și zeii din religiile lumii nu sunt altceva decât ființe extraterestre.

– Sfârșitul lumii nu va fi curând.

– Moartea nu e altceva decât o trecere spre o altă existență.

Și exemplele pot continua… În lume există însă și oameni lucizi care trag un semnal de alarmă cu privire la dezvoltarea pe neobservate a ocultismului. În cartea „Șocul viitorului”, Alvin Toffler scrie: „Ne aflăm într-un tren a cărui viteză crește, gonind pe o linie presărată cu un număr necunoscut de macazuri, care duc la destinații necunoscute. Pe locomotivă nu se află niciun om de știință, iar acarii sunt demoni. Cea mai mare parte a societății se află în vagonul de bagaje și privește înapoi.”

Biblia vs. ocultism

Ceea ce ne interesează înainte de orice este poziția lui Dumnezeu față de astfel de manifestări oculte. Și aceasta pentru că El reprezintă glasul cel mai autorizat și cel mai demn de încredere în acest domeniu. Cel care ia în serios acest Cuvânt va fi ferit de cele mai perfide amăgiri ale Diavolului.

Iată doar câteva pasaje biblice care fac lumină într-un domeniu atât de ascuns (ocult) și întunecat:

Deuteronomul 18:10‑14: „Să nu fie la tine nimeni care să-și treacă pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meșteșugul de ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor, de descântător, nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe pe morți. Căci oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului.”

Leviticul 19:31: „Să nu vă duceți la cei ce cheamă duhurile morților, nici la vrăjitori; să nu-i întrebați ca să nu vă spurcați cu ei. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.”

Isaia 8:19,20: „Dacă vi se zice însă: „Întrebați pe cei ce cheamă morții și pe cei ce spun viitorul, care șoptesc și bolborosesc”, răspundeți: „Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba el pe morți pentru cei vii? La Lege și la mărturie!” Căci dacă nu vor vorbi așa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.”

1 Timotei 4:1: „Dar Duhul spune lămurit că în zilele din urmă unii se vor lepăda de credință ca să se alipească de duhuri înșelătoare și de învățăturile dracilor.”

În capitolul 24 al Evangheliei lui Matei, Mântuitorul ne trage atenția că Satana va încerca „să-i înșele, dacă va fi cu putință, chiar și pe cei aleși” (Matei 24:24).

Mă rog că noi să nu fim dintre aceștia!

Lori Balogh

Referințe:

(1) Alvin Toffler, „Șocul viitorului”, p. 420