Efeseni 2,15: „A înlăturat … Legea poruncilor”

Efeseni 2,15: „A înlăturat … Legea poruncilor”

„Și în trupul Lui, a înlăturat Legea poruncilor în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El Însuși un singur om, făcând astfel pace.”

Textul citat face parte din „arsenalul” celor care susțin că Domnul Christos a desființat Legea lui Dumnezeu la prima Sa venire, eliberându-i pe creștini de obligativitatea păzirii ei. De obicei, textul este citat împreună cu Coloseni 2,14, în care Pavel afirmă despre Domnul Christos că „a șters zapisul cu poruncile Lui, care stătea împotriva noastră, și l-a nimicit, pironindu-l pe cruce.”

Asemănarea dintre cele două texte este însă doar aparentă. Contextul în care se află fiecare dintre ele este cu totul diferit. În timp ce în Coloseni 2,14 Pavel explică modul în care Domnul Christos a realizat iertarea deplină a omului păcătos, înlăturând „registrul” de evidență al păcatelor lui și eliberându-l de condamnarea Legii, în Efeseni 2,15, problema pusă în discuție este modul în care Mântuitorul a îndepărtat „zidul” care îi despărțea pe iudei de neamuri: „Căci El este pacea noastră, care din doi a făcut unul și a surpat zidul de la mijloc care-i despărțea.”

Aluzia pe care Pavel o face în Efeseni 2,15 se referă cu cea mai mare probabilitate la zidul care despărțea curtea neamurilor de sanctuarul propriu-zis, împiedicându-i pe cei dintre neamuri să participe împreună cu iudeii la serviciul de închinare.

Cum a înlăturat Domnul Christos acest zid? Apostolul Pavel explică: prin înlăturarea „Legii poruncilor în orânduirile ei.” Expresia „Legea poruncilor în orânduirile ei” sugerează faptul că Pavel nu se referă la Legea morală, ci la orânduirile ceremoniale date poporului iudeu prin Moise, orânduiri care mențineau despărțirea dintre iudei și neamuri, atât în ceea ce privește viața socială, cât mai ales închinarea în sanctuar.

Cât privește Legea morală, aceasta nu a fost niciodată un zid de despărțire între iudei și neamuri. Dimpotrivă, vorbind despre această Lege, Pavel afirmă că „neamurile, măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii”, dovedind că „lucrarea Legii este scrisă în inimile lor, fiindcă despre lucrarea această mărturisește cugetul lor și gândurile lor, care sau se învinovățesc, sau se dezvinovățesc între ele.” (Romani 2,14.15)

În concluzie, Domnul Christos nu a înlăturat Legea morală (Decalogul), despre care El Însuși a afirmat: „câtă vreme nu va trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege” (vezi Matei 5,18), ci legile ceremoniale date doar poporului Israel și care constituiau un zid de despărțire între iudei și neamuri.

Lori Balogh