Starea omului in moarte

Starea omului in moarte

     O privire de ansamblu asupra Bibliei, avand in atentie  subiectul mortii, ne ajuta sa descoperim cateva adevaruri esentiale:

     1) In peste 50 de versete biblice, moartea este descrisa ca fiind un somn.

     2) Biblia foloseste de circa 1600 de ori cuvantul “suflet”, insa niciodata nu intalnim expresia “suflet nemuritor”.

     3) Biblia afirma ca singurul care are nemurirea este Dumnezeu ( 1 Timotei 6,16 ).

     Texte biblice care vorbesc direct despre starea omului in moarte

     – Iov 7, 9.10: “Cum se risipeste norul si trece, asa nu se va mai ridica cel ce se coboara in locuinta mortilor. Nu se va mai intoarce in casa lui si nu-si va mai cunoaste locul in care locuia. ( Pasajul biblic este util celor care cred in strigoi, eliberandu-i de teama ).

     – Iov 14, 10-12: “Dar omul,cand moare, ramane intins; omul, cand isi da sufletul, unde mai este ? Cum pier apele din lacuri si cum seaca si se usuca raurile, asa se culca omul si nu se mai scoala; cat vor fi cerurile, nu se mai desteapta si nu se mai scoala din somnul lui.”

     – Psalmul 6,5: “Caci cel ce moare nu-si mai aduce aminte de Tine si cine Te va lauda in locuinta mortilor ?

     – Psalmul 88, 10-12: “Oare pentru morti faci Tu minuni ? Sau se scoala mortii sa Te laude ? Se vorbeste de bunatatea Ta in mormant si de credinciosia Ta in adanc ? Sunt cunoscute minunile Tale in intuneric si dreptatea Ta in tara uitarii ?”

     – Psalmul 115,17.18: “Nu mortii lauda pe Domnul si nici vreunul din cei ce se coboara in locul tacerii.”

     – Eclesiastul 9, 5.6.10: “Cei vii, in adevar macar stiu ca vor muri, dar cei morti nu stiu nimic si nu mai au nicio rasplata, fiindca pana si pomenirea li se uita. Si dragostea lor si ura lor si pizma lor demult au si pierit si niciodata nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare. Tot ce gaseste mana ta sa faca, fa cu toata puterea ta, caci in locuinta mortilor in care mergi nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune.”

     – Ezechiel 18, 4.20: “Sufletul care pacatuieste acela va muri.”

     Toate aceste pasaje biblice ne arata cu claritate ca:

     – Moartea e un somn. Daca tinem seama de faptul ca somnul este acea perioada din viata omului in care el nu este constient, intelegem ca in moarte nu exista constienta de sine. De asemenea, asemanarea mortii cu un somn ne arata si faptul ca va exista o “trezire”, ca moartea nu este vesnica, fapt care se armonizeaza perfect cu doctrina invierii.

     – In moarte nu exista amintiri si comunicare. Nu exista lauda la adresa lui Dumnezeu, nu exista sentimente, activitate, inteligenta, planuire si stiinta.

     Daca, potrivit Scripturii, niciunul din lucrurile amintite nu exista in moarte, intrebarea care se pune este: Cum armonizam invataturile despre iad si rai cu ceea ce spune Biblia ? Daca cei morti nu-L mai pot lauda pe Dumnezeu, cum ne imaginam raiul ? Daca cei morti nu mai stiu nimic si nu mai simt nimic, cum ne imaginam iadul ? Daca cei morti nu mai au nicio activitate, nu mai au intelepciune si stiinta, cum ne imaginam “viata” de dincolo ? Iata cum minciuna sarpelui din Eden: “Hotarat ca nu veti muri” ( Geneza 3,4 ) vine in contradictie cu multe alte doctrine clare ale Cuvantului lui Dumnezeu.

     Texte biblice care se refera indirect la starea omului in moarte

     – Ioan 14, 2.3: “In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri. Daca n-ar fi asa, v-as fi spus. Eu Ma duc sa va pregatesc un loc. Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu sa fiti si voi.”

     Ce logica ar avea aceasta fagaduinta daca la moarte cei credinciosi ar fi luati in rai, langa Domnul Iisus ?

     – Matei 24, 30.31: “Atunci se va arata in cer semnul Fiului omului, toate semintiile pamantului se vor boci si vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere si cu o mare slava. El va trimite pe ingerii Sai cu trambita rasunatoare si vor aduna pe alesii Lui din cele patru vanturi, de la o margine a cerurilor pana la cealalta.”

     Alesii lui Dumnezeu, mantuitii din toate timpurile, vor fi adunati atunci, la revenirea Mantuitorului, nu la moarte.

     – Apocalipsa 22, 12: “Iata Eu vin curand si rasplata Mea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia dupa fapta lui.

     – Matei 16,27: “Caci Fiul omului are sa vina in slava Tatalui Sau cu ingerii Sai; si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele lui.”

     Rasplata Domnului Christos ( mantuirea si viata vesnica ) este cu El, nu este oferita celor credinciosi inainte de revenirea Lui.

     – Matei 25, 31.32: “Cand va veni Fiul omului in slava Sa cu toti sfintii ingeri, va sedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. Toate neamurile vor fi adunate inaintea Lui. El ii va desparti pe unii de altii cum desparte pastorul oile de capre.”

     Despartirea celor doua categorii de oameni: cei credinciosi si cei nelegiuiti, se va face la revenirea Mantuitorului, nu la moarte.

     – Evrei 11, 13.39.40: “In credinta au murit toti acestia, fara sa fi capatat lucrurile fagaduite, ci doar le-au vazut si le-au urat de bine de departe, marturisind ca sunt straini si calatori pe pamant… Toti acestia, macar ca au fost laudati pentru credinta lor, totusi n-au primit ce le fusese fagaduit, pentru ca Dumnezeu avea in vedere ceva mai bun pentru noi, ca sa n-ajunga ei la desavarsire fara noi.”

     Cei neprihaniti care au murit inca nu au primit rasplata. Ea le va fi data doar la revenirea Domnului Christos.

     – Fapte 2,29.34: “Cat despre patriarhul David, sa-mi fie ingaduit, fratilor, sa va spun fara sfiala ca a murit si a fost ingropat; si mormantul lui este in mijlocul nostru pana in ziua de azi … Caci David nu s-a suit in ceruri…”

     David, cel despre care sta scris ca este “om dupa inima Lui” ( 1 Samuel 13,14), ar fi trebuit sa se afle in rai, daca invatatura aceasta ar fi adevarata. Dar iata ca David se afla in mormant, asteptandu-si rasplata la revenirea Mantuitorului.

     – 1 Petri 1, 3-5: “… la o mostenire nestricacioasa si neintinata, pastrata in ceruri pentru voi

     Raplata credinciosiei este pastrata pentru momentul revenirii Mantuitorului. Ea nu le este data celor credinciosi la moarte.

     – Daniel 12, 2.13: “Multi din cei ce dorm in tarana pamantului se vor scula: unii pentru viata vesnica si altii pentru ocara si rusine vesnica…Iar tu, du-te, pana va veni sfarsitul; tu te vei odihni si te vei scula iarasi odata in partea ta de mostenire  la sfarsitul zilelor.”

     Lui Daniel i se spune ca isi va primi rasplata la invierea mortilor, nu la moarte.

      Ioan 13, 35: “Iisus plangea

     Daca credinciosul Lazar ar fi fost luat in rai  dupa moarte, de ce plangea Iisus ?

     Iata cum minciuna sarpelui in Eden, intrata in doctrinele multor biserici crestine, vine in contradictie evidenta cu marile adevaruri ale Bibliei. In acelasi timp, invatatura despre starea inconstienta a omului in moarte, este perfect armonizata cu restul adevarurilor Scripturii.

Lori Balogh

 

This entry was posted in Adevaruri biblice, Starea omului in moarte and tagged , , . Bookmark the permalink.

14 Responses to Starea omului in moarte

  1. Daniel says:

    Lori… Domnul Isus in toate pildele Lui care le-a dat,El le-a luat din lumea reala (pilda semanatorului navodului etc) si la fel trebuie tratata si pilda bogatului si Lazar… El le-a luat din realitatea inconjratoare si nu fabulatii si da,El da putin la o parte cortina si arata u crampei din viata dupa moarte cu 2 oameni absolut reali bogatul si Lazar. Cat priveste Iuda 9 Mihail se certa cu satana pe TRUPUL lui Moise pt ca poporul evreu sa nu cumva sa-i ia trupul si sa faca din el idolatrie cum vedem azi moastele in BOR de aceea Domnul l-a ingropat si nimeni nu a stiut unde…dar Moise a murit si totusi s-a aratat la schimbarea la fata a Domnului…deci asta este explicatia…pt a nu face idolatrie din trupul lui asa cum au facut cu acel sarpe Nehustean care i-a salvat in pustie pe evreii muscati de vipere…

  2. costel trif says:

    As dori sa fac o precizare: Acea suflare de viata din Geneza se numeste spirit si in multe pasaje biblice este sinonim cu sufletul, de ex. „si-a dat sufletul” acest spirit de viata provine de la D-zeu si se intoarce la D-zeu la moartea omului.Aceasta precizare explica de ce aparent omul ar avea un suflet despre care unii cred ca este nemuritor desi in realitate omul este o dualitate corp-spirit , spiritul fiind o energie impersonala ce provine de la D-zeu,care este Sursa vietii.

  3. Elisei says:

    Nu sunt expert in asa ceva, dar in legatura cu sufletul omului dupa moarte, ma gandesc la Geneza 2:7.
    Nu voi scrie versetul, doar ca sa cautati personal in Biblie.
    Avem doua componente: tarana (din care a fost facut trupul) si suflarea de viata. Si ca rezultat al combinarii celor doua, a fost facut asfel un suflet viu.
    Acum ,ca o paralela:
    TRUP+SUFLARE DE VIATA=SUFLET VIU
    BEC+CURENT ELECTRIC=LUMINA
    Daca luam becul ori curentul care il alimenteaza, mai avem noi lumina?
    Deci daca omul a murit (trupul s-a descompus), deja unul din cele doua elemente nu mai este, cea ce inseamna ca nici sufletul nu mai este.
    De aceea, la inviere, Dumnezeul nostru, caruia ne inchinam, ne va da trupuri noi si nemuritoare , pentru ca, avand trupuri si suflare de viata de la Dumnezeu, sufletul poate exista din nou. Nu stim unde dispare sufletul , dar fara trup ori suflare de viata, nu poate exista suflet. Cel putin nu la om , omul asa a fost creat de Insusi Domnul nostru.
    Va invit frati mei la studiu si sa ne rugam pentru Duhul Sfant, ca El a inspirat scriitori Bibliei, si doar prin El putem intelege Biblia. Rugati-va pentru mine, va rog ; voi face si eu la fel pentru toti.
    Amin.

  4. Lori Balogh says:

    Frate Remus,
    Avand in vedere ca aceste comentarii nu le citim doar noi doi, ci foarte multi vizitatori ai blogului ( zilnic sunt in jur de 150 de vizitatori recurenti, fideli, in afara de cei noi care apar pe parcurs, adica in total intre 500-600 de vizitatori), va propun si va rog ca sa abordam doar cate unul sau doua aspecte sau pasaje biblice in fiecare comentariu, astfel incat si noi sa putem sa ne prezentam opinia vis-a-vis de problema ridicata, dar si ceilalti vizitatori sa inteleaga ceea ce vrem sa transmitem.
    Acum imi este greu sa raspund la absolut toate problemele ridicate de d-v intr-un singur comentariu, insa voi incerca sa o fac telegrafic si punctual:
    1) Luca spune despre Moise si Ilie ca „se aratasera in slava” cu ocazia Schimbarii la Fatza ( Luca 9, 28-36 ). In opinia mea, aceasta afirmatie ne spune clar ca cei doi aveau trupuri proslavite, adica trupuri noi, nemuritoare, pe care le vor primi toti cei mantuiti. Faptul ca in acea imprejurare cei trei ucenici nu au vazut niste fantome sau duhuri fara forma si contur, ci oameni adevarati, rezulta din limbajul folosit mai ales de Luca. El vorbeste de doi „barbati” care vorbeau cu Iisus, iar impresia lasata asupra ucenicilor a fost atat de mare incat Petru a venit cu ideea construrii a trei colibe. Pentru niste suflete descarnate, niste entitati ca un abur sau ceva de felul acesta, ei nu s-ar fi gandit la aceasta solutie. In alte imprejurari ( furtuna pe mare, cand Domnul mergea pe ape ), ucenicii au crezut ca vad o naluca ( Matei 14,26 ) si s-au speriat. Pe Muntele Schimbarii la Fatza insa ucenicii nu se exprima ca ar vedea niste naluci, ci barbati in carne si oase ( chiar daca e vorba de trupuri nemuritoare ). Limbajul folosit de Luca nu imi lasa libertatea sa consider ca in acea imprejurare s-au aratat niste suflete descarnate. Cei doi aveau totusi gura sa vorbeasca si creier sa gandeasca.
    2) Este adevarat ca fara nasterea din nou nimeni nu poate vedea Imparatia lui Dumnezeu ( Ioan 3, 3). Dar a sustine ca inainte de Christos nimeni nu avea nasterea din nou, aceasta este o idee noua pentru mine si, daca as accepta-o, ar trebui sa cred ca nimeni din cei care au trait in VT nu va putea fi mantuit. Totusi, cand David se ruga: „Zideste in mine o inima curata, Dumnezeule, si pune in mine un duh nou si statornic” ( Psalmul 51, 10 ) cred ca el trecea prin procesul nasterii din nou. Iar cand Ieremia vorbea despre legamantul cel nou in cap. 31, 31-34 ( legamant care-i privea in primul rand pe evreii intorsi din robie, si apoi pe crestinii NT ), tot despre nastere din nou este vorba.
    3) Opinia d-v conform careia Ilie nu ar fi fost ridicat la cer, ci doar „mutat” dintr-un loc in altul, nu mi se pare corecta. Iata si motivele:
    – In cazul lui Ezechiel ( de care amintiti ), Biblia spune clar ca a fost „rapit intre pamant si cer” si „dus in vedenii dumnezeiesti la Ierusalim” ( Ezechiel 8, 3 ). Adica a fost transportat prin vazduh, in chip miraculos, pana la destinatia dorita de Dumnezeu. In cazul lui Ilie, raportul biblic nu ne permite sa consideram ca a fost vorba de o simpla teleportare dintr-un loc in altul pe pamant. Biblia spune clar ca „Ilie s-a inaltat la cer” ( 2 Regi 2,11 ) si ca „Domnul a voit sa ridice pe Ilie la cer” ( cap. 2,1 ). In plus, daca Ilie ar fi fost doar teleportat undeva pe pamant, el si-ar fi continuat lucrarea si Scriptura ar fi trebuit sa ne spuna ceva despre aceasta lucrare. Totusi, din clipa inaltarii lui Ilie la cer nu ni se mai spune nimic in sensul aceasta. In concluzie, in opinia mea Ilie a fost ridicat la cer in mod real si tot in mod real el s-a aratat Mantuitorului impreuna cu Moise pe Muntele Schimbarii la Fatza.
    4) Ca si in cazul lui Ilie, cred ca si Enoh a fost luat la cer, potrivit textului din Geneza 5,24. Unii considera ca „a fi luat de Dumnezeu” inseamna a muri, insa nu cred ca acesta este sensul textului.
    5) Iisus a fost „cel dintii din invierea mortilor ” (Fapte 26:23) in sensul ca invierea Lui sta la baza invierii tuturor oamenilor, fie ca acestia au trait inainte de nasterea sa in Betleem, fie ca au trait dupa. „Tatal Ma iubeste pentru ca Imi dau viatza ca iarasi s-o iau” ( Ioan 10, 17 ). Toti ceilalti au fost si vor fi inviati datorita invierii Lui.
    6) Mat .10:28 – ,,nu va temeti de cei ce ucid trupul dar care NU POT UCIDE SUFLETUL” In aparenta, Mantuitorul ar sustine aici teoria dihotomista ( omul este alcatuit dintr-un trup muritor si un suflet nemuritor ). Aceasta teoria venea de la filosofii greci ( in deosebi Platon ) si a fost raspandita prin elenism, influentand si gandirea iudaica din timpul lui Iisus. Asa se explica de ce fariseii credeau in nemurirea sufletului si faptul ca printre ei circula povestea cu sanul lui Avraam, unde se duc sufletele celor drepti. Nu cred ca Iisus a vrut sa ne transmita o astfel de invatatura de origine pagana aici, mai ales ca aceasta teorie venea in contradictie cu Scripturile VT care vorbesc despre o stare de inconstienta in moarte ( Psalm 6,5.6; 30,9; 88, 10-12; 115,17; Isaia 38, 18; Eclesiastul 9, 5.6.10, etc .). Cred ca sensul real al celor spuse de Iisus este acela ca oamenii, oricat de rau ne-ar trata, nu ne pot rapi mantuirea.
    7) Cu privire la Apocalipsa 6,9 si „sufletele de sub altar”, trebuie sa tinem cont de faptul ca Apocalipsa este construita, prin definitie, pe metafore, alegorii si simboluri. Este foarte riscant sa consideram alegoriile si metaforele drept realitati, dar si invers. In cazul de fatza, a considera ca avem de-a face intr-adevar cu niste suflete vii, care converseaza cu Dumnezeu, se ridica numeroase intrebari. Daca acele suflete, care sunt evident ale unor martiri pentru credinta, s-ar afla „sub altar”, care este acel loc ? Daca ele sunt in Rai, de ce sunt atat de nefericite ? Apocalipsa este o carte simbolica si trebuie sa fim foarte atenti cum interpretam simbolurile. D-v citati mai jos Apocalipsa 16,7, in care „altarul” vorbeste si spune: „Da, Doamne, Dumnezeule Atotputernice, adevarate si drepte sunt judecatile Tale!” Or, nimeni nu-si imagineaza ca altarul poate sa vorbeasca, dupa cum nici sangele lui Abel nu vorbeste in mod real ( Evrei 12, 24 ), si nici piatra si nici lemnul de care aminteste profetul Habacuc nu vorbesc in mod real ( Habacuc 2,11 ).Cred ca mesajul din Apocalipsa 6,9 este acela ca dreptii care si-au dat viata pentru credinta au fost justificati inaintea cerului ( li s-a dat haina alba a neprihanirii lui Christos ), insa isi vor primi rasplata la finalul Planului de Mantuire, odata cu invierea. Tot atunci vor fi razbunati de dreptatea lui Dumnezeu.
    8) Apoc 20:4 – „am vazut sufletele celor ce li se taiase-ra capul”. Conform Geneza 2,7, prin suflet se intelege fiinta intreaga, nu o parte a fiintei umane. Este adevarat insa ca uneori prin suflet se intelege si partea afectiva a omului, in timp ce prin duh se intelege partea rationala a lui. Chiar in limajul curent, folosim adesea cuvantul „suflet” in sensul de om, de persoana ( „au participat atatea suflete la Sfanta Cina” ).
    9) Apoc.5:13- „si pe toate fapturile care sunt : in cer , pe pamint , SUB PAMINT , pe mare si tot ce se afla in aceste locuri le-am auzit zicind : A Celui ce sade pe scaunul de domnie si a Mielului sa fie : lauda ,cinstea ……” Expresia „sub pamant” d-v o interpretati cu intelesul de „in tarana” ( adica se refera la cei morti si aflati in morminte ). Cred mai degraba ca expresia „sub pamant”, inteleasa in contextul imediat, se refera cu totul altceva. Ioan este un observator aflat pe pamant si aude intregul Univers unindu-se intr-un imn de lauda la adresa lui Dumnezeu. El priveste Cosmosul in toate dimensiunile lui, cu lumile aflate deasupra Pamnatului, de pe Pamant si de sub planeta Pamant. Aici nu e vorba de mortii care l-ar lauda pe Domnul, caci ideea ar veni in contradictie cu multe texte care ne arata ca „sub pamant” nu exista constienta, comunicare, lauda, etc. ( vezi textele din Psalmi amintite mai sus ).
    10) Cu privire la 2 Cor 12:2.3, este evident faptul ca Pavel a fost rapit intr-o viziune, la fel cum s-a intamplat si in cazul altor profeti ( Numeri 12, 6 ). Or, in timpul viziunii, profetul trece prin stari iesite din comun: are ochii deschisi, dar nu vede ce se intampla in jurul sau, atentia fiindu-i indreptata exclusiv spre scenele care ii trec prin fatza. ( Numeri 23, 2-4 ). Viziunea nu are de-a face cu desprinderea sufletului de trup, ci ea se petrece in interiorul fiintei umane, fara a putea fi explicata de cineva. Nici Pavel nu putea sa-si explice fenomenul viziunilor, de aceea isi punea astfel de intrebari.
    In conluzie, raman la cele spuse de marele ganditor si teolog crestin ( neadventist !! ) C.S.Lewis: „Tu nu ai un suflet. Tu esti un suflet. Tu ai un trup.”
    Cu stima,
    Lori B.

  5. remus says:

    Imi cer scuze am postat din gresala fara sa termin ce voi-am sa spun. Deci ziceam ca in general se traduce nu ,,fara trup ” ci ,,in afara trupului” asa cum traduce chiar ,,Traducerea Lumii Noi ” cari nu cred in existenta sufletului dupa moarte. Nu stiu la cite din cit am scris imi veti raspunde dar doresc ca macar la aceasta intrebare sa-mi raspunde-ti : Cum a putut Pavel sa fie ,,in afara trupului” rapit in rai si sa AUDA anumite lucruri deosebite ? Sigur nu se spune ca sigur a fost ,,in afara trupului” dar el ne spune ca exista doua posibilitati sa fi fost : fie in trup ,fie in afara trupului.

  6. remus says:

    Primul om proslavit spune cartea Evrei a fost Isus ,,a fost incununat cu slava si cinste din pricina mortii pe care a suferit-o”,mai mult inainte de invierea lui Hristos oameni nu puteau intra in imparatia lui Dumnezeu pentruca nu aveau nasterea din nou , deci eu nu cred ca vre-un pamintean a mers in cer inainte de Hristos. Este adevarat ca se zice ca Ilie a fost luat la cer dar in Scriptura cuvintul ,,cer” nu se refera intodeauna la cerul in care locuieste Dumnezeu .Cind se zice ca ,,cerurile vor pieri „nu cred ca cineva se gindeste la locuinta lui Dumnezeu. Probabil ca Ilie a fost luat in vazduh si mutat in alt loc cum vedem intimplindu – se si cu Ezechel si cu alti .
    Cit priveste faptul ca Isus este primul inviat o spune Scriptura ,,va fi cel dintii din invierea mortilor ” (Fapte 26:23) .Asta nu inseamna ca Scriptura nu arata oameni inviati inainte de Hristos in VT ,dar acea au murit iarasi dar Isus a inviat cu trup nemuritor. Deci primul om care a inviat cu trup de slava pentru viata vesnica a fost Isus. El este cel dintii rod al invieri ,cel intii nascut din morti . Cu siguranta expresia ,,cel dintii nascut ” inseamna primul in autoritate si demnitate dar in acelasi timp insemna primul nascut fizic. Doar in cazuri de exceptie stabilite de Dumnezeu era schimbat dreptul primului nascut fizic. Aceste cazuri de exceptie erau anuntate de Dumnezeu prin cuvint profetic sau calauzire divina.
    Faptul ca sufletele pot trai fara de trup se vede clar din unele afirmatii ale Scripturi :
    – Mat .10:28 – ,,nu va temeti de cei ce ucid trupul dar care NU POT UCIDE SUFLETUL”
    – Apoc.6:9 – am vazut sub altar sufletele celor ce fusesera junghiati …..ei strigau cu glas tare……”Vedem dar ca ei fusese-ra junghiati ,deci morti in trup si totus Ioan le vede sufletele care conversau cu Dumnezeu.
    – Apoc 20:4 -,, am vazut sufletele celor ce li se taiase-ra capul” -deci vedem ca acesti oamen erau morti fizic pentruca li se taiase capul si totusi Ioan le vede sufletele
    – Apoc.16:7 ,,am auzit altarul zicind……adevarate si drepte sunt judecatile tale” Problema ramine indifferent ca ,,altarul” este in cer sau pe pamint ,caci acele suflete traiau si conversau cu Dumnezeu.
    – Apoc.5:13- ,,si pe toate fapturile care sunt : in cer , pe pamint , SUB PAMINT , pe mare si tot ce se afla in aceste locuri le -am auzit zicind : A Celui ce sade pe scaunul de domnie si a Mielului sa fie : lauda ,cinstea ……” Cum puteau cei DE SUB PAMINT proslavi pe Domnul ?
    – 2 Cor .12:2,3 – ,,cunosc un om in Hristos care acum 14 ani a fost rapit pina la al treilea cer DACA A FOST IN TRUP NU STIU , DACA A FOST FARA TRUP NU STIU : Dumnezeu stie .Si stiu ca omul acesta DACA A FOST IN TRUP SAU FARA TRUP NU STIU, Dumnezeu stie,a fost rapit in rai si a auzit cuvinte care nu se pot spune si pe care nu-I este ingaduit unui om sa le rosteasca……”Expresia ,,daca a fost in trup nu stiu daca a fost FARA TRUP nu stiu ” m – am uitat in mai multe traduceri si exista chiar daca in Cornilescu este in paranteza .In general se traduce nu ,,fara trup „ci ,,in afara trupului” asa traduce chiar si Traducerea

  7. Lori Balogh says:

    Ar fi foarte multe de clarificat cu privire la acest subiect si spatiul nu permite acest lucru. De altfel, subiectul l-am tratat pe larg in articolele de la categoria „Lumea tacerii” : https://www.loribalogh.ro/category/teme-biblice/dincolo-de-pragul-mormantului/ si de la categoria „Doctrine biblice/Starea omului in moarte”: https://www.loribalogh.ro/category/doctrine-biblice/starea-in-moarte/
    Telegrafic, cateva observatii:
    – Biblia afirma clar ca Ilie a fost luat la cer ( 2 Regi 2,1.11 ), fara sa guste moartea. Oare nu stia Mantuitorul acest lucru cand a afirmat ca „nimeni nu s-a suit la cer fara de Fiul omului” ( Ioan 3,13 )? Daca suntem de acord ca Biblia nu se contrazice, inseamna ca ambele afirmatii sunt adevarate. Cum le putem armoniza ? Eu cred ca Mantuitorul a vrut sa ne spuna cu totul altceva aici, si anume ca dintre muritori nimeni nu s-a putut sui la cer prin propriile merite si prin propria sa putere. Doar Iisus s-a suit la cer prin meritele Sale. Iar cei ca Moise si Ilie, au fost de fapt „suiti” la cer, doar prin meritele Mantuitorului.
    – Intr-adevar, Biblia nu afirma explicit ca Moise a fost inviat. Insa lucrul se subintelege. Pentru ce s-ar fi certat Mihail cu Satana pentru trupul lui Moise ? De ce avea nevoie de acest trup, din moment ce „sufletul” lui Moise se afla in cer si putea foarte bine sa se descurce si fara trup ? Cei trei ucenici care-L insoteau pe Domnul pe Muntele Schimbarii la Fatza i-au vazut clar pe Moise si Ilie, in trupuri proslavite. Daca acestia erau doar „suflete” descarnate, cum ar fi putut ei sa fie vazuti si sa apara ideea construirii a trei colibe ?
    – Cand Biblia afirma despre Iisus ca este „cel dintai nascut dintre cei morti” ( Coloseni 1,18 ) nu se refera la faptul ca inainte de El nu au avut loc invieri, caci in acest caz, din nou Biblia s-ar contrazice pe sine. VT ne relateaza despre unele invieri ( fiul sunamitei – 2 Regi 4, 8-37 ; fiul vaduvei – 1 Regi 17-24 ). Expresia „intai nascut” nu se refera, in cazul Mantuitorului, la faptul ca El a fost primul inviat, ci la faptul ca dintre toti cei inviati El este cel dintai in rang si demnitate. De altfel, si despre Efraim sta scris ca este intaiul nascut al lui Dumnezeu: „Caci Eu sunt Tatal lui Israel, si Efraim este intaiul Meu nascut” ( Ieremia 31,9 ). Or, se stie ca Efraim nu a fost intaiul nascut nici al lui Iacov, nici macar al lui Iosif. Aici este vorba de pozitia si demnitatea de intai nascut, si nu de cronologia nasterilor. In felul acesta intelese lucrurile, nu mai exista contradictii reale in Biblie.
    – Nu am inteles niciodata de ce mai este nevoie de invierea finala, daca sufletele pot trai bine si libere fara trupuri. Daca ele pot comunica fara gura, se pot deplasa fara picioare, pot gandi fara creier, etc., la ce a folosit crearea trupului in Eden, si la ce foloseste trupul in viata viitoare ? Trupul pare sa fie, in acest caz, doar o „temnita” de care ar fi bine sa scapam cat mai curand. Insa Pavel nu gandeste asa. Pentru el, trupul este „templul Duhului Sfant” ( 1 Corinteni 3, 16.17; 6, 19.20 ), pe care trebuie sa-l ingrijim cat se poate de bine.
    Mai am multe astfel de intrebari, insa nu am acum timpul sa le enunt.
    Cu stima,
    Lori B.

  8. remus says:

    Este adevarat ca pilda (daca este pilda) ne invata ca trebuie sa ascultam de Dumnezeu cit timp traim in trup dar daca privim in pilda ea ne invata ca trebuie sa ascultam de Dumnezeu ,, ca sa nu ajungem in acel loc de chin” deci viata dupa moarte este reala . Isus nu a spus povesti ireale ca sa exprime un adevar mai ales ca in contextul vremi evrei chiar credeau ca sufletele dreptilor merg in sinul lui Avraam iar cei rai in Locuinta Mortilor ,ei credeau ca Locuinta Mortilor este impartita in doua compartimente o parte pentru cei dreptii si alta pentru cei rai. Daca Isus ar fi folosit pentru a transmite un adevar ,un crez popular gresit nu I-ar fi determinat pe cei din jurul lui sa creada ca el intareste crezul lor ? Dar el tocmai intareste crezul lor prin cuvintele spuse anterior pildei ,,faceti-va prieteni cu ajutorul bogatiilor nedrepte pentruca ATUNCI CIND VETI MURI ,sa va primeasca in corturile vecnice” deci nu la inviere ci ,,CIND VETI MURI ” .
    Cit priveste pe Moise si Ilie nu se spune in Iuda 9 ca Moise a inviat sau ca Moise si Ilie s-ar fi inaltat la cer pentruca atunci ar fi in contradictie cu cuvintele lui Isus care spune ca ,,NIMENI nu s-a suit la cer afara de Fiul Omului „(Ioan 3 :13) si mai mult primul inviat care nu a mai murit niciodata a fost Isus caci cu el spune Biblia ca a inceput invierea mortilor ,,1 Cor 15:23 ,,Hristos este cel dintii rod”(al invieri) sau ,,cel intii nascut dintre cei morti – Col. 1:18 .
    Cit priveste cuvintul ,,suflet” el trebuie inteles in functie de context .Fie omul ESTE un suflet si in sensul acesta sufletul moare. Fie omul ARE un suflet care este ,,omul din launtru” iar in sensul acesta sufletul nu moare pentruca Isus a zis : ,,nu va temeti de cei ce ucid TRUPUL dar care NU POT UCIDE SUFLETUL.” (Mat.10:28)

  9. Lori Balogh says:

    Pasajul biblic cu Lazar di bogatul este o pilda ( o alegorie, o ilustratie ), nu o relatare reala. Or, din pilde trebuie sa intelegem mesajul de baza, nu sa luam toate detaliile si sa le consideram ca fiind reale. Mesajul pildei se afla in ultimele versete: daca cineva nu asculta de vointa lui Dumnezeu in aceasta viata ( „Moise si proroci” ), nu va mai exista o alta sansa, o alta viata in care sa se indrepte. Nimeni nu-si imagineaza ca cei drepti stau cu totii in „sanul lui Avraam”, sau ca cei din „iad” stau de vorba, in timp ce ard, cu cei din „rai”. Pentru detalii, va rog sa cititi articolul de la adresa:
    https://www.loribalogh.ro/2010/11/dincolo-de-pragul-mormantului-pilda-bogatului-si-saracului-lazar-8/
    Cu privire la Moise si Ilie, lucrurile sunt cat se poate de clare: Moise a fost inviat ( Iuda 9 ), deci el s-a prezentat inaintea Domnului in trupul proslavit, iar Ilie a fost luat la cer fara sa guste moartea ( 2 Imparati 2 ). Deci nu e vorba de sufletele lor descarnate, ci de intreaga lor fiinta proslavita.
    Omul a fost creat cu nemurire conditionata, la fel ca orice alta fiinta din univers. Prin pacatuire, el a pierdut aceasta nemurire, devenind muritor: „Sufletul care pacatuieste, acela va muri” ( Ezechiel 18,4.20 ).Doar Dumnezeu are nemurire neconditionata. Pavel spune ca „singurul care are nemurirea” este Dumnezeu ( 1 Timotei 6,16 ).
    Cu stima,
    Lori B.

  10. remus says:

    Daca omul nu traieste dupa moarte cum putem intelege cea ce spune Isus despre bogat si Lazar sau cum a putut Moise si Ilie sa stea de vorba cu Isus in prezenta ucenicilor. Pina la judecata finala oameni traiesc dupa moarte atit cei buni cit si cei rai. Dupa judecata nemurirea este conditionata cei mintuiti au viata vesnica iar cei rai vor fi anihilati pentruca Dumnezeu va face toate lucrurile noi deci nu va mai fi loc de nimic din ce a fost vechi.

  11. anna says:

    *** Luca 12:20: „Dar Dumnezeu i-a zis: om fără minte, în noaptea aceasta, ţi se va cere sufletul. Ale cui vor fi lucrurile pe care le-ai strâns?” Este interesant că din acest text, reiese, că bogatul cu comportament nebun (în greacă: afron = nebun; fără minte; ignorant), are un suflet, el nu numai că este un suflet, dar el şi are un suflet, prin care va da socoteală, pentru că s-a îmbogăţit faţă de el şi nu faţă de Dumnezeu, şi în noaptea aceea Dumnezeu îi va cere sufletul şi va pierde toate bunurile materiale.

    *** Fapte 20:9,10: „însă cineva, un tânăr cu nume Eutihos, şezând pe fereastră, copleşit de un somn adânc; Pavel discutând îndelung; fiind doborât de somn, a căzut jos de la etajul al treilea, şi a fost ridicat mort. Dar Pavel, coborând, s-a aplecat asupra lui; şi îmbrăţişându-l, a zis: Nu vă tulburaţi, pentru că sufletul lui este în el.” O exprimare ciudată, dacă Pavel ar fi crezut în anihilarea sufletului, sau că sufletul este doar omul, el nu ar fi putut afirma: „sufletul lui este în el.” Ci „sufletul este el”. Însă el credea că sufletul la moarte, nu mai este în om, adică pleacă, de fapt el compara moartea cu o mutare sau plecare (vezi v.29). În acest caz Eutihos a fost înviat de Pavel, care prin îmbrăţişarea lui, cu autoritatea lui Cristos, nu a îngăduit ca moartea să se instaleze şi ca sufletul să plece, de aceea el a spus: „Nu vă tulburaţi, pentru că sufletul lui este în el.” (vezi şi 2Regi 4:32-35).

    *** Apocalipsa 6:9-11: „Şi când a deschis sigiliul cel de al cincilea, am văzut sub altar sufletele celor junghiaţi din cauza cuvântului lui Dumnezeu şi din cauza mărturiei pe care au ţinut-o; şi strigau cu voce mare, zicând: Până când, Stăpânul Cel Sfânt şi Adevărat; nu judeci, şi nu răzbuni, sângele nostru de la locuitorii pământului? Şi li s-a dat fiecăruia un veşmânt alb; şi li s-a spus ca să se repauseze încă puţin timp, până au să fie împliniţi şi cei împreună-sclavi cu ei şi fraţii lor cei urmând să fie omorâţi ca şi ei.” . Observăm aici o descriere clară şi fără echivoc a unor suflete după moarte, este vorba de unii creştini ce au fost junghiaţi (omorâţi) „din cauza cuvântului Dumnezeului şi din cauza mărturiei pe care au ţinut-o”însă ei nu şi-au încetat existenţa, nici nu au intrat într-un somn inconştient; ci, ei şi-au continuat existenţa, nu ca regi cu Cristos, nu ca fiinţe ce şi-au primit răsplata; ci, ca suflete în aşteptarea judecăţii, dreptăţii şi răsplăţii lui Dumnezeu. Din acest text observăm că sufletele pot vorbi, pot fi îmbrăcate, deci au un corp spiritual bine definit, doar că ei trebuie să aştepte timpul lui Dumnezeu. Şi adventiştii şi martorii interpretează acest text că se referă la sângele martirilor, care în mod figurat vorbesc, ca şi sângele lui Abel sau a lui Cristos (vezi Geneza 4:10; Evrei 12:24). Însă de unde ştiu ei, că această vorbire a sângelui lui Abel şi a lui Cristos este simbolică şi nu literală? Totul se bazează pe o presupunere. Însă, dacă vorbirea acestor suflete, ar fi figurativă, nu se preciza, ceea ce ei au spus. Căci ei au spus: „Până când, Stăpânul Cel Sfânt şi Adevărat; nu judeci, şi nu răzbuni, sângele nostru de la locuitorii pământului?” Deci e vorba de o vorbire literală nu figurativa. În plus, nici nu se descria, posibilitatea ca ei să primească haine albe, şi de asemenea sfatul de a se repausa sau odihni, este un nonsens pentru cineva care nu există!? Pentru persoane care există doar în mod figurativ. Cum poate sângele să se îmbrace cu haine albe? Acest text este o dovadă clară că sufletele creştinilor după moarte există, că ei chiar dacă nu au primit răsplata, nu au fost răzbunaţi, chiar dacă nu domnesc efectiv cu Cristos, ei există, vorbesc, pot fi îmbrăcaţi, se pot odihni, pot aştepta în mod conştient.

    *** Apocalipsa 20:4: „Şi am văzut nişte tronuri; şi ei au şezut pe ele, şi li s-a dat să facă judecată. Şi am văzut sufletele celor executaţi din cauza mărturiei lui Iesus şi din cauza cuvântului lui Dumnezeu, şi cei care nu s-au închinat la fiară nici la imaginea ei, şi nu au primit semnul pe fruntea şi pe mâna lor; şi ei au vieţuit, şi au domnit ca regi cu Hristos o mie de ani.” Observăm şi în acest text, că unii creştini care au fost ucişi, din cauza„mărturiei lui Isus şi din cauza cuvântului lui Dumnezeu, şi cei care nu s-au închinat la fiară nici la imaginea ei”, chiar după moarte Ioan îi vede sub forma unor suflete. Dacă Domnul Isus, care i-a dat revelaţia lui Ioan învăţa că sufletul este doar omul, şi că omul nu are un suflet care supravieţuieşte morţii, atunci nu îi prezenta lui Ioan „sufletele celor executaţi”. Însă având în vedere că Isus îi prezintă în viziune la Ioan, nişte suflete ale unor martiri, este clar că Isus prezintă un adevăr, şi anume că oamenii au un suflet după moarte. Chiar dacă aceştia nu domnesc din clipa morţii, ci doar după ce ei revin la viaţa fizică, când învie în corp fizic, şi doar atunci vor domni „ca regi cu Hristos o mie de ani.” Faptul că textul spune: „au vieţuit” nu se referă că doar din clipa învierii au început să trăiască, ci se referă la faptul că ei atunci, la începutul miei de ani, „au revenit la viaţă”, „au înviat” „au trăit”, adică au început să vieţuiască fizic, în corp.

    În concluzie în rezumat: Sufletul poate însemna persoana, fie în timpul vieţii, fie după moarte (fără trup). De aceea, Domnul Isus, atât în Evanghelii, cât şi în Apocalipsa, prezintă un suflet după moarte, tot la fel credeau şi apostolii.

  12. Lori Balogh says:

    Expresia „la inviere” este urmata de trei verbe la viitor: „Nici nu se vor insura, nici nu se vor marita, ci vor fi…” Acest detaliu plaseaza invierea la viitor, lucru in perfecta armonie cu alte texte din Scriptura ( Apocalipsa 20,5; 1 Tesaloniceni 4, 16; 1 Corinteni 15,52, etc. ).
    Epistola lui Iuda ( vers. 9 ) ne lasa sa intelegem ca Moise a fost inviat probabil la putin timp dupa moarte, iar despre Ilie stim ca nu a gustat moartea, fiind luat la cer in timpul vietii, asemenea lui Enoh. Potrivit Scripturii, in cer exista oameni rapiti la cer in timpul vietii ( Enoh, Ilie ) sau inviati ( Moise, cei inviati odata cu invierea Mantuitorului ) si care, probabil fac parte din ceata celor 24 de batrani din Apocalipsa ( e doar o ipoteza !).
    Cat priveste afirmatia Domnului Iisus: „Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii” ( Matei 22,32 ), eu o inteleg in contextul discutiei cu saducheii care nu credeau in inviere. Dumnezeu Se numeste pe Sine Dumnezeul unor oameni care, desi acum se odihnesc in tarana pamantului, vor avea parte de inviere la timpul hotarat de Creator, mai exact, la revenirea in glorie a lui Iisus. Datorita planului de mantuire, cei credinciosi, chiar daca acum sunt in morminte, pentru Dumnezeu sunt vii.
    Cu stima,
    Lori B.

  13. Dorin says:

    E clara starea omului in moarte mai ales ca dupa cadere Dumnezeu l-a impiedicat pe om sa manance din pomul vietii si sa traiasca vesnic (Geneza 3:22).
    Dar imi aduc aminte de unele vorbe ale Domnului Isus (si vreau sa le inteleg) cu privire la faptul ca Dumnezeu este al celor vii si nu al celor morti. La intrebarea saducheilor despre inviere (Matei 22:23-32) aflam ca Dumnezeu este al celor vii precum Avraam, Isaac sau Iacov. Bine, am putea interpreta ca vor redeveni fiinte vii la inviere dupa cum spune chiar Isus in Matei 22:30 „caci la inviere”, dar nu se precizeaza timpul invierii ca ar fi fost realizat deja sau va veni. In plus, la schimbarea la fata Moise si Ilie stau de vorba cu Domnul Isus (Matei 17:3). Care este punctul d-voastra de vedere?
    Fiti binecuvantati

  14. palcau ioan says:

    si totusi, de ce Daniel spune,,multi,, si nu ,,toti,,? pt ca TOTI vom invia,dar unii pt rasplata altii pt plata… multumesc ,Lori!

Dă-i un răspuns lui Elisei

Adresa ta de email nu va fi publicată.