Galateni 3, 24.25: “Legea ne-a fost un indrumator spre Christos”

Galateni 3, 24.25: “Legea ne-a fost un indrumator spre Christos”

“Astfel, Legea ne-a fost un indrumator spre Christos, ca sa fim socotiti neprihaniti prin credinta. Dupa ce a venit credinta, nu mai suntem sub indrumatorul acesta.”

     Pasajul biblic citat mai sus i-a indus in eroare pe multi crestini. Afirmatiile aparent nefavorabile Legii, facute de apostolul Pavel in Epistola catre galateni, au fost interpretate de unii ca sustinand desfiintarea Legii morale de catre Domnul Christos si incetarea obligativitatii crestinilor de a asculta de prevederile ei.

     Capitolul 3 contine cateva astfel de afirmatii care, in aparenta, sustin pozitia crestinilor antinomianisti. In vers.19, Pavel afirma despre Lege ca “a fost adaugata din pricina calcarilor de Lege, pana cand avea sa vina Samanta”. In vers. 23, el spune ca “inainte de venirea credintei, noi eram sub paza Legii, inchisi pentru credinta care trebuia sa fie descoperita.” Iar in versetele 24 si 25, Legea este prezentata ca fiind “un indrumator” cu rol temporar, pana la venirea lui Christos. Odata cu prima venire a lui Christos, acest “indrumator” si-a incheiat misiunea.

     O prima problema pe care o ridica aceste afirmatii este urmatoarea: In multe pasaje din epistolele sale, Pavel se declara explicit in favoarea Legii morale, accentuandu-i importanta in viata crestinilor. Iata doar cateva dintre ele:

     “Deci, prin credinta desfiintam noi Legea ? Nicidecum. Noi intarim Legea.” ( Romani 3,31 )

     “Asa ca Legea, negresit,  este sfanta si porunca este sfanta, dreapta si buna.” ( Romani 7,12 )

     “Stim, in adevar, ca Legea este duhovniceasca…” ( Romani 7,14 )

     Pentru ca porunca Legii sa fie implinita in noi, care traim nu dupa indemnurile firii pamantesti, ci dupa indemnurile Duhului.” ( Romani 8,4 )

     Este posibil ca un om care face astfel de afirmatii favorabile Legii lui Dumnezeu sa se contrazica pe sine ? Cand a avut dreptate Pavel: cand a afirmat ca prin credinta noi nu desfiintam Legea ( Romani 3,31 ) sau cand a spus ca dupa ce a venit credinta, nu mai suntem sub indrumatorul Legii ( Galateni 3, 25 ) ?

     Un lucru deosebit de important si de care trebuie sa tinem seama atunci cand dorim sa intelegem sensul afirmatiilor lui Pavel este situatia sau conjunctura in care el face aceste afirmatii, adica situatiile cu care se confrunta in acele momente. Este un lucru cert acela ca Pavel s-a confruntat cu situatii diferite in comunitatile pe care le vizita si carora le trimitea apoi epistolele sale.

     Comunitatile din Galatia erau confruntate , asa cum reiese din contextul intregii epistole, cu invazia unei false evanghelii. Aparusera invatatori falsi care i-au “tulburat” si “fermecat” pe credinciosi ( vezi Galateni 1,7; 3,1; 5,12 ), spunandu-le ca pentru a fi mantuiti ei trebuiau nu doar sa creada in Christos, ci sa fie si circumcisi. Pentru a deveni fii ai lui Avraam si pentru a mosteni binecuvantarile fagaduintelor facute acestuia, ei trebuia sa accepte circumciziunea. Credinta in Christos nu avea valoare, spuneau ei, daca nu era respectata legea mozaica, indeosebi daca nu era practicat actul circumciziunii.

     Pericolul in care se aflau crestinii din Galatia era acela de a se indeparta de adevarul mantuitor al Evangheliei, cazand intr-un legalism rece. In ravna sa pentru Biserica, Pavel arunca in lupta cuvinte dintre cele mai dure, incercand sa-i scoata pe credinciosi de sub puterea fermecatoare a noilor invataturi.   

     In Epistola catre galateni, apostolul demonteaza falsa invatatura a iudaizantilor, aratand ca Avraam a fost socotit neprihanit de Dumnezeu inainte de a primi semnul circumciziunii ( Geneza 15, 6 ). Prin urmare, toti oamenii pot ajunge la neprihanire pe aceeasi cale a credintei, indiferent daca practica sau nu circumciziunea.

     Dupa cum un testament nu poate fi modificat prin adaosuri ulterioare, la fel si fagaduinta lui Dumnezeu data lui Avraam nu poate fi modificata sau anulata de Legea venita 430 de ani mai tarziu. Fagaduinta ca neprihanirea se capata prin credinta nu poate fi anulata de incercarea de a a o castiga prin faptele Legii. “Caci daca mostenirea ar veni din Lege, nu mai vine din fagaduinta; si Dumnezeu printr-o fagaduinta a dat-o lui Avraam.” ( Galateni 3,18 )

     Aceeasi idee este dezvoltata de Pavel si in Epistola catre romani, in care afirma ca Avraam a ajuns neprihanit prin credinta inainte de a primi semnul circumciziunii ( Romani 4,9-12 ).

     Trebuie subliniat faptul ca atunci cand vorbeste despre “Lege”, Pavel are in vedere intreg sistemul de legi pe care le primise poporul Israel: precepte morale, ceremoniale si civile. Dintre acestea, legile ceremoniale aveau in mod deosebit rolul de a indrepta atentia credinciosilor spre Mesia, fiind un adevarat “pedagog” pentru evreii care au trait inainte de venirea lui Mesia. Sanctuarul, jertfele, slujbele, sarbatorile si hainele preotesti, toate erau simboluri care ii indrumau pe credinciosi spre Christos si lucrarea Sa.

     In acest context vorbeste Pavel despre Lege ca fiind un “indrumator spre Christos”( “paidagogos”, gr. ), amintind despre functia ei restransa – aceea de a da in vileag pacatul. In gospodariile romane si grecesti, pedagogul era un pazitor al copiilor, insotindu-i la scoala si ocrotindu-i de rele.

     In mod asemanator, dupa eliberarea lui Israel din Egipt, Dumnezeu le-a dat evreilor Decalogul pentru a-i ajuta sa constientizeze pacatul, dar le-a dat si legi ceremoniale prin care Planul de Mantuire era zugravit inaintea lor. Toate aceste legi aveau rolul de a proteja poporul si de a-l calauzi pana in ziua eliberarii lui spirituale in Christos.

     Odata cu venirea lui Christos, legile ceremoniale si-au incheiat misiunea de “pedagog”. Decalogul insa a ramas ca fundament al unei vieti traite in armonie cu vointa lui Dumnezeu. Conform noului legamant, Legea morala urma sa fie scrisa in inimile credinciosilor( Evrei 8,10 ), pentru ca acestia sa indeplineasca cerintele ei din placere si nu din teama sau interes ( Romani 8,4 ).

     In Epistola catre galateni, Pavel se exprima categoric impotriva invataturii iudaizantilor, care inaltau Legea in mod nedrept si excesiv, atribuindu-i roluri pe care ea nu le are ( dobandirea neprihanirii ). Pavel neaga rolul Legii de a oferi omului neprihanire si mantuire, care pot fi obtinute doar prin credinta in Christos. Insa de la negarea acestui rol nejustificat atribuit Legii de catre unii iudaizanti si pana la a sustine ca Pavel vorbeste despre desfiintarea Legii odata cu venirea lui Christos, este cale lunga.

     Putea oare apostolul care a afirmat despre marea Lege morala a lui Dumnezeu ca este “sfanta, dreapta, buna” si “duhovniceasca” ( Romani 7,12.14 ) sa sustina in acelasi timp ca ea a fost desfiintata ?

     Putea oare Pavel , care spunea ca “pacatul nu l-am  cunoscut decat prin Lege” ( Romani 7,7 ) sa afirme ca ea nu mai este valabila, stiind bine ca pacatul inca mai este prezent in naturaumana ?

     Putea oare Pavel sa sustina ca Legea este scrisa in inimile celor dintre neamuri ( Romani 2,15 ), in timp ce ea nu mai este valabila pentru crestini ?  Sau putea el sa sustina desfiintarea unei Legi despre care Dumnezeu a promis ca o va scrie in inima oamenilor ( Evrei 8,1 ) ?. Este greu de crezut ca astfel de contradictii ar fi existat in mintea marelui apostol al crestinismului.

     In concluzie, afirmatiile lui Pavel din Galateni trebuie intelese strict in contextul conflictului ideologic pe care il avea cu falsii invatatori iudaizanti care inaltau exagerat si incorect rolul Legii , mai ales al unor prevedri ale legilor ceremoniale, cum era circumciziunea.

     Pozitia corecta fatza de subiectul Legii lui Dumnezeu poate fi inteleasa analizand toate afirmatiile sale pe marginea acestui subiect, si nu doar dintr-un text sau pasaj biblic scos din contextul lui literar si istoric.

Lori Balogh

This entry was posted in Texte biblice dificile. Bookmark the permalink.

15 Responses to Galateni 3, 24.25: “Legea ne-a fost un indrumator spre Christos”

  1. eugen dutu says:

    Pacea Domnului Isus Hristos să fie în inima dumneavoastră, frate Osanu.

    Vă rog frumos să vă verificați ipotezele în baza cărora ați scris comentariul de mai sus.
    De unde știți dumneavoastră că „adventiștii … zic că țin Legea și nu au păcat …” ?

    Vă doresc ca binecuvântarea Domnului Isus Hristos să fie asupra dumneavoastră și a familiei dumneavoastră.

  2. osanul says:

    Legea nu te poate sfinti si nu te face mai bun si iti dau 3 versete prin care iti arat ca nici un om nu tine legea perfect ca Iisus pt ca omul este nascut in pacat ,Iisus sa nascut fara de pacat si chiar Apostolul Petru a zis la o intrunire ca nici ei si nici parintii lor nu au putut duce jugul acesta legea deci nici un om nu tine legea ca este pacatos si de aici solutia lui Dumnezeu ca omul sa fie mantuit din blestemul legii care i condamna trebuie sa accepte jerfta lui Hristos,dar iti voi arata 3 versete care combat faptul ca adventistii nu tin legea cum si Avraam nu sa putut lauda cu faptele sale bune inaintea lui Dumnezeu nici voi nu va puteti lauda ca tineti legea sau atunci il contraziceti pe apostolul Ioan cand a zis ca cine spune ca nu are pacat este un mincinos,dar sa va dau 3 versete si apoi trageti concluziile:
    1)Romani 3:23. Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.(ADICA ORI SE APLICA VERSETUL PT TOTI OAMENII DIN TOATE TIMPURILE ORI AICI MINTE BIBLIA SI FACE EXCEPTIE LA ADVENTISTI,DECI ALEGETI VOI)

    2)Ecleziastul 7:20. Fiindca pe pamant nu este niciun om fara prihana, care sa faca binele fara sa pacatuiasca.(AICI IAR E CLAR VERSETUL CA NU ESTE NICI UN OM ADICA NICI MACAR UN ADVENTIST CA SA FACA BINELE FARA SA PACATUIASCA,DAR TOTUSI ESTE O EXCEPTIE PT CEI CARE SUNT IN CRISTOS SA FACA BINELE PREGATIT DE DUMNEZEU MAI DE INAINTE SA UMBLAM IN ELE (EFESENI 2:10)

    1 Ioan 1:8. Daca zicem ca n-avem pacat, ne inselam singuri, si adevarul nu este in noi.(PAI CUM ASA?PAI ADVENTISTII SPUN CA NU AU PACAT CA EI TIN LEGEA ASA IA INVATAT EW,PAI DACA ZIC CA AU PACAT ATUNCI NU TIN LEGEA DECI ORICARE VARIANTA AR ALEGE SE CONTAZIC SI ADEVARUL NU ESTE IN EI DAR NAH POATE BIBLIA IAR MINTE SI FACE EXCEPTIE PT ADVENTISTI CA EI ZIC CA TIN LEGEA SI NU AU PACAT SI DACA ZIC CA AU PACAT ATUNCI NU TIN LEGEA DECI CE ALEGETI FRATI ADVENTISTI?SA VA MAI ARATATI AROGANTA ASTA IEFTINA SI SA MAI VA MINTITI SINGURI PE VOI SI PE ALTII CA VOI PUTETI TINE LEGEA?SAU SA VENITI LA ADEVAR SI SA VA POCAITI?

  3. Lori Balogh says:

    Va salut cu multa pace de la Domnul, frate Turtanu,

    Am citit lungul dv. comentariu asupra subiectului har-Lege si doresc sa fac cateva observatii pe care le consider necesare. Nu voi intra in polemica cu dv. in legatura cu subiectul in discutie. Argumentele biblice in favoarea valabilitatii Decalogului ( si implicit a Sabatului zilei a saptea ) in era crestina le-am prezentat deja pe blog in articolele de la categoria doctrine biblice, si nu vreau sa le repet. Va invit insa sa privim lucrurile dintr-o perspectiva mai concreta.

    Eu sunt convins ca sunteti un bun crestin, cunoscator al Scripturilor ( poate chiar slujbas sau pastor al unei biserici evanghelice ). Ca bun crestin ce sunteti, eu sunt de asemenea convins ca va straduiti prin Duhul Sfant sa nu mintiti, sa nu comiteti adulter, sa nu luati Numele Domnului in desert, sa nu va inchinati altui dumnezeu decat Creatorului, sa paziti ziua de odihna asa cum intelegeti dv., etc. De ce faceti toate aceste lucruri ? Desigur, nu ca sa fiti mantuit ( caci mantuirea este doar prin har ! ), ci tocmai ca o dovada ca ati fost mantuit prin harul Domnului. Faceti aceste lucruri pentru ca Il iubiti pe Domnul, pentru ca apreciati principiile neprihanirii asa cum sunt ele prezentate in Legea morala si in exemplul de viata al Mantuitorului si nu doriti sa-L intristati pe Dumnezeu prin neascultarea dv. intr-un domeniu sau altul. Si mai faceti aceste lucruri nu prin puterea dv. proprie, ci prin cea a Duhului Sfant.

    Foarte bine ! Dar si adventistii de ziua a saptea fac aceleasi lucruri: nu pentru ca sa fie mantuiti, ci din recunostinta fatza de jertfa imensa adusa pe cruce, pentru harul lui Dumnezeu care ne-a eliberat din robia pacatului si a mortii. Atunci de unde prejudecata ca adventistii invata pe oameni ca ei vor ajunge la cer prin pazirea legii ? Am destula experienta de viata in urma mea ca sa pot afirma cu certitudine ca inca nu am auzit de la amvoanele bisericii noastre invatatura ca cineva ar putea fi mantuit prin pazirea Legii. Atunci ma intreb: De ce aceasta inversunare a fratilor nostri din alte confesiuni evanghelice impotriva Legii morale, daca si eu o pazesc, fiind scrisa de Insusi Dumnezeu in inimile lor ( Ieremia 31, 33 ) ?

    Stiti ce am observat in legatura cu acest subiect ? Nu Legea in general este piatra de care se poticnesc unii frati, ci felul in care intelegem cerinta lui Dumnezeu cu privire la ziua de odihna. In timp ce majoritatea crestinatatii a ales ziua intai a saptamanii ca sabat, in cinstea invierii Domnului, adventistii au ramas la porunca clara a lui Dumnezeu. Principiul nostru este clar expus de apostoli inaintea Sinedriului: „Trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu decat de oameni !” ( Fapte 5, 29 ).
    De aceea, iubite frate in Domnul, nu pazirea celorlalte porunci este marul de discordie intre adventisti si ceilalti crestini evanghelici, ci felul in care intelegem pazirea Poruncii a patra. Nici vorba de mantuire prin Lege, adica prin faptele ei ! Cine incearca sa dobandeasca mantuirea in felul acesta, intr-adevar a cazut din har. Domnul sa ne fereasca pe toti de o asemenea ratacire !

    Iar atunci cand folositi expresii de felul: „reguli sau reglementări reci”, nadajduiesc ca nu va referiti la poruncile Legii lui Dumnezeu, despre care apostolul Pavel afirma: „Asa ca Legea negresit este sfanta, iar porunca este sfanta, dreapta si buna” ( Romani 7,12 ).
    Cu stima si dragoste frateasca,
    Lori B.

  4. turtanu says:

    Lori Balogh,Adventistii spun că harul a venit ca să ne ajute să ţinem legea, astfel încât să putem merge în felul acesta în cer,oare sa fie asa?

    Doar atât – această idee este total opusă Scripturii. În primul rând, ideea că legea îndreptăţeşte pe cineva pentru cer este o falsitate. Când învăţătorul legii L-a întrebat pe Domnul: „Ce să fac ca să moştenesc viaţa eternă?”, el se referea la lege şi, pentru a-i da un rezumat corect al cererilor sale, Domnul Isus i-a răspuns: „Drept ai răspuns; fă aceasta şi vei trăi“ (Luca 10:25-28 ). Acolo nu este niciun cuvânt despre cer. Răsplata pentru ţinerea legii este viaţa pe pământ.

    În al doilea rând, harul nu a venit să ne ajute să ţinem legea, ci să ne aducă salvare de blestemul ei prin Altul care să îl poarte pentru noi. Galateni 3 arată aceasta în mod clar.

    Dacă totuşi este necesară şi o altă confirmare, citeşte Romani 3 şi vei observa că atunci când legea a condamnat şi a închis gura omului (Romani 3:9-19 ), harul prin dreptate îndreptăţeşte „fără lege” (Romani 3:20-24 ).

    Citeşte de asemenea 1. Timotei 1 . Legea este făcută pentru a-i condamna pe cei neevlavioşi (1. Timotei 1:9,10 ). Evanghelia harului Îl prezintă pe Hristos Isus care „a venit în lume ca să-i mântuiască pe păcătoşi”. Să remarcăm, nu pentru a-i ajuta pe păcătoşi să ţină legea şi astfel să încerce să se mântuiască singuri.

    Dacă legea ne-a fost dată ca să o ţinem şi astfel sa fim îndreptăţiţi, atunci pentru a ce fost dată?

    Să lăsăm Scriptura să răspundă singură:

    „Orice zice legea vorbeşte … pentru ca orice gură să fie închisă şi toată lumea să fie sub judecată înaintea lui Dumnezeu” Romani 3:19

    „Dar legea a intervenit, ca să prisosească greşeala” Romani 5:20

    „Atunci pentru ce este legea? Ea a fost adăugată din cauza călcărilor de lege” Galateni 3:19

    Legea, ca orice altă instituire a lui Dumnezeu, şi-a atins în mod evident scopul. Poate condamna şi reduce la tăcere pe omul religios cel mai îndărătnic şi plin de sine. Doar harul îl poate salva.

    Atunci harul a pus deoparte legea şi a anulat-o pentru totdeauna?

    Harul, personificat în Hristos, a purtat blestemul legii încălcate, răscumpărând prin urmare din blestemul ei, pe toţi cei care cred (Galateni 3:13 ). Mai departe, ne-a răscumpărat de sub legea însăşi, aşezând toate relaţiile noastre cu Dumnezeu pe o temelie nouă (Galateni 4:4-6 ).

    Deci dacă cel credincios nu se mai află sub lege, ci sub har, nu trebuie să presupunem că legea în sine este fie anulată, fie pusă deoparte. Măreţia ei nu a fost niciodată mai clar arătată decât atunci când Cel drept a suferit ca Înlocuitor sub blestemul ei, şi mulţi vor tremura sub acuzaţiile ei în ziua judecăţii (Romani 2:12 ).

    Ce rău este dacă un creştin adoptă legea ca regulă de viaţă?

    Este de mare importanţă. Făcând aceasta, el „cade din har”, căci harul atât învaţă cât şi mântuieşte (Tit 2:11-14 ).

    De asemenea, el ar coborî standardul divin. Nu legea, ci Hristos este standardul pentru cel credincios. Mai departe el apucă sursa greşită de energie. Teama ar putea să determine pe cineva să încerce, deşi fără succes, să ţină legea, şi să controleze din interior puterea „cărnii”. Duhul lui Dumnezeu este puterea care controlează carnea şi o aduce în conformitate cu Hristos (Galateni 5:16-18 ).

    În cele din urmă, el încalcă relaţiile în care este aşezat prin harul lui Dumnezeu. Deşi este un fiu în libertatea casei şi inimii Tatălui, el insistă să se pună sub codul de legi elaborat pentru conducerea casei slujitorilor!

    Nu este rău în aceasta? Îndrăznim să spunem că da.

    Dacă înveţi faptul că un creştin nu este sub lege, nu ar putea aceasta să ducă la tot felul de păcate?

    Ar putea, DACĂ o persoană a devenit creştină fără naşterea din nou, sau pocăinţă, fără să vină sub influenţa harului şi fără să primească darul Duhului Sfânt.

    De vreme ce, totuşi, nimeni nu este un creştin adevărat fără aceste lucruri, cazul capătă un aspect diferit, iar a argumenta în felul sugerat nu ar face altceva decât să trădeze o ignoranţă deplorabilă asupra adevărului Evangheliei.

    Argumentul se rezumă simplu la aceasta: anume că singura cale de a-i face pe creştini să trăiască vieţi sfinte este să îi ţii sub ameninţarea legii, ca şi cum ei ar avea doar un fel de natură porcină, iar singura cale de a-i ţine departe de noroi, este să îi mâni înapoi cu toiege. Adevărul este că deşi carnea este încă în cel credincios, el are de asemenea natura cea nouă, şi prin aceea el este privit de Dumnezeu. El are Duhul lui Hristos ca să îl călăuzească şi de aceea el poate fi aşezat în siguranţă sub har; căci până la urmă, harul este cel care îl supune. Dacă oamenii vor argumenta cu acest fapt, vor argumenta cu versetul citat la început.

    „Pentru că păcatul nu va avea stăpânire asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub lege, ci sub har.” Romani 6:14 .

    Oameni care nu sunt născuţi din nou ar putea să încerce să folosească harul ca un înveliş pentru răutate, însă acesta nu este un motiv pentru negarea adevărului afirmat în acest verset. Ce adevăr există care să nu fi fost folosit în mod abuziv de oamenii răi?

    Ne arată Scriptura cum îl ţine harul pe credincios în ordine, astfel încât el să Îi placă lui Dumnezeu?

    Da. Tit 2:11-15 ne oferă răspunsul. În creştinism harul nu doar salvează, ci şi învaţă, şi ce învăţător eficace este! Nu doar ne umple capul cu reguli sau reglementări reci, ci ne aduce inimile sub influenţa dragostei lui Dumnezeu, care determină supunere. Învăţăm ce Îi este plăcut Lui, aşa cum este arătat în Isus şi, având Duhul, începem să trăim viaţa cumpătată, dreaptă şi evlavioasă.

    Este o mare diferenţă între o familie de copiii ţinuţi în ordine prin teama de nuiaua neascultării şi aceia care locuiesc într-o casă unde domneşte dragostea. În prima ar putea domni ordinea, însă va sfârşi într-o explozie puternică atunci când copiii vor creşte mari. În ultima nu există doar ascultare, ci şi un răspuns fericit la dorinţele părinţilor, rodul afecţiunii cordiale.

    Dumnezeu Îşi conduce copiii Săi pe principiul dragostei şi nu pe principiul nuielei sau al toiagului.
    Domnul să ne ajute să ne trăim vieţile în fericita conştienţă a acestui fapt!

  5. turtanu says:

    in versetul citat de tine nu scrie de diferenta intre legea ceremoniala si cea morala,acolo Pavel vb de toata LEGEA nu parti din lege cum interpretati voi azs

  6. pop ioan says:

    Biblia intreaga si nu ce vrem noi impreuna cu revelatia lui Dumnezeu in natura si cu viata lui lHRISTOS impreuna cu tot ce ne_a invatat DUHUL SFINT sint tot adevarul

  7. Ruben says:

    Știți sa răspundeți mereu intru mod minunat cu tact si duhovnicesc.
    De recent am citit multe din studiile Dumniavuastra si mi-a dat multă forța si un bun exemplu de cum sa Răspunde la acuzați false si provocatoare.
    Si un text care ajuta mult este
    Matei 5:11 -Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!
    Matei 5:12 – Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.
    Mulțumesc lui Dumnezeu penru mesajul din paslmul 60 care mi-a fost de mare ajutor chiar astăzi si a-mi întețește încrederea si speranța in Dumnezeu.
    Domnul va binecuvânteza in lucrarea pe care o faceți.
    Va amintesc încă un lucru sa va păziți si sa vegiati ca nu cumva sa se nască același sentiment care i Sa născut lui lucifer in ceruri.
    Maranata Domnul vine in curând.
    Amin

  8. Lori Balogh says:

    Pace frate Ruben,
    La problema ridicata de dv., cred ar trebui un raspuns mai amplu, care nu este potrivit cu acest loc. Nu stiu cand, dar voi incerca cu ajutorul lui Dumnezeu, sa studiez mai pe larg acest subiect si apoi sa scriu un articol cu conluziile de rigoare. Doresc de mai mult timp sa-mi clarific in primul rand mie, si apoi sa pot sa le raspund si celor ca dv. care nu au clar acest subiect. Ceea ce este minunat in domeniul credintei este faptul ca inaintea oricarei intrebari, raspunsul deja exista. Trebuie doar sa-l cerem de la Domnul.
    Cu stima,
    Lori B.

  9. Ruben says:

    Pace frate Lori a-și avia si eu niște întrebat referitor la subiectul sărbători.
    Am citit si recitit articolele dumniavuastra si altele referitor la Lege si Lege, ce cuprinde una si ce cuprindea alta.
    Dar am ajuns la niște punte fără răspunsuri.
    Vriau sa fac voia lui Dumnezeu si îmi doresc sa cunosc dacă mai sunt valabile sau nu aceste sărbători.
    Prin desființarea lor sa întâlnesc niște probleme la care Anca nu am răspuns
    1 sunt niște sărbători care au fost cerute de Dumnezeu si prin ele El doria sa le descopere planul de mântuire si acest lucru ieste important si pentru creștini sa cunoască cum se desfășurată planul de mântuire.
    2 Sa spune ca sau împlinit la cruce dar din câte știu numai Paștele S-o împlinit la cruce instituind sfânta cina an locul ei, celelalte arătau spre alte împliniri si in afara de asta nu tuate sau împlinit încă
    3 ni sa spune ca sarbatuarea corturilor o vom ține împreuna cu Dumnezeu si problema mea este : dece au fost poruncit sa fie ținute apoi desființate apoi iaras sa se țină?
    4 nu se poate Lu uare aceeași idee ca despre legile privitoare la alimentație si igiene care sunt bune si sunt valabile si astăzi si dacă unele din ele nu reiese ca erau si înainte de Sinai, deci sa se sarbatoriasca cu adunare sfânt cum fac uni. Spre slava si adorația lui Dumnezeu.
    Pe de alta parte ieste problema din Evrei 4:9 Rămâne, dar, o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu.
    5 sau coloseni 2:16 despre ce sărbători vorbește dacă nu alea evreiești
    6 si Ellen W. Face niște referințe dar cu idea ca nu sunt valabile acuma nustiu dacă le a făcut cu o clară lumina dela Dumnezeu ori dni câte știa si cât inselegia ea personal despre aceste subiecte.
    Sucuzați pentu ortografie am ceva probleme cu roman
    Domnul sa va binecuvânteze si sper sa se facă lumina.

  10. Rosu Ramona says:

    Domnul sa te ajute si in aceasta privinta …si sa te calauzeasca…Sa nu parasesti niciodata aceasta lucrare e minunat tot ce ai scris in special in privinta Legii unde multi sustin ca a luat sfarsit la Cruce:-) nDomnul Isus sa te binecuvanteze!!

  11. Lori Balogh says:

    Multumesc pentru cuvintele de incurajare.
    Cu privire la sarbatorile din Leviticul, asa cum i-am scris si fr. Dorin, am dorinta sa studiez acest subiect in viitor. Nu stiu cand Domnul ma va calauzi in acest sens, dar dorinta exista.
    Cu stima,
    Lori B.

  12. alois says:

    mia placut explicatia Dumnezeu sa te ajute in tot ce faci .O intrebare daca poti da o lamurire cu privire la sarbatorile lui D-zeu din levitic eu le sarbatoresc cu adunare sfanta in Daniel zice ca seva incumeta fiara sa schimbe vremile si legea o alta traducere zice sarbatorile si legea

  13. pop ioan says:

    Pe data de 6 iunie 1896, Ellen White scria lui Uriah Smith, la redacţia Review and Herald:
    „’Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă.’
    În acest pasaj, Duhul Sfânt vorbeşte, prin apostolul Pavel, în special despre legea morală.”

    Era prima ei luare de poziţie în controversa despre legea din Galateni, controversă care generase conflictul de la Minneapolis.
    Domnul vorbise, iar biserica trebuia să ştie. Dar redactorul de la Review, care avea altă părere asupra acestei chestiuni, a aruncat scrisoarea în sertarul biroului lui, unde a zăcut 56 de ani, departe de ochii bisericii mondiale. Viziunea ei era mult mai profundă decât discuţiile despre îndreptăţire, dar acum Smith era cu totul rupt de realitatea soliei îngerului al treilea.
    Scrisoarea continuă: „Refuzul de a renunţa la păreri preconcepute şi de a accepta acest adevăr se află în mare parte la baza opoziţiei manifestate la Minneapolis faţă de solia Domnului transmisă prin fraţii Waggoner şi Jones. Prin stârnirea acelei opoziţii, Satana a reuşit în mare măsură să îndepărteze de la poporul nostru puterea specială a Duhului Sfânt, pe care Dumnezeu dorea să le-o împărtăşească. Vrăjmaşul i-a împiedicat să obţină eficienţa pe care ar fi putut să o aibă în comunicarea adevărului către lume, aşa cum l-au proclamat apostolii în ziua cincizecimii. Lumina care trebuie să lumineze întreg pământul cu slava ei a fost respinsă şi, prin acţiunea propriilor noştri fraţi, a fost într-o mare măsură ţinută departe de lume.”
    Scrisoarea continuă să descopere unde ar fi dus înțelegerea corectă a Legii, așa cum a intenționat Domnul să se întâmple la Minneapolis, deci atenţie, totul este în legătură cu Legea:
    „Noi nu trebuie să-L privim pe Dumnezeu ca aşteptând să-l pedepsească pe păcătos pentru păcatul său. Păcătosul aduce el însuşi pedeapsa asupra lui. Propriile lui acţiuni declanşează o suită de circumstanţe care produc un rezultat sigur. Fiecare călcare a legii se întoarce împotriva păcătosului, lucrează în el o schimbare a caracterului şi-l determină să păcătuiască din nou cu mai multă uşurinţă. Alegând să păcătuiască, oamenii se despart de Dumnezeu, se desprind de sursa binecuvântării, iar rezultatul sigur este ruina şi moartea.”
    Avem aici o magistrală descriere a revelației esențiale din Iona 2:8 – „Cei ce se lipesc de idoli deșerți îndepărtează îndurarea de la ei.”
    Nu poate exista explicaţie mai clară asupra principiilor neprihănirii decât aceasta. Chiar şi sora White era uimită de descoperirile pe care le primea, spunând că abia începem să avem o slabă licărire despre ce înseamnă credinţa. Era vorba, desigur, despre credinţa lui Isus, care ştia că despărţirea de Dumnezeu este cauza morţii, și nicidecum pedeapsa lui Dumnezeu pentru neascultare.
    Aici ar fi dus lumina despre Legea din Galateni, dacă nu ar fi fost întâmpinată cu atâta furie la Minneapolis. În loc să vadă repede „ce este” Legea – o transcriere a caracterului lui Dumnezeu – ei au dus discuția pe drumul înfundat din care nu mai ieșim nici astăzi, dacă Pavel vorbește în Galateni despre legea morală sau ceremonială.
    Scrisoarea „pierdută” de Uriah Smith zace şi acum în sertarele teologiei adventiste, iar ruina şi moartea nu sunt încă văzute a fi desprinderea voluntară de sursa binecuvântării. Astfel, „opoziţia manifestată la Minneapolis faţă de solia Domnului transmisă prin fraţii Waggoner şi Jones” continuă şi astăzi, împiedicând biserica să vadă slava lui Dumnezeu luminând pământul.

    Sunt convins că articolul prezentat mai sus denotă atât bune intenţii cât şi o convingere izvorâtă din dorinţa de a înţelege şi a apăra valorile în care credem chiar dacă acestea nu sunt şi nu fac parte din lumina mereu crescândă care vine de la Domnul Hristos cum la fel de convins sunt că nu ar trebui să o facem prin inteligenţă omenească (…).
    Dacă nu aş avea convingerea că se caută cu adevărat înţelegerea corectă a adevărului prezentat în Galateni cu privire la lege, nu aş îndrăzni să fac acest comentariu şi mai ales nu aş îndrăzni să contrazic în vreun fel afirmaţiile unui frate a cărui muncă şi credinţă le apreciez foarte mult chiar dacă nu am avut fericita onoare să-l cunosc personal. De aceea mă rog ca nu cumva să se înţeleagă că aceste comentarii ar putea reprezenta o cât de mică referinţă la persoană ci un îndemn sincer şi umil de a căuta şi a valorifica lumina profeţiei ce ne-a fost dată, lumină despre Sanctuar, despre Legământul cel nou şi despre Nunta Mielului fără de care (toate trei) nu vom avea înţelegere asupra Legii LUI Dumnezeu ci o vom vedea doar sub aspectul ei prohibitiv şi nu ca zidul dat chiar de Dumnezeu ca să ne apere de păcat.
    Dacă sunt de ceva oripilat sunt de faptul că timp de mai mult de un an şi anume din 14.01.2014 până în prezent nimeni nu a comentat asupra acestui subiectl atât de important pentru viaţa oricărui creştin şi nu a atras atenţia şi nu a arătat ce spune spiritul profetic despre tema abordată, aspect care nu-l mobilizează la căutare nici pe cititor şi cu atât mai puţin pe autor.
    Sunt convins că este necesar să ne împărtăşim unii altora lumina şi să ne sprijinim reciproc pe calea credinţei, să ne ridicăm unii pe alţi în înţelegere şi iubire în Hristos pentru a fi una ca să se vadă că Hristos ne-a trimis.
    Oare, doar chiar atât de puţin interes avem şi doar atât ne dorim viaţa veşnică?

  14. pop ioan says:

    Dacă tot mărturisim credinţă în Spiritul Profetic, poate este timpul să şi credem ce spune el despre “lumină nouă” şi studiul Bibliei:
    “Mulţi dintre voi nu pot discerne lucrarea şi locul prezenţei lui Dumnezeu… Printre cei cu poziţii de răspundere există mulţi care susţin că… o credinţă ca a lui Pavel, Petru sau Ioan… este demodată şi insuportabilă pentru timpul nostru. Este numită absurdă, mistică şi nedemnă de o minte inteligentă” (5 T 74,79)
    “Dacă nu se vor trezi la sensul datoriei lor, ei nu vor recunoaşte lucrarea lui Dumnezeu atunci când va răsuna marea strigare a îngerului al treilea. Când va apare lumina care va lumina tot pământul, în loc să vină în ajutorul Domnului, ei vor încerca să limiteze lucrarea Sa ca să se potrivească cu ideile lor înguste. Daţi-mi voie să vă spun că Domnul va lucra în această ultimă lucrare într-un mod foarte deosebit de ordinea firească a lucrurilor, şi pe o cale contrară oricăror planuri omeneşti… Lucrătorii vor fi surprinşi de metodele simple pe care le va folosi El ca să-Şi încheie şi să-Şi desăvârşească lucrarea neprihănirii Sale” (TM 300, 1 octombrie 1885).
    „’Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă.’ În acest pasaj, Duhul Sfânt vorbeşte, prin apostolul Pavel, în special despre legea morală. Refuzul de a renunţa la păreri preconcepute şi de a accepta acest adevăr se află în mare parte la baza opoziţiei manifestate la Minneapolis faţă de solia Domnului transmisă prin fraţii Waggoner şi Jones. Prin stârnirea acelei opoziţii, Satana a reuşit în mare măsură să îndepărteze de la poporul nostru puterea specială a Duhului Sfânt, pe care Dumnezeu dorea să le-o împărtăşească. Vrăjmaşul i-a împiedicat să obţină eficienţa pe care ar fi putut să o aibă în comunicarea adevărului către lume, aşa cum l-au proclamat apostolii în ziua cincizecimii. Lumina care trebuie să lumineze întreg pământul cu slava ei a fost respinsă şi, prin acţiunea propriilor noştri fraţi, a fost într-o mare măsură ţinută departe de lume.”
    Dacă vreţi să ştiţi unde se afirmă în Spiritul profetic cele de mai sus ce nu sunt indicate căutaţi pe net prin introducerea afirmaţiei la căutare şi veţiafla. Totul este să vrem din toată inima să găsim adevărul şi să ne detaşăm de ideile preconcepute.

  15. palcau ioan says:

    grozav! multumesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.