Schimbarea calendarului și ziua de odihnă
Unii dintre contestatarii Sabatului biblic se arată neîncrezători în faptul că Sabatul, serbat astăzi de evrei și unele grupări creștine, este același cu cel original. Întrebarea pe care și-o pun pe bună dreptate mulți oameni este următoarea: Cum putem fi siguri că Sabatul zilei a șaptea este același cu cel din timpurile biblice, ținând cont că au trecut atâtea milenii și au avut loc atâtea schimbări ale calendarului?
Un răspuns la această dilema îl putem afla dacă vom privi cu atenție în istoria calendarului. De la Domnul Christos încoace a avut loc o singură schimbare a acestuia, și anume înlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian, care este și astăzi în funcție.
Vechiul calendar roman nu era bazat cu certitudine pe mișcarea corpurilor cerești, fapt care a dus la unele inexactități. În anul 46 î.Ch., Iulius Caesar l-a adus pe astronomul și matematicianul Sosigenes din Alexandria, însărcinându-l să facă o reformă a calendarului.
Rezultatul a fost apariția calendarului iulian, care a respectat ordinea zilelor fără nicio modificare în acest sens. Au fost schimbate numele unor luni, luna iulie fiind numită astfel în cinstea lui Iulius Caesar. Mai târziu, pe vremea împăratului Caesar Augustus, luna următoare, numită până atunci Sextilis, a fost numită August, după numele împăratului.
Deoarece luna august avea până atunci doar 30 de zile, față de cele 31 de zile ale lunii iulie, și datorită orgoliului împăratului, a fost luată o zi a lunii februarie care a fost adăugată lunii august. Însă nici această schimbare nu a afectat ordinea zilelor săptămânii.
Timp de 1600 de ani, calendarul iulian a funcționat fără nicio modificare. Însă odată cu trecerea timpului au apărut unele probleme. Anul iulian avea 365,25 de zile solare, când în realitate anul solar are 365,242195 de zile. Această diferență, în aparență infimă, a dus la un decalaj care, în anul 1582 era de zece zile.
Pe vremea papei Grigore al XIII-lea, calendarul iulian a fost înlocuit cu cel gregorian, valabil și astăzi. Modificarea a constat în omiterea a zece zile după data de 4 octombrie 1582. Astfel, data de 5 octombrie a devenit 15 octombrie. Nici această schimbare nu a afectat ordinea zilelor săptămânii.
Iată cum a arătat luna octombrie a anului 1582 în noul calendar gregorian:
D L M M J V S
1 2 3 4 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
Calendarul gregorian a fost adoptat imediat de țări ca Spania, Portugalia și Italia, în timp ce Franța a operat schimbarea în 10 decembrie, datând ziua cu 20 decembrie.
Dacă la toate aceste argumente istorice mai adăugăm și scrupulozitatea poporului evreu cu privire la păstrarea Legii lui Dumnezeu, în mod deosebit cu privire la Sabatul zilei a șaptea, putem fi siguri că Sabatele de astăzi sunt serbate în aceeași zi cu cele din timpurile biblice.
Lori Balogh
Nu stiu ce calcule sofisticate faceti d-v si nici nu ma intereseaza. Stiu insa un lucru: evreii pazesc sambata ( Sabatul ) de circa 3500 de ani, de cand exista ca popor. Credeti ca ei s-au lasat inselati cu privire la ziua de inchinare, indiferent de calendarul care functiona la un moment dat ? Dupa cum ii cunosc, eu nu cred lucrul acesta. Deci nu va mai obositi cu calculele, caci nu au nicio relevanta. Pastrati-le pentru d-v.
Vă rog respectos să studiați pe ce loc din săptămână a fost sâmbăta înainte de anul 1582 și veți vedea că a fost pe locul unu, nu 7. De asemenea vă rog să precizați pe ce loc a fost sâmbăta în calendarul roman cu săptămâna de 8 zile. Dacă suntem fiii Celui Pre Înalt trebuie să fim cinstiți și să studiem fără părtinire.
Si totusi te inseli, prietene. Actualul calendar, nu respecta cronologia exacta consemnata de biblii. Un studiu sistematizat pe aceasta tema, te va desumfla.