Schimbarea calendarului si ziua de odihna
Unii dintre contestatarii Sabatului biblic se arata neincrezatori in faptul ca Sabatul, serbat astazi de evrei si unele grupari crestine, este acelasi cu cel original. Intrebarea pe care si-o pun pe buna dreptate multi oameni este urmatoarea: Cum putem fi siguri ca Sabatul zilei a saptea este acelasi cu cel din timpurile biblice, tinand cont ca au trecut atatea milenii si au avut loc atatea schimbari ale calendarului ?
Un raspuns la aceasta dilema il putem afla daca vom privi cu atentie in istoria calendarului. De la Domnul Christos incoace a avut loc o singura schimbare a acestuia, si anume inlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian, care este si astazi in functie.
Vechiul calendar roman nu era bazat cu certitudine pe miscarea corpurilor ceresti, fapt care a dus la unele inexactitati. In anul 46 i.Ch., Iulius Caesar l-a adus pe astronomul si matematicianul Sosigenes din Alexandria, insarcinandu-l sa faca o reforma a calendarului.
Rezultatul a fost aparitia calendarului iulian, care a respectat ordinea zilelor fara nicio modificare in acest sens. Au fost schimbate numele unor luni, luna iulie fiind numita astfel in cinstea lui Iulius Caesar. Mai tarziu, pe vremea imparatului Caesar Augustus, luna urmatoare, numita pana atunci Sextilis, a fost numita August, dupa numele imparatului.
Deoarece luna august avea pana atunci doar 30 de zile, fatza de cele 31 de zile ale lunii iulie, si datorita orgoliului imparatului, a fost luata o zi a lunii februarie care a fost adaugata lunii august. Insa nici aceasta schimbare nu a afectat ordinea zilelor saptamanii.
Timp de 1600 de ani, calendarul iulian a functionat fara nicio modificare. Insa odata cu trecerea timpului au aparut unele probleme. Anul iulian avea 365,25 de zile solare, cand in realitate anul solar are 365,242195 de zile. Aceasta diferenta, in aparenta infima, a dus la un decalaj care , in 1582 era de zece zile.
Pe vremea papei Grigore al XIII-lea, calendarul iulian a fost inlocuit cu cel gregorian, valabil si astazi. Modificarea a constat in omiterea a zece zile dupa data de 4 octombrie 1582. Astfel, data de 5 octombrie a devenit 15 octombrie. Nici aceasta schimbare nu a afectat ordinea zilelor saptamanii.
Iata cum a aratat luna octombrie a anului 1582 in noul calendar gregorian:
D L M M J V S
1 2 3 4 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31
Calendarul gregorian a fost adoptat imediat de tari ca Spania, Portugalia si Italia, in timp ce Franta a operat schimbarea in 10 decembrie, datand ziua cu 20 decembrie.
Daca la toate aceste argumente istorice mai adaugam si scrupulozitatea poporului evreu cu privire la pastrarea Legii lui Dumnezeu, in mod deosebit cu privire la Sabatul zilei a saptea, putem fi siguri ca Sabatele de astazi sunt serbate in aceeasi zi cu cele din timpurile biblice.
Lori Balogh
Nu stiu ce calcule sofisticate faceti d-v si nici nu ma intereseaza. Stiu insa un lucru: evreii pazesc sambata ( Sabatul ) de circa 3500 de ani, de cand exista ca popor. Credeti ca ei s-au lasat inselati cu privire la ziua de inchinare, indiferent de calendarul care functiona la un moment dat ? Dupa cum ii cunosc, eu nu cred lucrul acesta. Deci nu va mai obositi cu calculele, caci nu au nicio relevanta. Pastrati-le pentru d-v.
Vă rog respectos să studiați pe ce loc din săptămână a fost sâmbăta înainte de anul 1582 și veți vedea că a fost pe locul unu, nu 7. De asemenea vă rog să precizați pe ce loc a fost sâmbăta în calendarul roman cu săptămâna de 8 zile. Dacă suntem fiii Celui Pre Înalt trebuie să fim cinstiți și să studiem fără părtinire.
Si totusi te inseli, prietene. Actualul calendar, nu respecta cronologia exacta consemnata de biblii. Un studiu sistematizat pe aceasta tema, te va desumfla.