Darul profetic in Biblie
Intreaga religie mozaica si crestina se sprijineste pe activitatea profetilor, Biblia insasi fiind produsul lucrarii acestor oameni consacrati, care au vorbit si au scris in Numele lui Dumnezeu.
“Printr-un proroc a scos Domnul pe Israel din Egipt si printr-un proroc a fost pazit Israel”, spune profetul Osea, subliniind rolul pe care profetii l-au jucat in istoria mantuirii ( Osea 12,13 ).
In activitatea profetilor au existat mai multe perioade:
1) Perioada profetilor vazatori: Moise, Avraam, Samuel, Natan
2) Perioada profetilor facatori de minuni: Ilie si Elisei
3) Perioada profetilor scriitori: Isaia, Ieremia, Ezechiel, Daniel, Mica, etc.
4) Perioada tacerii profetice de circa 400 de ani, cuprinsa intre eliberarea din captivitatea babiloniana si Ioan Botezatorul
5) Perioada lui Ioan Botezatorul, cel mai mare profet al lumii
6) Perioada Bisericii primare: Agab, fiicele lui Filip evanghelistul, etc.
7) Perioada de dupa secolul I. Aparent, in aceasta perioada darul profetic a disparut, insa Dumnezeu a avut mereu slujitori credinciosi in Biserica Lui, care au mustrat, au invatat si au indreptat poporul in directia cea buna.
8) Perioada Bisericii Ramasitei ( Apocalipsa 12,17; 19,10 ), ultima perioada din istoria lumii, inainte de revenirea in slava a Domnului Christos.
Permanenta darului profetic
Multe biserici considera ca darul profetic a incetat sa mai existe dupa moartea ultimului apostol sau dupa incheierea canonului Scripturii. Totusi, acest dar a continuat sa existe, desi istoria bisericeasca este saraca in informatii cu privire la acest aspect. Conform Bibliei, acest dar urma sa fie mai evident in perioada Bisericii Ramasitei ( vezi Apocalipsa 12,17; 19,10; Ioel 2,28-32 ).
Clasificarea profetiilor
1) Profetii clasice. Acestea implica, potrivit 2 Timotei 3,16 , invatarea, mustrarea, indreptarea si instruirea in neprihanire a Bisericii.
2) Profetii predictive ( ex. Daniel, Apocalipsa ) care implica descoperirea unor evenimente viitoare.
Majoritatea profetiilor biblice sunt clasice, cele predictive fiind in numar relativ mic. Totusi, in constiinta oamenilor darul profetic este strans legat de descoperirea viitorului.
Identificarea adevaratului dar profetic
Biblia ne avertizeaza in nenumarate randuri de existenta profetilor falsi ( vezi Deuteronom 13, 1-5; Matei 7, 15-20; 24, 11.24 ). Pentru a nu fi inselati de acestia, ne sunt date cateva criterii dupa care ii putem deosebi pe profetii adevarati de cei falsi:
1) Soliile transmise de profet trebuie sa fie in acord cu Scriptura ( Isaia 8,20; Deuteronom 13, 1-5 ). Orice deviere de la adevarul Scripturii este un semn ca profetul nu este trimis de Dumnezeu, caci “El nu se poate tagadui singur” ( 2 Timotei 2,13 up. ).
In pasajul din Deuteronomul 13 se observa ca nu minunile sunt criteriul cel mai solid care atesta autoritatea profetului, caci acestea pot insela. Criteriul de baza este conformarea cu Biblia. De ce ? Daca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu iar profetul este unul trimis de acelasi Dumnezeu, marturiile lor nu se pot contrazice. Dumnezeu este mereu acelasi si neschimbator, de aceea adevarurile Bibliei raman vesnice.
2) Adevaratul profet Il marturiseste pe Christos. In centrul mesajului sau nu se afla propria persoana, ci aceea a Domnului Christos ( 1 Corinteni 3,11; 2 Corinteni 10, 5; Filipeni 1,21 )
3) Adevaratul profet marturiseste intruparea si divinitatea lui Christos ( 1 Ioan 4,2-6 ).
4) Adevaratul profet nu maguleste pacatul, ci il mustra cu toata severitatea ( Ieremia 23,16.17 ).
5) Potrivit Scripturii, adevaratul profet aduce roade bune, atat in ceea ce priveste propria sa viata, avand un caracter dupa voia lui Dumnezeu, cat si in privinta lucrarii pe care o face ( Matei 7,15-20 ).
6) Cele spuse de un adevarat profet sunt confirmate de implinirea lor ( Deuteronomul 18,21.22 ). Totusi, trebuie adaugat ca acest criteriu nu este suficient pentru a-l recunoaste pe un adevarat profet, din doua motive:
– Exista profeti falsi care fac preziceri ce se implinesc ( Deuteronomul 13,1-5 )
– Exista profeti adevarati ale caror profetii nu se implinesc. In acest caz trebuie precizat ca neimplinirea unor profetii este datorata caracterului lor conditionat, cum a fost cazul profetiei despre nimicirea cetatii Ninive, pe vremea profetului Iona. In functie de alegerea omului, aceste profetii conditionate se implinesc sau nu. In cazul profetiei lui Iona despre Ninive, datorita pocaintei intregii cetati, Dumnezeu si-a manifestat harul Sau si a amanat nimicirea cetatii.
Totusi, in Biblie ne sunt prezentate numeroase profetii neconditionate, a caror implinire nu depinde de alegerile omului. Prima profetie de acest fel este cea din Geneza 3,15, in care Creatorul vesteste marea biruinta a “semintei femeii” ( Domnul Christos ) asupra “sarpelui” ( Satana ).
Lori Balogh
