A intrat Iisus direct in Sfanta Sfintelor din Sanctuarul ceresc dupa inaltarea Lui la cer ?
Spre deosebire de presupusa inaltare la cer a Mariei, mama lui Iisus ( credinta care nu are niciun temei biblic ), inaltarea la cer a Mantuitorului a fost consemnata pe paginile Scripturii de martori oculari:
“Dupa ce a spus aceste lucruri, pe cand se uitau ei la El, S-a inaltat la cer si un nor L-a ascuns din ochii lor. Si cum stateau ei cu ochii pironiti spre cer, pe cand se suia El, iata ca li s-au aratat doi barbati imbracati in alb si au zis: “Barbati galileeni, de ce stati si va uitati spre cer ? Acest Iisus care S-a inaltat la cer din mijlocul vostru va veni in acelasi fel cum L-ati vazut mergand la cer.” ( Fapte 1,9-11 )
Faptul ca, dupa inviere, Iisus S-a inaltat la cer, este un adevar biblic de necontestat. Intrebarea care se pune este urmatoarea: Spre care loc din cer S-a indreptat El imediat dupa ce S-a inaltat ?
Incercand sa raspunda la aceasta intrebare, unii crestini se multumesc cu un raspuns oarecum vag, continand doar jumatate de adevar: “Dupa inaltarea Sa, Iisus S-a asezat la dreapta Tatalui”. Punct. Dar care este acel loc din cer aflat “la dreapta Tatalui” in care El slujeste, mijlocind pentru intregul neam omenesc ?
Biblia ne ofera un raspuns complet la aceasta intrebare in Epistola catre Evrei, in mod deosebit in capitolele 8, 9 si 10. In cap. 8, 1.2, autorul face o afirmatie care a starnit multe controverse intre comentatorii biblici:
“Punctul cel mai insemnat al celor spuse este ca avem un Mare Preot care S-a asezat la dreapta scaunului de domnie al Maririi, in ceruri, ca slujitor al Locului prea sfant si al adevaratului cort, care a fost ridicat nu de om, ci de Domnul” ( Evrei 8,1.2 )
Asadar, conform celor afirmate de Pavel, Mantuitorul S-a asezat la dreapta scaunului de domnie al Tatalui, loc identificat de apostol ca fiind insusi Sanctuarul ceresc, dupa al carui model a fost construit sanctuarul pamantesc in timpul Exodului ( vezi Exod 25,8.40; Apocalipsa 11,19 ).
Dupa descrierea detaliata pe care o avem in Exodul, capitolele 25-27, cu privire la Sanctuarul pamantesc ( tabernacol ), dar si dupa cea facuta de Pavel in Evrei 9, 1-7, acesta era alcatuit din doua incaperi distincte, separate intre ele si avand functii diferite: Locul sfant si Locul prea sfant ( Exodul 26,33.34; Evrei 9,2.3 ).
In Locul sfant al tabernacolului se oficiau slujbele zilnice de catre preoti, in timp ce in Locul prea sfant ( supranumit si Sfanta Sfintelor – 1 Imparati 6,16 ) intra doar marele preot o singura data pe an, cu ocazia marei Zi a Ispasirii ( Yom Kippur – vezi Leviticul cap. 16 ).
Daca sanctuarul pamantesc ( tabernacolul ) a fost construit dupa modelul celui ceresc ( vezi Exodul 25,40 ), este evident ca si Sanctuarul ceresc ( Templul ) are aceeasi configuratie, desi la alte dimensiuni si avand o alta maretie si slava.
Dilema este urmatoarea: Dupa inaltarea la cer, Domnul Iisus a intrat in prima sau in a doua incapere a Sanctuarului ceresc pentru a incepe lucrarea de mijlocire in favoarea omenirii ? Pentru unii crestini, aceasta problema nu este importanta, insa pentru alti crestini importanta acestui detaliu este deosebita, deoarece de el sunt legate doctrine biblice de actualitate ( doctrina sanctuarului, judecata preadventa, interpretarea profetiilor lui Daniel capitolele 8 si 9 ).
Daca dupa inaltarea Sa la cer, Iisus a intrat direct in a doua incapere a Sanctuarului ceresc, in Locul prea sfant, atunci intreaga constructie a profetiei celor 2300 de seri si dimineti din Daniel 8,14 si intreaga doctrina a Sanctuarului si a judecatii preadvente nu mai au niciun temei biblic.
Asadar, dupa inaltare, Iisus a intrat in prima despartitura a Sanctuarului ceresc ( Locul sfant ) sau direct in cea de-a doua ( Locul prea sfant ) ?
Textul citat din Evrei 8,1.2 pare sa clarifice aceasta dilema, prezentandu-L pe Iisus, dupa inaltarea Sa la cer, ca “slujitor al Locului prea sfant si al adevaratului cort, care a fost ridicat nu de un om , ci de Domnul.” Conform traducerii in limba romana a Bibliei de catre Dumitru Cornilescu, dupa inaltarea Lui la cer, Iisus a intrat in a doua incapere a Sanctuarului, in Locul prea sfant.
Ne aflam insa in fatza unei confuzii. In capitolele 8 si 9 ale Epistolei catre Evrei, D. Cornilescu foloseste aceeasi expresie – “Locul prea sfant” – pentru a defini doua lucruri diferite. Daca in Evrei 8,2, prin “Locul prea sfant” se intelege intregul Sanctuar ceresc, cu ambele incaperi ale lui, in Evrei 9, 3, acelasi traducator foloseste expresia “Locul prea sfant”, referindu-se doar la cea de-a doua incapere a sanctuarului pamantesc, supranumita si “Sfanta Sfintelor” ( 1 Imparati 6,16 ).
Folosind in mod incorect expresia “Locul prea sfant” in Evrei 8,2, traducatorul induce ideea ca , dupa inaltarea Sa la cer, Iisus a intrat direct in cea de-a doua incapere a sanctuarului ceresc, ceea ce nu este adevarat. Expresia din greaca din care Cornilescu a tradus “Locul prea sfant” este “ta hagia”. Aceasta este de fapt un plural care se traduce prin “cele sfinte” sau “locurile sfinte”.
Exista inca numeroase discutii pe marginea acestui subiect. Iata comentariul la Evrei 8,2 din “Comentarii Biblice AZS”:
„Al locului prea Sfânt”. [„Al sanctuarului”, KJV]. Gr. ta hagia, literal, „cele sfinte”, „[locurile] sfinte”. Femininul hai hagiai este cât se poate de necorespunzător aici (vezi cap. 9,2). Învăţaţii susţin în majoritate că în versiunea greacă aici este un neutru plural. Există diferite opinii cu privire la forţa şi funcţia pluralului în cazul acesta. Unii cred că pluralul reprezintă două încăperi ale sanctuarului ceresc, corespunzând celor două încăperi din cel pământesc. Alţii cred că aici este un plural intensiv, denotând doar concentrarea obiectelor sfinte în sanctuar. Incertitudinea provine din faptul că în cap. 9,2.3 dovezile textuale favorizează o forma de plural pentru termenul grecesc care descrie a doua încăpere (vezi comentariul de acolo). În vederea acestui lucru, faptul că ta hagia este o formă de plural, nu dovedeşte în mod necesar că sunt două încăperi în sanctuarul ceresc. Totuşi, că lucrarea lui Hristos în sanctuarul ceresc e săvârşită în două încăperi sau „două mari despărţituri”, este evident dintr-o comparaţie a celui pământesc cu cel ceresc, deoarece cel pământesc era „după chipul adevăratului locaş” (cap. 9,24, RSV) din cer. „ ( 1 )
Chiar daca cercetatorii nu au ajuns inca la o armonizare a opiniilor lor in privinta acestei dileme, ramane totusi un aspect deosebit de important de care trebuie sa se tina seama: Iisus slujeste in Sanctuarul ceresc dupa inaltarea Lui la cer. Dat fiind faptul ca sanctuarul pamantesc a fost construit dupa modelul celui ceresc si tinandu-se cont de slujbele care se oficiau in el: cele zilnice, in Locul sfant, si cele anuale, in Locul prea sfant, este rational sa credem ca Mantuitorul urmeaza slujirea Sa in Sanctuarul ceresc dupa imaginea pe care o avem cu privire la cel pamantesc.
Lucrarea preotilor din vechime urma un traseu precis, care se repeta an de an. Se incepea cu slujba din curtea sanctuarului, in care se aduceau jertfele, apoi se continua cu slujirea zilnica in prima incapere ( Locul sfant), oficiata de preoti, iar la sfarsitul anului religios iudaic, in marea Zi a Ispasirii, o singura data pe an, marele preot intra sa slujeasca in a doua incapere a sanctuarului, in Locul prea sfant.
Daca toate acestea reprezentau tipul ( simbolul ), inseamna ca si antitipul ( realitatea ) trebuie sa urmeze acelasi traseu: Iisus trebuia mai intai sa se jertfeasca in „curtea” Sanctuarului ( pe pamant ), apoi urma o etapa a slujirii Sale de mijlocire in prima incapere a Sanctuarului ceresc ( Locul sfant ), pentru ca in final, conform profetiei din Daniel 8,14, El sa intre in cea de-a doua incapere a Sanctuarului ceresc, in Locul prea sfant, pentru a incepe lucrarea finala de curatire a Sanctuarului ceresc, insotita de judecata preadventa.
In final, iata cateva din cele mai cunoscute traduceri ale Bibliei in dreptul textului din Evrei 8,2, in care in locul expresiei „Locul prea sfant” din traducerea lui Cornilescu sunt folositi alti termeni ca „Sanctuar” sau „Sfintele”:
„…Comme ministre du sanctuaire et du veritable tabernacle…” – „…Ca slujitor al sanctuarului si al adevaratului tabernacol…” ( Louis Seconde )
„…En qualite de ministre du sanctuaire et du vrai tabernacle…” – „…In calitate de slujitor al sanctuarului si al adevaratului tabernacol…” ( Crampon – catolica )
„…A minister in the sanctuary and the true tent…” – „…Ca slujitor al sanctuarului si al adevaratului cort…” ( Revised Standard Version )
„…And who serves in the sanctuary, the true tabernacle…” – „…Si unde serveste in sanctuar, adevaratul tabernacol…” ( New International Version )
„…A minister of the holies and of the true tabernacle…” – Ca slujitor al sfintelor si al adevaratului tabernacol…” ( Douay dupa Vulgata )
„…A minister of the sanctuary, and of the true tabernacle” – „…Ca slujitor al sanctuarului si al adevaratului tabernacol…” ( King James )
„…Un servitor al sanctuarului si al adevaratului tabernacol” ( Fidela, in limba romana )
Toate aceste traduceri ne arata ca prin expresia „Locul prea sfant” , folosita de D. Cornilescu in Evrei 8,2, trebuie sa intelegem nu a doua incapere a Sanctuarului ceresc, ci intregul Sanctuar, in care Domnul Christos a intrat imediat dupa inaltarea la cer, incepand lucrarea Sa de mijlocire pentru neamul omenesc.
„De aceea, poate sa si mantuiasca in chip desavarsit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru ca traieste pururea ca sa mijloceasca pentru ei.” ( Evrei 7,25 )
Lori Balogh
Referinte:
( 1 ) http://www.adventist.ro/index/resurse/script/comentarii/index.php/Heb/8/
Prezentarea cred că este în armonie cu Biblia interliniară ( https://www.scripture4all.org/ )
Textul citat este din Evrei 6:17-20
,, sa apucam nadejdea ……..o nadejde tare si neclintita care patrunde DINCOLO DE PERDEAUA DINLAUNTRU TEMPLULUI unde Isus A INTRAT pt noi ca inainte mergator CIND a fost facut Mare Preot ……. Deci textul spune si ca IIsus a ,,INTRAT DINCOLO DE PERDEA ” si ne spune si cind a facut o ,, CIND a fost facut Mare Preot ”
1.Când este cel mai probabil să se reverse ploaia târzie a Duhului Sfânt? Atunci când Iisus slujește în Sfânta sau în Sfânta Sfintelor?
2.Se crede că judecata de cercetare pe care Iisus o desfășoară în Sfânta Sfintelor îi are în vedere doar pe cei care au murit și au mărturisit credința lor în Dumnezeu. Această judecată va trece asupra celor vii la ultima generație care va trăi pe pământ. În modelul Zilei ispășirii din VT, Marele preot făcea curățarea păcatelor atât pentru credincioșii trecuți la odihnă cât și pentru credincioșii aflați în viață. Astfel, atunci când Iisus este în Sfânta Sfintelor nu ar trebui să se preocupe atât de cei în viață, cât și de cei decedați?
3. Cum se acordă har celor nepocăiti începând cu 1844 având în vedere că în Sfânta Sfintelor Iisus acordă har doar celor pocăiți?
4. Ziua ispășirii în VT era o zi de post și nu se sărbătorea cu veselie. Dacă Iisus slujește permanent în Sfânta Sfintelor înseamnă că trebuie să postim continuu și să avem un caracter grav neîncetat?
5. Pastele și Rusaliile s-au împlinit într-o singură zi. Ziua ispășirii se împlinește la fel în fiecare an cu observația că exact înainte de revenirea lui Iisus va fi o zi profetică. Iisus urmează un calendar dinainte stabilit.
Pacea Domnului Iisus! Să nu vă supărați, dar între timp mi-a venit în minte un set de întrebări la care pot răspunde dacă mă gândesc că Iisus slujește în ambele încăperi din Sanctuarul ceresc. Nu știu dacă este o problemă de mântuire, dar pe mine mă ajută să-L înțeleg mai bine pe Dumnezeu.
Dacă încerc un raționament logic, nu cred că era timpul potrivit ca Domnul Iisus să înceapă slujba în Sfânta Sfintelor atâta timp cât pe pământ crestinatatea era dominată de o “fiară”. Imperiul roman și după aceea papalitatea au fost “fiarele” care au dominat biserica creștină până în anul 1798. A fost necesar ca Iisus să slujească în Sfânta până în 1844 pentru a oferi tot harul Său. Probabil Duhul Sfânt s-a coborât la Cincizecime datorita mijlocirii lui Iisus din Sfânta. Și mă gândesc că papalitatea a făcut acest har inutil pentru cei ce ascultau de ea.
Nici cartea Faptele apostolilor sau epistolele lui Pavel nu vorbesc despre împlinirea Zilei ispășirii în primul secol crestin. Dimpotrivă, Pavel spune că această sărbătoare este umbra lucrurilor viitoare, deci urma să se împlinească în viitor.
Este interesant că icoana fiarei ce se va forma va fi un caz unic pentru că Iisus deja a început judecata de cercetare în Sfânta Sfintelor și această judecată se va transforma în una fără milă pentru cei ce n-au avut milă, ajungandu-se la revarsarea plagilor din Apocalipsa capitolul 16. “Dar mila biruieste judecata” pentru cei care au avut milă. (Iacov 2 cu 12,13)
Totuși am o întrebare. De ce nu se mai știe data pentru Ziua ispășirii și pentru sărbătoarea Corturilor?
As dori sa las si eu aici un comentariu , in primul rand despre sanctuarul pamantesc Tabernacol in care Pavel spune clar ca este ridicat de mana omeneasca insa Sfant si loc Drept pentru ca acolo coborea Slava Dumnezeului Celui Viu pentru ca farmecul Sfintiri si stralucirea Sfantei Sfintelor a fost pentru ca Sfintirea Lui Dumnezeu se coborea peste Sanctuar in privinta asta sunt multe de adaugat insa vreau sa fiu scurt .
Acum venind la Domnul Isus in care Pavel spune clar ca a intrat in Sfanta Sfintelor ODATA ( ODATAAA ) pentru TOTDEAUNA ca Mare Preot cu insuși sangele Sau ( parerea mea = tot ce sa intamplat la Golgota , sunt multe de spus ) acum imi este greu a crede ca in Cerul Sfant si in toata Maretia Lui Dumnezeu sa mai fie si un alt loc mult mai Sfant pentru ca Tabernacolul cort ridicat de mana omeneasca nu era iel in sine pur si simplu sa capete o asa stralucire daca nu ar Voit Dumnezeu ci farmecul straluciri la Tabernacol a fost pentru ca Dumnezeu coborea in nor prin Slava sa , ne intoarcem dinou la Domnul Isus si Pavel spune clar ca sa Domnul sa urcat la Cer si Dumnezeu la asezat la dreapta Sa si datorita jertfei Lui patimilor Lui toata suferinta prin care a trecut Domnul Isus si noi prin El putem avea intrare sloboda in Locasul Sfant , realmente literar este greu a fi crezut ca Domnul Isus ar mai fi intrat dintrun loc Sfant in si mai Sfant ci Dumnezeu la asezat exact in acea Slava si sunt sigur ca intro Slava si mult mai mare care Vinea in nor peste Tabernacol
O completare la ceea ce am scris anterior:
Ceasul profetic din Apocalipsa 17:11-14 va începe probabil la sfârșitul plăgii a șasea din Apocalipsa capitolul 16, când se va da decretul ca nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul fiarei. Glasul lui Iisus din Templu ce anunță sfârșitul curățirii definitive a Sanctuarului ceresc va fi auzit în Cer probabil la o zi după emiterea decretului.
Mulțumesc
La sfârșitul timpului profetic de 2300 de seri și dimineți din Daniel 8:14, Domnul Iisus a intrat pentru prima dată în cea de-a doua incintă a Sanctuarului din Cer, numită Sfânta Sfintelor, și a început curățarea Sanctuarului ceresc de păcatele mărturisite ale credincioșilor din toate timpurile și transferate asupra Sanctuarului prin sângele Său. Această lucrare de judecată și curățare este o împlinire a serviciului ceremonial anual descris în Levitic capitolul 16, în marea zi a ispășirii. În vechiul legământ, Marele Preot slujea o dată pe an în Sfânta Sfintelor din Sanctuarul pământesc pentru curățarea păcatelor trecute asupra Sanctuarului prin jertfele de animale. Dar în Sanctuarul din Cer , Iisus slujește cu jertfa Sa. De asemenea, în Daniel 7:9,10 îl vedem pe Dumnezeu începând să judece pe cei morți la vremea sfârșitului, iar în Apocalipsa 11:18,19 este văzut chivotul din Sfânta Sfintelor a Sanctuarului din Cer la cea din urmă trâmbiță.
Iisus este Avocatul nostru în Sanctuarul din Cer. Îngeri slujitori intră și ies din Sanctuar ( Apocalipsa 14:15,18; 15:6). O dată pe an, în marea zi a ispășirii după calendarul vechi-testamentar ebraic, Iisus intră din Sfânta în Sfânta Sfintelor pentru a îndepărta păcatele mărturisite de noi și transferate asupra Sanctuarului, așeazându-le asupra lui Satana. Păcatele de peste an mărturisite cu smerenie în rugăciune, precum și cele mărturisite la sărbătoarea Sfintei Cine când se face spălarea picioarelor sunt iertate și trecute asupra Sanctuarului ceresc prin sângele Său vărsat la Golgota. Sărbătoarea zilei ispășirii se împlinește în fiecare an începând din toamna anului 1844. Totuși, probabil în ultimul ceas al zilei ispășirii, Domnul Iisus încetează lucrarea de mijlocire și de dăruire a harului pentru creștinii nepocăiți. Dar în următoarea zi, El reia slujba din Sfânta și este lumină și pâine spirituală pentru toți. Judecata anuală de cercetare din Sfânta Sfintelor se face cu privire la caracterul credincioșilor aflați în viață și a celor care au trecut la odihnă și au mărturisit credința lor în Dumnezeu şi se va încheia la un moment dat cu ultima generație la a doua venire a Domnului. Înainte de revenirea Sa în slavă, Iisus va sluji permanent în Sfânta Sfintelor pe parcursul unui an, iar pe pământ se vor revărsa ultimele șapte plăgi ( Apocalipsa 15:8 ). Acela va fi probabil un an de post și smerenie pentru toți creștinii. Din păcate cei care se vor închina icoanei fiarei nu își vor recunoaște vinovăția și nu se vor pocăi, desi creștinii vor mijloci pentru ei. La a șaptea plagă, cu 15 zile înainte de revenirea Sa în slavă ( un ceas prophetic din Apocalipsa 17:11-14 ) din Templul ceresc Iisus va rosti cuvintele “S-a sfârșit!”. “Cine* este nedrept să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt să se sfinţească şi mai departe!””
Da , controversat calcul , dacă socotim cu mintea şi nu cu sufletul , din punct de vedere al minții nu ne ies ,,calculelele,, din punctul meu de vedere socotiți cum nu trebuie , DUMNEZEU , ca orice părinte ne ,,altoieşte ,, ne urechează , ne pedepseşte , dar ne şi iubeşte , ce părinte bun ,rău, ține prea mult cont de pedeapsa administrată mai mult decît dragostea pentru copilul ,bun sau rău ? Oricît de drept e DUMNEZEU , mai mult decît orice e părinte ,bun şi iubitor ,încetați să îl mai priviți cu ochi ,,scormonitori,,???? , acceptați evidența ,,TATĂL NOSTRU CARE NE EŞTI ÎN CERURI,, chiar nu pricepeți NIMIC???
In textul din Fapte 17,31, expresia „a hotarat o zi” are sensul de „a hotarat un timp” pentru judecata finala. Citind acest text, niciodata nu am inteles ca el se refera la un timp profetic ( o zi profetica ), asa cum interpretati d-v. Cat despre textul din Zaharia, nu reiese ca el se refera la judecata finala.
Apocalipsa ne arata ca dupa implinirea celei mai lungi perioade profetice ( cei 2300 de ani din Daniel 8,14 ), care s-a incheiat in 1844, nu mai exista niciun timp profetic ( vezi comentariile la Apocalipsa cap. 10 : https://www.loribalogh.ro/2011/08/apocalipsa-cap-10-ingerul-cu-carticica/ ). Sunt de acord cu derularea evenimentelor finale pe care le-ati amintit, insa nu e bine sa ne legam de date fixe dupa anul 1844. E riscant sa afirmam va judecata celor vii a luat sfarsit la o anumita data, din moment de Domnul Iisus nu ne-a lasat o astfel de informatie. Daca judecata celor vii ar fi luat sfarsit, inseamna ca nu mai exista har pentru Biserica. Realitatea arata ca inca exista har si Ii multumim lui Dumnezeu pentru aceasta.
Cu stima,
Lori B.
Domnul Isus este in Cer..mai intai de la Inaltara Lui in Sfanta si de la 1844 -dupa Dan 8,14..ACUM slujeste ca Mare Preot..in Sfanta Sfintelor….numai pt…pacatosii pocaiti din Biserica Ramasitei Lui..Aceia din Apoc 14,12 din intreaga lume…Trebuie sa mentionez ca de la 1844 pana astazi au trecut ceva ani…In FA 17,31 si Zah 3,9 scrie ca va fi O ZI in care Domnul Isus va judeca lumea cu dreptate.Cat este O ZI CEREASCA.? 24 ore pamantesti =cu 168 de ani Ceresti..!Atat este o ZI CEREASCA…Deci am putea spune ca JUDECATA celor vii..a luat SFARSIT…..1844+168=2012…!Ce urmeaza..? Sigilarea , Marea Strigare.. si celelalte evenimente din Apoc 16..!..Amos 3,7…!Daca nu deranjez , as putea spune ca din 1929 si pana astazi …la Vatican este al OPTULEA CAP…cititi wikipedia -papi-….dupa Apoc 17,11..este posibil sa fie ULTIMUL Papa..!