Deuteronom 23,18: „Pretul unui caine”

Deuteronom 23,18: „Pretul unui caine”

“Sa n-aduci in casa Domnului , Dumnezeului tau castigul unei curve, nici pretul unui caine, ca implinire a unei juruinte oarecare; caci si unul si altul sunt o uraciune inaintea Domnului, Dumnezeului tau.”

     Probabil ca multi oameni, citind acest text, se intreaba ce legatura au „cainii” cu „casa Domnului” si, mai ales, de ce exista aceasta porunca pe paginile Bibliei. La prima vedere este ciudata asocierea dintre femeile desfranate si caini.

In tarile Orientului, cainele este un simbol al necuratiei si al celor respinsi, dat fiind faptul ca aceste animale sunt pe jumatate salbaticite si ratacesc incoace si incolo, infometate, murdare si dezagreabile.

Un exemplu de modul in care era perceput acest animal in Orient este textul din 1 Imparati 14, 11, in care exista o profetie cu privire la casa lui Ieroboam: „Cel ce va muri in cetate din casa lui Ieroboam va fi mancat de caini si cel ce va muri pe camp va fi mancat de pasarile cerului. Caci Domnul a vorbit.”

In Vechiul Testament, cuvantul „caine” este folosit pentru a indica dispretul. Vazandu-l pe tanarul David venind inaintea lui doar cu o prastie, Goliat ii reproseaza acestuia: „Ce, sunt caine, de vii la mine cu toiege ?” ( 1 Samuel 17,43 ).

Auzindu-l pe Simei cum il blestema pe David, „Abisai, fiul Teruiei, a zis imparatului: „Pentru ce bleastama acest caine mort pe domnul meu imparatul ?” ( 2 Samuel 16,9 ). Acelasi sens in are cuvantul „caine” si in Isaia: „Toti pazitorii lui sunt orbi, fara pricepere; toti sunt niste caini muti, care nu pot sa latre; aiureaza, stau tolaniti si le place sa doarma.” ( Isaia 56, 10 )

In Noul Testament, cuvantul „caine” este folosit adesea cu sensul de oameni necurati, proscrisi, pacatosi, lepadati. Astfel, in Apocalipsa 22,15 exista o lista a celor aflati in afara cetatii sfinte ( nemantuiti ), primii amintiti fiind „cainii”: „Afara sunt cainii, vrajitorii, curvarii, ucigasii, inchinatorii la idoli si oricine iubeste minciuna si traieste in minciuna !” Este evident ca nu de caini este vorba aici, ci de oameni necurati si lepadati.

De asemenea, scriindu-le credinciosilor din Filipi, apostolul Pavel ii sfatuieste: „Paziti-va de cainii aceia; paziti-va de lucratorii aceia rai…” ( Filipeni 3,2 ). Si in acest caz este evident ca nu la caini se refera Pavel, ci la o anumita categorie de oameni pe care crestinii trebuie sa-i evite pentru a nu fi influentati in rau.

In contextul din Deuteronom cap. 23, cuvantul „caine” este folosit cu privire la un barbat prostituat, mai exact un „sodomit”. Versetul 17, aflat in contextul imediat, clarifica acest lucru: „Sa nu fie nicio curva din fetele lui Israel si sa nu fie niciun sodomit din fiii lui Israel.”

Expresia „pretul unui caine” se refera la plata pe care o primeste „cainele” pentru faptele lui vrednice de dispret.  “Castigul” sau “pretul” capatat printr-o asemenea fapta ilicita (oprita de lege) nu trebuia sa fie dedicat lucrarii lui Dumnezeu, caci tot ce este legat de Numele Lui este sfant.

Lori Balogh