Poate fi localizat geografic Edenul ?

Poate fi localizat geografic Edenul?

Capitolul 2 din Geneza reia istorisirea Creației din capitolul 1, însă reflectorul se îndreaptă de data aceasta asupra acelei părți a zilei a șasea a săptămânii Creației în care a fost adus la existență omul. În acest capitol ne sunt oferite o mulțime de detalii în legătură cu originea omului pe pământ, detalii foarte importante pentru înțelegerea evenimentelor relatate în capitolul următor, în care aflăm despre tragedia căderii omului.

Dacă s-ar fi trecut de la Geneza 1 direct la Geneza 3, multe lucruri ar fi rămas neînțelese pentru noi. Între informațiile pe care le găsim în acest capitol se numără și cele legate de grădina Edenului:

„Un râu ieșea din Eden și uda grădina; și de acolo se împărțea și se făceau patru brațe. Numele celui dintâi este Pison; el înconjoară toată țara Havila unde se găsește aur. Aurul din țara aceasta este bun; acolo se găsește și bedelion și piatră de onix. Numele râului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată țara Cuș. Numele celui de-al treilea este Hidechel; el curge la răsăritul Asiriei. Al patrulea râu este Eufratul” (vers.10‑14).

Întrebarea firească ce se naște este dacă putem localiza geografic grădina Edenului pe baza informațiilor pe care le oferă Geneza capitolul 2. Dacă primele două râuri amintite: Pison și Ghihon sunt necunoscute astăzi, următoarele două: Hidechel (Tigru) și Eufratul sunt foarte cunoscute, făcând parte din geografia Orientului Apropiat.

Problema care se ridică este aceea că Tigrul și Eufratul nu au un izvor comun, așa cum reiese din Geneza 2, ci pornesc din izvoare diferite, aflate în munții Armeniei. Unii au încercat să localizeze Edenul undeva în Mesopotamia, între cele două râuri: Tigru și Eufrat. Însă aceasta este doar o simplă ipoteză.

Orice încercare de localizare a Edenului trebuie să țină cont de existența Potopului, care nu a fost o simplă inundație locală, așa cum susțin unii, ci un cataclism mondial, care a schimbat radical geografia planetei noastre.

Unii se întreabă: De ce atunci apar numele celor două râuri ce izvorau din Eden (Tigru și Eufrat) și în zilele noastre, dacă geografia s-a modificat radical în urma Potopului? Răspunsul se găsește într-o practică întâlnită curent în zilele noastre, constând în împrumutarea unor nume originale pentru descrierea unor nume geografice actuale.

În lume există multe localități cu numele de Paris, preluat de la numele capitalei franceze, iar numele orașului New York este preluat de la localitatea York din Anglia. De aceea, este foarte probabil ca supraviețuitorii Potopului să fi preluat două dintre vechile denumiri ale râurilor ce izvorau din Eden, atribuindu-le celor două râuri pe care astăzi le cunoaștem ca fiind Tigru și Eufrat.

În concluzie, dat fiind faptul că Potopul a modificat radical geografia planetei noastre, iar unele nume geografice actuale sunt doar împrumuturi din lumea antediluviană, nu se poate localiza exact Edenul în zilele noastre. Sunt emise doar ipoteze și presupuneri, fără ca să existe vreun temei real care să ne ajute să-l localizăm.

Cartea Apocalipsei însă ne aduce un amănunt important: pomul vieții, care se află în mijlocul grădinii Edenului, este văzut de profetul Ioan în cer (vezi Apocalipsa 22,2), având menirea de a oferi hrană oamenilor mântuiți. Acest amănunt ne poate conduce la concluzia că pomul vieții (și probabil întreaga grădină a Edenului) a fost luat la cer înainte de marele cataclism al Potopului, pentru a fi salvat de distrugere și pentru a fi o binecuvântare pentru ființele omenești ce vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.

Lori Balogh