Poate fi mantuit un pagan ?

Poate fi mantuit un pagan ?

     Exclusivismul este una din “gaurile negre” ale unei religii gresit intelese. Asemenea religiei mozaice, nici crestinismul nu a scapat de aceasta anomalie a spiritului uman, care a adus in istoria lumii multe suferinte si nedreptati, unele consemnate de cronici, altele ramase ascunse pana la judecata finala.

Fie ca marturisesc public, fie ca pastreaza acest gand in inima lor, multi crestini ai diferitelor denominatiuni considera ca un om care nu face parte din biserica lor si nu adera la acelasi crez nu poate fi mantuit. Daca intre diferitele credinte crestine se poate intrezari o anumita toleranta, problema se pune mult mai radical atunci cand e vorba de necrestini, de oameni care s-au nascut si traiesc intr-o religie pagana.

Poate un pagan sa fie mantuit, chiar daca nu devine niciodata crestin ?

Punand aceasta intrebare, nu-i am in vedere pe acei pagani carora li s-a predicat Evanghelia mantuirii, dar au respins-o categoric si definitiv. Ma gandesc la acei oameni nascuti intr-o religie pagana ( animisti, hindusi, mahomedani, budisti, etc. ) la care Evanghelia nu a ajuns niciodata. Exista vreo sansa pentru acesti oameni ca si ei sa mosteneasca Imparatia lui Dumnezeu alaturi de crestinii veritabili ?

Biblia ne ofera multe sperante in acest sens. Un prim adevar care ne da speranta ca si unii pagani pot fi mantuiti este legat de caracterul lui Dumnezeu. Biblia ne vorbeste despre un Dumnezeu iubitor, drept si nepartinitor in relatia Lui cu oamenii.

Primul lucru pe care l-a invatat apostolul Petru din viziunea relatata in Fapte cap. 10 – la data aceea si el atins de virusul exclusivismului – a fost cel pe care-l marturiseste singur: “In adevar”, recunoaste Petru inaintea sutasului Corneliu, “vad ca Dumnezeu nu este partinitor, ci ca in orice neam, cine se teme de El si lucreaza neprihanire, este primit de El” ( Fapte 10, 34.35 ).

Rezulta de aici ca un Dumnezeu iubitor, drept si nepartinitor trebuie sa le acorde aceeasi sansa la mantuire tuturor oamenilor, indiferent in ce epoca, cultura sau religie s-au nascut. Afirmatia pe care o face Ioan in introducerea Evangheliei sale confirma acest mare adevar: “Lumina aceasta era adevarata Lumina care lumineaza pe orice om venind in lume” ( Ioan 1,9 ).

Asadar, orice om care se naste pe planeta noastra are parte de o iluminare divina a constiintei care il indeamna sa-L caute pe Dumnezeul cel adevarat si sa se inchine Lui. Dumnezeu nu este partinitor, descoperindu-Se doar unora dintre oameni, dar ascunzandu-Se de altii.

Apostolul Pavel remarca si el dreptatea lui Dumnezeu in modul in care El isi descopera vointa in constiinta oamenilor: “Cand neamurile, macar ca n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au lege, isi sunt singuri lege si ei dovedesc ca lucrarea Legii este scrisa in inimile lor, fiindca despre lucrarea aceasta marturiseste cugetul lor si gandurile lor, care sau se invinovatesc sau se dezvinovatesc intre ele” ( Romani 2,14.15 ).

Spre uimirea evreilor si crestinilor exclusivisti, Biblia contine cateva afirmatii socante pentru atitudinea lor:

1) “Eu pomenesc Egiptul si Babilonul printre cei ce Ma cunosc; iata, tara filistenilor, Tirul, cu Etiopia: “in Sion s-au nascut”…Domnul numara popoarele, scriindu-le: “Acolo s-au nascut” ( Psalmul 87, 4.6 )

2) “Tot in vremea aceea, Israel va fi al treilea, unit cu Egiptul si cu Asiria, ca o binecuvantare in mijlocul pamantului. Domnul ostirilor ii va binecuvanta si va zice: „Binecuvantat sa fie Egiptul, poporul Meu, si Asiria, lucrarea mainilor Mele, si Israel, mostenirea Mea.” ( Isaia 19, 24.25 )

3) “Caci de la rasaritul soarelui pana la asfintit, Numele Meu este mare intre neamuri si pretutindeni se arde tamaie in cinstea Numelui Meu si se aduc daruri de mancare curate, caci mare este Numele Meu intre neamuri”, zice Domnul” ( Maleahi 1,11 ).

Este demn de retinut ca aceasta afirmatie apartinand lui Dumnezeu si consemnata de profetul Maleahi cu circa patru secole inainte de aparitia crestinismului, nu este o profetie, ci o constatare. Dumnezeu are copii care I se inchina pretutindeni in lume, oameni care au ales cauza cea dreapta, traind dupa cea mai buna lumina pe care o cunosc si ascultand de indemnurile unei constiinte calauzite de Duhul lui Dumnezeu.

Insa Biblia nu se rezuma doar la afirmatii de genul celor amintite, afirmatii socante si incomode pentru exclusivisti. Ea ne ofera si numeroase exemple de oameni care s-au lasat calauziti de o constiinta luminata de Duhul Sfant. Iata cateva exemple:

1) Despre Melhisedec, enigmaticul imparat al Salemului, care nu era evreu ( cu atat mai putin , crestin ) si caruia Avraam “i-a dat zeciuiala din toate” ( Geneza 14, 20 ), sta scris ca era “preot al Dumnezeului Celui Prea Inalt” ( geneza 14, 18 ).

Un neevreu preot al adevaratului Dumnezeu ? Iata ca se poate. Pavel observa si el: “Vedeti bine dar cat de mare a fost el, daca pana si patriarhul Avraam i-a dat zeciuiala din prada de razboi” ( Evrei 7,4 ).

2) Geneza ne vorbeste despre paganul Abimelec, care a fost crutat de Dumnezeu pentru ca o luase pe Sara, sotia lui Avraam, in haremul lui. Bazandu-se pe cele spuse de Avraam, potivit carora Sara era sora lui, Abimelec a confiscat-o pe Sara. Dumnezeu insa, i s-a descoperit in vis, aratandu-i adevarul.

Este demn de retinut ceea ce Dumnezeu ii spune acestui conducator pagan: “Stiu si Eu ca ai lucrat cu inima curata, de aceea te-am si ferit sa pacatuiesti impotriva Mea. Iata de ce n-am ingaduit sa te atingi de ea” ( Geneza 20,6 ).

Acest pagan nu avea Decalogul scris, asa cum il vor avea evreii peste cateva sute de ani, ca sa-i arate ce e bine si ce e rau. Insa paganul Abimelec traia dupa lumina pe care o avea, pe care Dumnezeu i-a dat-o in cugetul sau. Si pentru ca el a trecut de partea binelui, desi era un pagan, Dumnezeu l-a onorat si i-a crutat viata.

3) Locuitorii cetatii Ninive erau si ei pagani, inchinatori la idoli. Insa in momentul in care au auzit solia de avertizare rostita de Iona, ei s-au intors de la faptele lor rele, iar Dumnezeu le-a acordat har ( Iona 3 ).

4) Sutasul roman din Capernaum, al carui rob se afla pe patul de moarte si care s-a prezentat inaintea lui Iisus ca sa ceara vindecare pentru robul sau, era si el, desigur, un pagan. Nu ni se da niciun indiciu ca el ar fi fost un prozelit. Cand Mantuitorul se ofera sa mearga acasa la el pentru a-l vindeca pe robul acestuia, sutasul raspunde: “Doamne, … zi numai un cuvant si robul meu va fi tamaduit” ( Matei 8,8 ).

Ceea ce urmeaza este intr-adevar socant: Iisus Isi indreapta privirile spre cei din jurul Sau si declara un lucru care nu a sunat deloc bine in urechile evreilor din evrei, infectati cu virusul exclusivismului: “Cand a auzit Iisus aceste vorbe, S-a mirat si a zis celor ce veneau dupa El: “Adevarat va spun ca nici in Israel n-am gasit o credinta asa de mare” ( Matei 8,10 ).

Asadar, Dumnezeu, Cel care cunoaste adancurile inimii omenesti, poate gasi la pagani uneori o credinta mai mare decat la cei care se considera alesii Lui.

Ne-am gandit vreodata la afirmatia Mantuitorului: “Dar va spun ca vor veni multi de la Rasarit si de la Apus si vor sta la masa cu Avraam, Isaac si Iacov in Imparatia cerurilor. Iar fiii Imparatiei vor fi aruncati in intunericul de afara, unde este plansul si scrasnirea dintilor” ( Matei 8,11.12 ).

Putem intelege din cuvintele Domnului Iisus ca in Imparatia Cerurilor ne vom intalni cu surprize ? Sa intelegem de aici ca nu trebuie sa ne mire daca in cer vor ajunge si unii pagani, fie din Orientul idolatru, fie din Occidentul secularizat ?

Da, in lumina Scripturii si a caracterului lui Dumnezeu, lucrul acesta este posibil. Si aceasta pentru ca cei ce sunt alesi de Dumnezeu sunt cei ce traiesc pe masura luminii ( fie multa, fie putina ) pe care dragostea lui Dumnezeu le-a asezat-o in calea vietii.

O alta afirmatie a Domnului Christos, care enunta un principiu divin de care se va tine seama la judecata finala, ne ajuta sa lamurim dilema enuntata la inceput: Poate fi mantuit un pagan ?

     “Robul acela, care a stiut voia stapanului sau si nu s-a pregatit deloc si n-a lucrat dupa voia lui, va fi batut cu multe lovituri. Dar cine n-a stiut-o si a facut lucruri vrednice de lovituri, va fi batut cu putine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult si cui i s-a incredintat mult, i se va cere mai mult” ( Luca 12, 47.48 ).

Exista si un corolar al acestei reguli: Cui i s-a dat putin, i se va cere putin. Inseamna acesta ca Dumnezeu ii va judeca pe oameni dupa standarde diferite ? Nicidecum ! Un Dumnezeu drept nu poate judeca dupa mai multe standarde. De fapt, aici ni se prezinta un singur etalon dupa care vor fi judecati oamenii: fie evrei, fie crestini, fie pagani: Ce ai facut cu ce ti s-a dat ? Cum te-ai raportat la lumina pe care ti-a dat-o ?

“Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta…”( Fapte 17,30 ), dar El tine seama de lumina pe care a avut-o fiecare om si felul in care s-a raportat la ea.

Iata cateva paragrafe care incearca sa raspunda dilemei noastre:

“Chiar si printre pagani sunt unii care au cultivat spiritul bunatatii; inainte sa fi ajuns cuvintele vietii la urechile lor, ei s-au purtat prieteneste cu misionarii si i-au ajutat cu riscul vietii. Printre pagani exista mii care se inchina lui Dumnezeu in nestiinta lor, carora nu le-a fost adusa niciodata lumina prin vreun mijloc omenesc, dar care nu vor pieri. Cu toate ca nu cunosc Legea scrisa a lui Dumnezeu, ei au auzit glasul Lui vorbindu-le prin natura si au facut lucrurile cerute de Lege. Faptele lor dau dovada ca Duhul Sfant le-a atins inima si sunt recunoscuti ca fii ai lui Dumnezeu” ( 1 )

     “Dupa cum prin Christos fiecare fiinta omeneasca are viata, tot asa fiecare suflet primeste prin El fie si cateva raze de lumina divina. In fiecare inima exista nu numai putere intelectuala, ci si spirituala, o perceptie a ceea ce este drept, o dorinta de bine” ( 2 )

     “Starea noastra inaintea lui Dumnezeu nu depinde de marimea luminii pe care am primit-o, ci de felul in care ne folosim de ea. De aceea, pana si paganii care aleg sa faca binele in masura in care il cunosc, sunt intr-o stare mai favorabila decat cei care au avut o lumina mai mare si care pretind ca slujesc lui Dumnezeu, dar care, de fapt, dispretuiesc lumina si, prin viata lor de toate zilele, contrazic marturisirea lor” ( 3 )

Asadar, poate un pagan sa fie mantuit, chiar daca nu a avut toata lumina crestinismului ? Toate dovezile Scripturii ne conduc spre aceeasi concluzie afirmativa. Dar daca asa stau lucrurile, atunci ce rost mai are misiunea intre pagani si evanghelizarile ?

Raspunsul e simplu: Cei mai multi oameni, fie crestini, fie pagani, nu traiesc dupa toata lumina pe care o au. Ei au nevoie de o noua sansa. Acesti oameni au nevoie sa li se reaminteasca faptul ca lumina data lor de Dumnezeu trebuie traita, daca vor sa fie mantuiti.

Lori Balogh

Referinte:

( 1 ) E. G. White, “Christos Lumina Lumii”, p.638

( 2 ) E. G. White, “Educatie”, p. 29

( 3 ) E. G. White, “Christos Lumina Lumii”, p.239