Pe Noul Pamant va mai exista moarte ?
Intrebarea aceasta ar putea parea absurda. Si aceasta deoarece Biblia vorbeste in nenumarate texte despre viata vesnica, promisa de Dumnezeu celor ce vor fi gasiti vrednici pentru Imparatia Sa.
Este evident ca pe Noul Pamant, in lumea cea noua care va fi creata de Dumnezeu, nu va mai exista moarte. Acest adevar este sustinut de intregul Nou Testament, iar Apocalipsa afirma fara echivoc: “Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut” ( Apocalipsa 21,4 ).
Mai mult decat atat, capitolul 20 din aceeasi carte ne asigura ca la sfarsitul mileniului insasi moartea va fi aruncata in iazul de foc, care este moartea a doua ( Apocalipsa 20, 14 ). Sau, cu alte cuvinte, insasi moartea va muri pentru totdeauna.
Daca astfel stau lucrurile, care este ratiunea intrebarii de mai sus ?
Dilema este legata de o profetie din cartea profetului Isaia care pare sa descrie frumusetea noii Creatii, dupa ce istoria pacatului se va fi incheiat pentru totdeauna. Pasajul din Isaia 65, 17-25 descrie o viata paradisiaca in care nu vor mai exista plansete si tipete ( vers. 19 ), in care poporul lui Dumnezeu va zidi case si le va locui, va sadi vii si va manca din rodul lor ( vers. 21 ), unde “lupul si mielul vor paste impreuna, leul va manca paie ca boul si sarpele se va hrani cu tarana” si unde “niciun rau si nicio vatamare nu se va face pe tot muntele Meu cel sfant”, zice Domnul” ( vers. 25 ).
Totusi, in acest tablou incantator apare in mod neasteptat moartea. Pasajul spune ca “zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor” ( vers. 22 ). Dar copacii nu sunt vesnici ! De asemenea, ni se spune ca nu vor mai fi “batrani care sa nu-si implineasca zilele” ( vers. 20 ), de unde tragem concluzia ca vor exista oameni care vor imbatrani si vor muri, chiar daca moartea ii va gasi “satui de zile”, ca pe patriarhul Avraam ( vezi Geneza 25,8 ).
Insa afirmatia cea mai socanta este cea din versetul 20: “Caci cine va muri la varsta de o suta de ani va fi inca tanar si cel ce va muri in varsta de o suta de ani va fi blestemat ca pacatos.” Asadar, va mai exista moarte pe Noul Pamant ?
Cheia rezolvarii acestei dileme se afla in cercetarea contextului istoric in care a fost data aceasta profetie. Toti profetii, de la Isaia pana la Maleahi, au scris cartile lor in contextul exilului babilonian. Toti acestia vorbesc despre niste transformari atat la nivelul naturii umane, poporul lui Dumnezeu primind un duh nou si o inima noua ( Ezechiel 36, 26-28; Ieremia 31, 31-34; Ioel 2, 28.29 ), dar si la nivelul lumii naturale, facand sa dispara foametea, lipsurile si violenta ( Ezechiel 36, 30.35; Isaia 11,6-9; 35, 1.2.7 ).
Profetul Ezechiel merge pana acolo incat compara teritoriul in care se vor intoarce cei eliberati din robie cu o gradina a Edenului ( Ezechiel 36, 35 ). Insa toate aceste profetii erau legate strict de reintoarcerea din exilul babilonian, fiind conditionate de atitudinea poporului iudeu. Din nefericire, poporul lui Dumnezeu a esuat datorita neimplinirii conditiilor, facand imposibila implinirea acestor profetii. Ele raman doar ca marturie a planurilor si intentiilor lui Dumnezeu cu acest popor.
Greseala pe care o fac cei mai multi crestini atunci cand incearca sa inteleaga aceste profetii este aceea ca ei incearca sa le universalizeze, asteptandu-se ca ele sa se implineasca in viitor in toate detaliile lor.
Daca privim profetia din Isaia 65, 17-25 in contextul ei istoric, adica cel al exilului si al intoarcerii poporului iudeu din acest exil, prezenta mortii nu ne mai socheaza. Inca ne aflam pe pamant si inca marea drama a pacatului este in derulare, prin urmare moartea face parte din scenariu.
Insa daca incercam sa generalizam si sa aplicam profetia la viitor, la Noul Pamant, apar nedumeriri, caci nimeni nu poate concepe existenta mortii pe Noul Pamant. Viata vesnica promisa si moartea sunt doua notiuni ireconciliabile, care se anuleaza una pe alta.
Din intregul pasaj biblic din Isaia 65, 17-25, cele mai mari dificultati de intelegere ni le creeaza expresia “ceruri noi si un pamant nou.” Desi intalnim o expresie foarte asemanatoare si in Apocalipsa 21,1 ( “Apoi am vazut un cer nou si un pamant nou” ), contextele in care apar cele doua expresii sunt total diferite. In timp ce in Apocalipsa se vorbeste despre o nimicire totala a pamantului si reinnoirea lui intr-o noua Creatie, in Isaia se vorbeste despre “ceruri noi si un pamant nou” intr-un context relativ linistit, cel al reintoarcerii poporului lui Dumnezeu din exilul babilonian.
In Isaia expresia pare sa se refere la schimbarile in bine pe care Dumnezeu urma sa le faca in lumea naturala, in viata poporului Sau in Palestina, concomitent cu cele facute in natura umana a poporului Sau. Aici e vorba mai degraba de restaurarea lui Iuda in Palestina decat de reinnoirea intregului pamant, asa cum va fi facuta la sfarsitul istoriei.
Sa observam ca, dupa ce in vers. 17 profetia vorbeste de crearea de “ceruri noi si un pamant nou”, in versetul urmator aceasta “creatie” se rezuma doar la Ierusalim si poporul lui Dumnezeu. Capitolul 66 ne ajuta si mai mult sa intelegem ca expresia “ceruri noi si un pamant nou” are o semnificatie restransa, caci el ii descrie pe slujitorii lui Dumnezeu ca proclamand slava Sa printre neamuri si aducandu-i inapoi pe ceilalti iudei la Ierusalim ( cap. 66, 19.20 ). Or, aceasta actiune nu poate fi legata de viitoarea Creatie, ci de imprejurarile concrete ale intoarcerii iudeilor din exilul babilonian.
Asadar, expresia “ceruri noi si un pamant nou” din Isaia 65,17 trebuie inteleasa figurat si nu literal. De altfel, in multe pasaje din cartea profetului Isaia, salvarea poporului lui Dumnezeu din robie este asociata cu puterea lui Dumnezeu de a crea cerurile si pamantul ( Isaia 37,16; 42,5; 44,24; 45,18 ).
In Isaia 51,16, eliberarea iudeilor din exilul babilonian este asociata in mod metaforic cu puterea lui Dumnezeu de a intinde cerurile si de a aseza temeliile pamantului: “Eu pun cuvintele Mele in gura ta si te acopar cu umbra manii Mele, ca sa intind ceruri noi si sa intemeiez un pamant nou si sa zic Sionului: “Tu esti poporul Meu”.
In concluzie, profetia din Isaia 65,20 trebuie inteleasa in contextul restaurarii poporului iudeu si nu al restaurarii finale despre care vorbeste Apocalipsa 21 si 22. Este o profetie conditionata, iar Israel a inregistrat un esec in implinirea ei. Totusi, ea se va implini la o alta scara si la un alt nivel atunci cand Dumnezeu va pune capat istoriei pacatului si va aduce la existenta noua Sa Creatie:
“Apoi am vazut un cer nou si un pamant nou; pentru ca cerul dintai si pamantul dintai pierisera si marea nu mai era… El va sterge orice lacrima din ochii lor. Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut” ( Apocalipsa 21, 1.4 )
Lori Balogh
Ca raspuns la prima intrebare:
Romani 2
12 Toţi cei ce au păcătuit fără lege vor pieri fără lege, şi toţi cei ce au păcătuit având lege vor fi judecaţi după lege.
13 Pentru că nu* cei ce aud Legea sunt neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc Legea aceasta vor fi socotiţi neprihăniţi.
* Mat 7:21; Iac 1:22; Iac 1:23; Iac 1:25; 1 Ioan 3:7;
14 Când neamurile, măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, îşi sunt singuri lege,
15 şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor, fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gândurile lor, care sau se învinovăţesc, sau se dezvinovăţesc între ele.
16 Şi faptul acesta se va vedea în* ziua când, după Evanghelia** mea, Dumnezeu va judeca, prin† Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor.
Asta doar daca d-v credeti ca sufletul este nemuritor !!! Insa , dupa lumina pe care o am de la Bunul Dumnezeu la ora aceasta, eu nu cred in nemurirea sufletului, din foarte multe motive pe care le-am expus in articolele de la categoria „Lumea tacerii”.
Cu stima,
Lori B.
Ma refeream nu la 1 Petru 3:18-20 desi cred ca si 1 Petru 3:18-20 se refera la acelasi lucru si anume ca : duhul omului traieste si dupa moarte si poate auzi si asa Evanghelia ,nu numai daca omul este in trup. Eu ma refeream la 1 Petru 4:6 ,, tocmai in vederea aceasta (adica a judecati) a fost vestita Evanghelia si celor morti ,pentruca sa fie judecati ca oameni in trup,dar sa traiasca dupa Dumnezeu , in duh.
Referitor la 1 Petru 3,18-20: https://www.loribalogh.ro/2014/08/1-petru-318-20-duhurile-din-inchisoare/
Cu stima,
Lori B.
Se pare ca cei de la Adam la Hristos au primit o a doua sansa, pentruca Petru spune ca ,,Evanghelia a fost propovaduita celor morti ” iar ei sa poata ,, trai pentru Dumnezeu ” cu duhul lor.
Promit ca voi studia cat de curand tema celei de-a doua sanse la mantuire si va voi spune atunci concluziile mele. Pana atunci, raman la convingerea ca singura noastra sansa de mantuire o avem in aceasta viata.
Cu stima,
Lori B.
Ce se intinpla cu cei ce nu au avut sansa de a auzi Evanghelia ? Este Dumnezeu nedrept sa-i arunce in iazul de foc pe cei ce nu au auzit Evanghelia.? Despre cei ce au facut pacatul de neiertat se spune ca nu vor fi iertati nici in veacul acesta nici in cel viitor .Deci se pare ca exista iertare in veacul viitor altfel afirmatia nu ar avea sens. In imparatia de 1000 ani ,,neamurile nu vor mai fi inselate” deci toti vor primi sansa mintuiri.
Cit priveste mintuirea natiunilor cititi Zah.14 care vorbeste de natiuni care se vor inchina la Ierusalim.
Eu nu cred intr-o convertire „en-gros” a natiunilor, asa cum s-a facut crestinarea unor tari intregi in timpul Evului Mediu. Daca Biblia afirma: „toate natiunile se vor inchina inaintea Ta” ( Apocalipsa 15 ), mi se pare corect sa intelegem ca este vorba de indivizi din toate natiunile, nu de natiuni intregi.
De asemenea, eu nu cred intr-o alta sansa la mantuire decat cea care ne este oferita in aceasta viata. Ideea unei alte sanse la mantuire, in afara vietii este placuta urechilor omului si imbraca diferite forme in religiile lumii ( de la Purgatoriul catolic, la reincarnarea hindusa ). Insa nu este biblica, in opinia mea. Ar fi multe argumente in acest sens ( poate ma voi ocupa intr-un studiu viitor ). Finalul Pildei bogatului nemilostiv ( Luca 16, 19-31 ), in care bogatul ii cere lui Avraam o noua sansa la mantuire pentru rudele sale, este edificator. Nu exista o alta sansa la mantuire decat aceasta viata.
Cu stima,
Lori B.
In primul rind vreau sa mentionez ca nu am nimic deaface cu martori lui Iehova .Idea aceasta o sustin si alte culte nu numai martori. Eu nu prezint niciodata doctrina cultului din care fac parte ci opinia mea personala. Texte ca : Isaia cap. 2 ; Mica cap.4 ;Zaharia cap.14 ; Isaia cap.65 si altele vorbesc despre o IMPARATIE A LUI DUMNEZEU PE PAMINTUL ACESTA nu pe cel NOU. Isaia si Mica ne spune ca NATIUNILE vor veni cu gramada la muntele Domnului ,la fel si Zaharia in cap. 14. In prezent Biserica este compusa din INDIVIZI din toate natiunile dar in viitor poporul Domnului va fi format din NATIUNI dupa cum se spune in Apoc. cap. 15 ,,toate natiunile se vor inchina inaintea Ta”
Cine va primi sansa mintuiri atunci ?
– cei ce vor traii atunci
– normal este ca si cei ce nu au auzit Evanghelia niciodata
– e posibil ca toti cei ce au trait pe pamint sa primeasca o noua sansa
Ideea ca impartirea omenirii in trei categorii distincte ( conform 1 Corinteni 10,32 ) ar corespunde cu trei perioade ale derularii planului lui Dumnezeu nu mi se pare fondata biblic. De ce ? Pentru ca planul lui Dumnezeu cu biserica Sa, si despre care spuneti ca se deruleaza in prezent, de fapt este planul lui Dumnezeu pentru intreaga omenire ( natiunile ). Biserica lucreaza in prezent nu pentru sine, ci pentru ducerea Evangheliei pana la marginile pamantului.
Invatatura ca in timpul mileniului va exista o noua sansa de mantuire pentru cei care acum o resping, am intalnit-o si la martorii lui Iehova, insa nu pot fi de acord cu ea. Problema existentei vietii pe pamant in timpul mileniului este foarte complexa si implica multe intrebari: Cine va trai pe pamant in mileniu ? Cui i se va da o noua sansa la mantuire: doar celor ce vor trai atunci, sau tuturor celor care au trait pe pamant de la Adam incoace ? Daca va exista o a doua sansa la mantuire, de ce ar cauta oamenii mantuirea in aceasta viata ? Si multe altele…
Multe profetii din VT au ramas neimplinite, iar istoria postbabiloniana nu ne poate oferi date cu privire la implinirea lor. Sa nu uitam ca aceste profetii erau conditionate de ascultare. Daca poporul evreu nu a implinit conditiile, nici Dumnezeu nu a putut implini promisiunile date. Cauza nu se afla la Dumnezeu, ci la om.
Cu stima,
Lori B.
Textul din Isaia nu are legatura cu Apoc.21 si 22 ci probabil cu Apoc.20 (imparatia de 1000 ani ) cind va incepe o noua faza in planul de mintuire a lui Dumnezeu. In 1 Cor.10:32 Pavel imparte omenirea in 3 categorii distincte : iudei ,greci (sau neamuri) ,Biserica (compusa si din iudei si din neamuri).Planul lui Dumnezeu cu iudei s-a sfirsit cind Isus a spus ,,impartatia lui Dumnezeu va fi luata de la voi si data altui neam”; planul lui Dumnezeu cu Biserica se deruleaza in prezent pina la venirea Domnului iar planul lui Dumnezeu cu natiunile se va derula in imparatia de 1000 ani cind Hristos si poporul lui va imparati si preoti peste popoare.Sigur ca daca nu credeti in imparatia de 1000 ani pe pamint dati o alta interpretare textului din Isaia 65. In derularea istoriei dupa intoarcerea din robia babiloniana nu se poate dovedi istoric o implinire a textului.